Indicii Bursei de Valori Bucureşti (BVB) au marcat, în noiembrie, cea mai amplă corecţie de la alegerile prezidenţiale din primăvară - moment ce a declanşat o apreciere puternică a preţurilor acţiunilor, care a împins cotaţiile către noi maxime istorice începând din iulie - dar au încheiat luna în creştere, trendul ascendent rămânând astfel intact.
Indicele BET, al celor mai lichide douăzeci de titluri ale pieţei noastre, a avut un avans de 1,45%, la 22.843 de puncte, după ce anterior atinsese un nou record de 23.512 puncte, în vreme ce indicele BET-BK, reperul de randament al fondurilor de investiţii în acţiuni, s-a apreciat cu 3,58%, până la 4.514 puncte.
• Temerile privind oportunitatea investiţiilor în inteligenţa artificială pun presiune pe piaţa acţiunilor din Statele Unite
Piaţa acţiunilor din Statele Unite a fost marcată de un episod corectiv, apărut după o creştere puternică începută în luna aprilie, scăderea fiind alimentată în principal de îngrijorările tot mai mari privind justificarea, din perspectiva potenţialului de profitabilitate, a investiţiilor masive de capital în infrastructurile necesare dezvoltării aplicaţiilor de inteligenţă artificială. Pe de altă parte, rezultatele în general peste aşteptări ale companiilor pentru trimestrul al treilea şi perspectiva reducerii dobânzii de către Rezerva Federală, eveniment ce a avut loc în decembrie, au menţinut cotaţiile pe linia de plutire.
În acest context, indicele S&P 500 a urcat cu 0,13% luna trecută, în vreme ce indicele Dow Jones a avut o creştere de 0,32%. Indicele Nasdaq Composite, al companiilor ce activează în domenii intensive în cunoaştere, s-a depreciat cu 1,51%.
De partea noastră a Atlanticului, unde Banca Centrală Europeană a lăsat nemodificate dobânzile la finele lunii octombrie şi nu există un angajament clar, în clipa de faţă, privind noi reduceri, indicii au avut oscilaţii reduse: o scădere de 0,51% pentru DAX, la Frankfurt şi o creştere de 0,79% a STOXX 600.
• Rezultate financiare în ton cu aşteptările investitorilor, dar corecţia pieţelor internaţionale afectează cotaţiile companiilor de la BVB
Companiile de la Bursa de Valori Bucureşti şi-au publicat rezultatele aferente trimestrului al treilea, cele care oferă primele indicaţii legate de dividendele pe care le vor putea plăti anul viitor. Cu unele excepţii, rezultatele au fost percepute drept uşor pozitive, după cum sugerează evoluţia preţurilor acţiunilor emitenţilor, mai ales că au fost obţinute într-un context economic dificil şi cu inflaţie foarte ridicată.
Oferta Cris-Tim a adus, probabil, capital suplimentar în piaţa secundară, în vreme ce scăderea costurilor de împrumut ale ţării noastre reflectă o diminuare a incertitudinii privind situaţia României, cu un potenţial impact pozitiv asupra activelor financiare româneşti, inclusiv asupra acţiunilor de la BVB.
Pe de altă parte, episodul corectiv al pieţelor internaţionale de luna trecută a influenţat preţurilor acţiunilor locale, într-o perioadă în care tot mai mulţi investitori pun sub semnul întrebării evaluările marilor companii de tehnologie din Statele Unite, războiul din Ucraina nu pare aproape de final, iar ruptura dintre SUA şi Europa devine tot mai evidentă.
• BVB a participat cu 15,3 milioane de lei la o nouă majorare de capital a CCP.RO Bucharest
Bursa de Valori Bucureşti a sărbătorit, luna trecută, 30 de ani de la reînfiinţarea din 1995, perioadă în care a marcat câteva realizări importante, precum intrarea în liga pieţelor emergente în ierarhia FTSE Russell şi derularea celei mai mari oferte publice din Europa în anul 2023, odată cu listarea Hidroelectrica.
Pe de altă parte, lichiditatea rămâne redusă, iar paleta de instrumente investiţionale este încă precară, în condiţiile în care nu există produse financiare derivate. Proiectul Contrapărţii Centrale - entitate necesară pentru relansarea derivatelor - înregistrează deja o întârziere de cinci ani, iar BVB tocmai a participat cu 15,3 milioane de lei la o nouă majorare de capital a CCP.RO Bucharest, după ce, anterior, acţionarii bursei aprobaseră o majorare de capital a operatorului pieţei noastre de capital, bani destinaţi inclusiv participării la majorarea de capital a CCP-ului.
