Războiul din Orientul Mijlociu - gata de escaladare; Deschid kurzii frontul terestru în Iran?

Deschiderea unui front terestru în Iran prin intermediul forţelor kurde din nordul Irakului, într-o strategie care va combina bombardamentele aeriene cu operaţiuni clandestine şi tentative de destabilizare internă a regimului de la Teheran, pare a fi pe masa oficialilor americani, potrivit informaţiilor publicate de CNN, Axios, The New York Times şi Welt, care citează surse din interiorul CIA şi Pentagonului. Acestea indică faptul că grupări kurde iraniene pregătesc unităţi armate care ar putea intra în Iran, transformând conflictul într-un război mult mai complex şi mai imprevizibil.

Potrivit unor informaţii publicate de Axios, mai multe facţiuni kurde iraniene aflate în exil în Kurdistanul irakian dispun de „mii de soldaţi de-a lungul frontierei Iran-Irak şi controlează zone strategice”, iar în ultimele săptămâni „sute de membri ai acestor grupări au trecut din taberele de pe partea irakiană a frontierei pe teritoriul iranian”, ca parte a pregătirilor pentru o posibilă ofensivă împotriva forţelor regimului de la Teheran.

Menţionăm că, potrivit presei din Turcia, numărul combatanţilor din miliţiile kurde se ridică la 40.000 de luptători, în timp ce documente publicate pe site-ul Parlamentului britanic, dar şi de alte surse - printre care se numără Council on Foreign Relations şi dti.mil - susţin că numărul combatanţilor s-ar situa între 50.000 şi 70.000 de oameni.

Sursele de presă citate mai arată că mai multe grupări de opoziţie kurde au anunţat, chiar înainte de izbucnirea războiului, formarea unei alianţe politice şi militare - Coaliţia Forţelor Politice din Kurdistanul Iranian - cu scopul declarat de a lupta împotriva Republicii Islamice. Planul discutat în cercurile politico-militare occidentale ar presupune sincronizarea unei incursiuni terestre kurde cu bombardamentele lansate de Statele Unite şi Israel. Un oficial american citat de Axios a explicat că obiectivul ar fi „preluarea unui teritoriu specific în regiunea kurdă din interiorul Iranului pentru a provoca regimul şi a inspira o revoltă mai largă”.

Potrivit aceloraşi surse, operaţiunea ar implica şi activitatea serviciilor de informaţii occidentale. Axios notează că miliţiile kurde iraniene ar fi sprijinite de Mossad şi CIA, iar un oficial israelian a declarat că „războiul a început cu o fază kinetică a armatei americane şi israeliene, dar, pe măsură ce conflictul continuă, vor exista şi alte eforturi ale Mossad şi CIA”.

În acelaşi timp, presa americană relatează că implicarea serviciilor secrete ar putea fi mai veche decât actualul conflict. Potrivit unui articol publicat de The New York Times, „CIA a oferit anterior arme uşoare forţelor kurde iraniene, ca parte a unui program clandestin menit să destabilizeze Iranul”, program care ar fi început înaintea actualului război. Surse familiarizate cu operaţiunea au afirmat că agenţia a furnizat doar armament de mic calibru, iar scopul campaniei secrete nu era neapărat răsturnarea regimului de la Teheran, ci „distragerea atenţiei liderilor iranieni sau crearea unei crize de securitate interne”.

CNN relatează că CIA discută cu lideri kurzi şi grupări de opoziţie iraniene despre posibilitatea acordării de sprijin militar pentru declanşarea unei revolte împotriva regimului de la Teheran. Surse familiarizate cu planul afirmă că administraţia Trump a purtat discuţii active cu aceste grupări, iar unele dintre ele au sugerat public că ar putea acţiona în curând şi au cerut militarilor iranieni să dezerteze.

Un oficial kurd citat de CNN a afirmat că momentul actual este perceput drept o oportunitate strategică: „Credem că avem acum o mare şansă”, adăugând că miliţiile se aşteaptă la sprijin american şi israelian.

Discuţiile au ajuns şi la nivel politic înalt, potrivit surselor citate, care susţin că preşedintele Donald Trump a avut convorbiri telefonice cu liderii kurzi din Irak, Masoud Barzani şi Bafel Talabani, pentru a discuta evoluţia conflictului şi rolul posibil al kurzilor în următoarele etape ale războiului.

Potrivit unor oficiali citaţi în presă, aceste contacte sunt rezultatul unor luni de lobby intens din partea premierului israelian Benjamin Netanyahu, care ar fi susţinut ideea implicării kurzilor într-o revoltă împotriva regimului iranian.

Totuşi, decizia finală privind o incursiune nu a fost luată. Surse familiarizate cu deliberările de la Washington au declarat că administraţia americană încă dezbate utilitatea unei astfel de operaţiuni, iar unii oficiali avertizează că decizia ar putea aparţine, în cele din urmă, chiar conducerii kurde.

Cu toate acestea, administraţia de la Washington transmite semnale contradictorii. Într-un briefing de presă, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că informaţiile potrivit cărora preşedintele Donald Trump ar fi aprobat un plan de lansare a unei insurecţii kurde în Iran sunt „complet false”.

Dacă ar avea loc, o incursiune kurdă ar putea avea o logică militară clară. Un atac terestru ar putea obliga armata iraniană să deplaseze trupe către nord-vestul ţării, oferind aviaţiei americane şi israeliene oportunitatea de a lovi aceste unităţi.

Totuşi, experţii avertizează că impactul militar al unei astfel de operaţiuni ar fi limitat. Potrivit unor foşti oficiali citaţi de The New York Times, forţele kurde nu dispun de tancuri sau armament greu şi nu ar putea lansa o invazie reală sau ameninţa serios regimul teocratic de la Teheran.

Mai mult, există şi o problemă demografică şi politică. Potrivit datelor publicate de The New York Times, în Iran trăiesc între 6 milioane şi 9 milioane de kurzi (n.red. - Iranul are o populaţie de 90 milioane oameni), iar majoritatea persană ar putea privi cu suspiciune sau ostilitate o incursiune armată kurdă sprijinită de puteri străine.

În paralel, reacţia Iranului devine tot mai dură. Site-ul german WELT a relatat că armata iraniană a lansat deja rachete asupra unor baze ale grupărilor kurde din Irak. De asemenea, agenţia IRNA a anunţat că „trei rachete au fost lansate asupra sediilor forţelor de opoziţie”, iar televiziunea pro-guvernamentală Press TV a difuzat imagini cu lovituri asupra unor poziţii descrise drept ale „separatiştilor anti-iranieni”.

În acest context tensionat, un eventual front kurd ar putea transforma războiul dintre Statele Unite, Israel şi Iran într-un conflict mult mai larg, în care operaţiunile militare directe s-ar combina cu revolte interne, alianţe etnice şi strategii de destabilizare. Dacă planurile vor fi puse în aplicare, Orientul Mijlociu ar putea intra într-o nouă etapă a conflictului, una în care războiul aerian, operaţiunile clandestine şi revoltele regionale se vor împleti într-un scenariu cu potenţial exploziv pentru întreaga regiune.