• Premier Energy, Transport Trade Services şi Nuclearelectrica - cele mai mari creşteri din BET
Acţiunile companiei de infrastructură energetică Premier Energy (PE) s-au apreciat cu 10,79% luna trecută, marcând cea mai bună evoluţie din indicele BET, în contextul îmbunătăţirii semnificative a rezultatelor financiare şi operaţionale. Veniturile companiei au urcat cu 31%, în cel de-al treilea trimestru, până la 398,2 milioane de lei, în vreme ce profitul net s-a ridicat la 34,2 milioane de lei, faţă de 6,6 milioane de lei în aceeaşi perioadă a anului trecut, pe fondul creşterii cu 29% a cantităţii de energie electrică furnizată, în timp ce producţia proprie de energie electrică regenerabilă s-a majorat cu 22%. Titlurile PE s-au tranzacţionat în consolidare începând din luna iulie, pe fondul unor volume reduse, însă creşterea din noiembrie a venit în contextul unor volume ceva mai ridicate, ceea ce sugerează achiziţii ale unor investitori instituţionali.

Acţiunile transportatorului de mărfuri pe Dunăre şi ale operatorului portuar Transport Trade Services (TTS) s-au apreciat cu 10,16% luna trecută, la finele căreia emitentul a anunţat un profit de 14,3 milioane de lei pentru trimestrul al treilea, faţă de o pierdere de 7,9 milioane de lei în perioada iulie-septembrie 2024, evoluţie apărută pe fondul creşterii cifrei de afaceri şi al diminuării cheltuielilor. Astfel, emitentul a recuperat o bună parte din pierderea înregistrată până la jumătatea anului.
Titlurile producătorului de energie electrică Nuclearelectrica (SNN) au înregistrat o volatilitate crescută în noiembrie, dar au încheiat totuşi luna cu o apreciere de 7,14%. Operatorul centralei de la Cernavodă a obţinut venituri de 1,44 miliarde de lei în trimestrul al treilea, în creştere cu 13,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în vreme ce profitul net s-a majorat cu 72,2%, până la 760,3 milioane de lei. Compania a beneficiat de un preţ mai mare de vânzare a energiei electrice şi de înregistrarea unor venituri pentru poziţia ”Contribuţia la Fondul de Tranziţie Energetică”, faţă de o cheltuială de peste 100 milioane de lei în cel de-al treilea trimestru al anului trecut.
Titlurile operatorului de telecomunicaţii Digi Communications (DIGI) au avut o creştere de 6,23% luna trecută, perioadă marcată de informaţia potrivit căreia compania spaniolă Telefonica analizează preluarea Digi într-o tranzacţie de 3,8 miliarde de euro, ceea ce a avut un impact pozitiv asupra preţului acţiunii,
• Scădere pentru acţiunile OMV Petrom; creştere pentru titlurile Transgaz
Titlurile OMV Petrom (SNP) s-au depreciat cu 2,76% luna trecută, perioadă în care a fost înregistrată corecţia ex-dividend pentru alocarea suplimentară din acest an, iar preţul petrolului a consemnat un uşor declin în plan internaţional. Pentru cel de-al treilea trimestru, producătorul de petrol şi gaze a raportat venituri de 9,86 miliarde de lei, cu 4,2% peste cele din acelaşi interval al anului trecut, în vreme ce profitul net a înregistrat o creştere de 3,6%, până la 1,34 miliarde de lei - nu datorită rezultatului activităţilor operaţionale, care a scăzut, ci pe fondul creşterii puternice a rezultatului financiar, respectiv înregistrarea unor venituri din dobânzi.
Acţiunile Romgaz (SNG), partenerul OMV Petrom în proiectul Neptun Deep - pentru care se estimează furnizarea a până la 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale începând cu anul 2027 - au stagnat luna trecută, chiar dacă compania a raportat rezultate bune. Veniturile s-au majorat cu 3,8% în trimestrul al treilea, până la 1,8 miliarde de lei, în vreme ce profitul net a crescut cu 73%, ajungând la 755,1 milioane de lei, în principal pe fondul reducerii cu 55,2% a cheltuielilor cu taxele şi impozitele.
Operatorul sistemului naţional de transport al gazelor naturale, Transgaz (TGN), a raportat un profit brut de 192,3 milioane de lei pentru cel de-al treilea trimestru al anului, faţă de o pierdere de 23 de milioane în acelaşi interval din 2024, în condiţiile creşterii cu 30% a veniturilor din exploatare, până la 480,8 milioane de lei, rezultatele fiind influenţate pozitiv de tarifele volumetrice mai mari. Acţiunile companiei au cea mai mare creştere din indicele BET în acest an, iar luna trecută s-au apreciat cu 2,6%, ceea ce arată că rezultatele raportate erau deja incluse în preţuri.
• Boardul Hidroelectrica a decis reluarea procesului de selecţie a directorului general; ţara noastră va pierde, probabil, bani din PNRR
Acţiunile producătorului şi furnizorului de energie electrică Hidroelectrica (H2O) şi-au continuat mişcarea laterală începută anul trecut, marcând luna trecută o creştere modestă, de 1,24%. Veniturile companiei s-au majorat cu 16% în trimestrul al treilea, dar profitul net s-a diminuat cu 14%, până la 727 milioane de lei, în condiţiile în care cantitatea de energie electrică achiziţionată a crescut, iar producţia de energie a scăzut din cauza condiţiilor hidrologice nefavorabile, ceea ce a erodat parţial avantajul de cost al producţiei proprii.
Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica a decis reluarea de la zero a procesului de selecţie pentru funcţia de director general al companiei, după ce procedura derulată de expertul independent s-a încheiat fără nicio propunere finală. Astfel, este probabil ca ţara noastră să piardă fonduri din PNRR, deoarece nu s-a încadrat, până la data de 28 noiembrie, în criteriile Comisiei Europene privind numirea, printr-un proces transparent şi corect, a managerilor unor companii de stat.
Titlurile transportatorului de energie electrică Transelectrica (TEL) s-au depreciat cu 5,17% luna trecută, în condiţiile în care compania a raportat o pierdere de 73,9 milioane de lei pentru cel de-al treilea trimestru, faţă de un profit net de 146,6 milioane de lei în acelaşi interval al anului trecut, în principal din cauza cheltuielilor mai mari cu serviciile de sistem. Furnizorul şi distribuitorul de energie Electrica (EL) a raportat venituri de 3,04 miliarde de lei pentru cel de-al treilea trimestru, cu 36% peste cele din perioada iulie-septembrie 2024, în vreme ce profitul net s-a ridicat la 418,3 milioane de lei, mai mult decât dublu comparativ cu cel din acelaşi interval al anului trecut. Rezultatele au fost însă anunţate după închiderea sesiunii bursiere din ultima zi a lunii noiembrie.
• Aprecieri pentru titlurile bancare
Acţiunile bancare au crescut luna trecută, în ton cu aprecierile principalelor instituţii de credit europene, reflectate prin evoluţia indicelui Euro Stoxx Banks.
Titlurile Banca Transilvania (TLV) au urcat cu 4,79%, dinamică ce include şi corecţia ex-dividend aferentă distribuirii de dividende suplimentare din rezervele anilor 2015, 2016 şi 2019. Banca a raportat un profit net de 1,3 miliarde de lei, cu 26,4% sub rezultatul obţinut în aceeaşi perioadă a anului trecut, scădere cauzată în principal de un efect de bază negativ, apărut pe fondul reflectării în situaţiile financiare din cel de-al treilea trimestru al anului trecut a achiziţiei OTP Bank. Altfel, veniturile realizate din dobânzi şi comisioane au crescut, ce-i drept într-un ritm mai lent faţă de dinamica din primele şase luni.
BRD - Groupe Societe Generale (BRD) a raportat un profit net de 393,2 milioane de lei pentru cel de-al treilea trimestru, cu 1,7% sub cel din aceeaşi perioadă a anului trecut, în condiţiile creşterii cheltuielilor într-un ritm mai ridicat decât al veniturilor şi ale unor costuri ale riscurilor mai mari. Titlurile băncii au avut o creştere de 3,7% luna trecută.
La capitolul scăderi se remarcă acţiunile distribuitorului de bunuri de larg consum Aquila (AQ), care s-au depreciat cu 6,53%, cel mai mare declin din indicele BET, compania raportând o depreciere puternică a profitabilităţii pentru cel de-al treilea trimestru, în contextul creşterii costurilor bunurilor vândute, a salariilor şi a altor cheltuieli de exploatare. Antibiotice Iaşi şi Sphera Franchise Group sunt alte companii care au raportat rezultate financiare în scădere.
• Discount-uri de tranzacţionare situate între 63% pentru Infinity Capital şi 31% în cazul Evergent Investments
Indicele BET-FI, care include cele cinci foste SIF-uri şi Fondul Proprietatea (FP), a înregistrat un avans de 12,37% în luna noiembrie, atingând nivelul de 90.254 de puncte, pe fondul creşterii titlurilor Lion Capital, Evergent Investments şi Infinity Capital Investments.
Matej Rigenlik, Andrei-Octav Moise şi Florian Munteanu au fost aleşi în calitate de membri ai Comitetului Reprezentanţilor Acţionarilor FP, în cadrul unei adunări a acţionarilor în care Ministerul Finanţelor - cel mai mare acţionar al fondului - nu a reuşit să-şi impună niciun candidat.
Tot luna trecută, Ministerul Transporturilor a respins punctul inclus pe ordinea de zi a adunării acţionarilor societăţii Aeroporturi Bucureşti privind reluarea procesului de selecţie a auditorului financiar, în sarcina căruia intra şi pregătirea listării companiei la BVB. Ulterior, Consiliul de Administraţie al companiei a convocat acţionarii, la o adunare prigramată în data de 8 ianuarie, cu propunerea răscumpărării pachetului minoritar deţinut de Fondul Proprietatea în societate.
Evergent Investments a propus acţionarilor distribuirea unui dividend de 0,135 lei pe titlu, din rezervele constituite din profitul net al anilor precedenţi, echivalentul unui randament de circa 4% faţă de preţul acţiunii societăţii de la finele lunii noiembrie. Evergent a alocat deja, în acest an, un dividend de 0,11 lei, plătit în luna iunie. Tot în zona actualelor fonduri de investiţii alternative, trebuie menţionată oferta publică de răscumpărare a 158,4 milioane de acţiuni proprii, echivalentul a 7,45% din societate, realizată de Transilvania Investments, titlurile urmând să fie anulate în vederea reducerii capitalului social.
La finalul lunii noiembrie, fostele SIF-uri se tranzacţionau la discounturi între preţul de piaţă şi Valoarea Unitară a Activului Net (VUAN), cuprinse între 63% pentru Infinity Capital şi 31% în cazul Evergent Investments. Pentru Fondul Proprietatea (FP), discountul era de 29%, peste obiectivul administratorului Franklin Templeton, care vizează un nivel sub 15%.
• Finanţele au atras 1,31 miliarde de lei de la populaţie prin oferta de titluri de stat Fidelis din noiembrie, cu mult sub sumele colectate în precedentele două oferte
Acţiunile producătorului de mezeluri şi produse ”ready-meals” Cris-Tim Family Holding au debutat la BVB, după derularea unei oferte publice iniţiale în valoare de 454,35 milioane de lei, a cărei tranşă de retail a fost suprasubscrisă masiv, cea mai mare parte a fondurilor urmând să fie folosită pentru finanţarea planurilor de dezvoltare ale companiei. Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), precum şi Fondul de Pensii Administrat Privat NN au investit în ofertă, devenind acţionari ai companiei cu deţineri de 5,01%, respectiv 7,61%, free-float-ul rezultat în urma operaţiunii de piaţă fiind de circa 34,5% din capitalul social.
Oferta publică s-a încheiat la preţul unitar de 16,5 lei, echivalentul unei evaluări a companiei de 1,33 miliarde de lei, titlurile emitentului încheind luna la preţul unitar de 17,72 lei, respectiv o capitalizare bursieră de aproape 1,43 miliarde de lei.
Ministerul Finanţelor a atras 1,31 miliarde de lei, echivalentul a 258,6 milioane de euro, prin oferta de titluri de stat Fidelis din luna noiembrie, sumă cu mult sub cele atrase în ofertele din octombrie şi septembrie, de peste două miliarde de lei fiecare. Aproape două treimi din subscrieri s-au realizat în moneda euro, titlurile fiind listate la BVB.
Banca Comercială Română a listat, în noiembrie, o nouă emisiune de obligaţiuni pe Piaţa Reglementată a BVB, în valoare de 1,12 miliarde de lei. Titlurile, cu o valoare nominală unitară de 600.000 de lei, au o dobândă fixă de 7,718% pe an şi vor ajunge la maturitate pe 11 noiembrie 2031.





























































Opinia Cititorului