Blocarea internetului, armă digitală globală

Internetul a devenit o armă cu două tăişuri pe relaţia dintre autorităţi şi cetăţeni. Blocarea acestuia a devenit o armă tot mai des folosită. Afganistanul prezintă cel mai recent caz.

Începând din această săptămână, autorităţile afgane au impus o blocare a internetului şi a telecomunicaţiilor, o măsură care devine tot mai frecvent utilizată de guverne pentru a înăbuşi proteste sau a minimaliza conflictele, relatează AFP.

Potrivit organizaţiei Access Now, specializată în apărarea drepturilor digitale, 296 de întreruperi voluntare ale internetului au fost înregistrate în 2024, în 54 de ţări - cel mai mare număr de până acum.

Distribuţia întreruperilor: 103 au fost legate de conflicte, 74 de proteste, 16 pentru prevenirea copierii la examene, 12 în perioade electorale.

Cele mai multe cazuri s-au înregistrat în: Myanmar (85), India (84), Pakistan (21).

• Cazuri emblematice în ultimii ani

Sudan, din aprilie 2023, odată cu izbucnirea conflictului dintre armată şi paramilitari, întreruperile telecomunicaţiilor au devenit armă de război. La începutul lui 2024, o pană de curent la nivel naţional a afectat aproape 30 de milioane de sudanezi timp de peste o lună. În Darfur, internetul rămâne în mare parte inaccesibil.

Etiopia, în noiembrie 2020, în timpul ofensivei armatei în Tigray, nordul ţării a fost izolat digital. Deşi conexiunile au început să fie restabilite în 2022, întreruperile persistă.

Myanmar, între iunie 2019 şi februarie 2021, în statele Chin şi Rakhine a fost impusă o închidere completă a internetului timp de 19 luni - cea mai lungă din lume. Internetul a revenit la două zile după lovitura de stat militară din 2021, dar noul regim a continuat politica blocajelor, cu peste 400 de întreruperi regionale înregistrate ulterior, fenomen descris ca o „lovitură de stat digitală”.

India, pe 4 august 2019, guvernul de la New Delhi a întrerupt internetul în Kashmir pentru a evita revolte după revocarea autonomiei regiunii. Restricţiile au durat 552 de zile, până în februarie 2021.

Iran, în noiembrie 2019, în timpul protestelor generate de creşterea preţurilor la benzină, autorităţile au întrerupt legăturile ţării cu internetul global timp de o săptămână. În prezent, reţelele de socializare precum WhatsApp şi Instagram sunt sever restricţionate.

Alte cazuri recente: Nepal - a blocat zeci de site-uri de socializare în septembrie 2025, declanşând proteste sângeroase; Tanzania - în mai 2024, a restricţionat accesul la X (fostul Twitter), invocând difuzarea de „pornografie” şi „homosexualitate”, după ce conturi oficiale guvernamentale au fost piratate.

Organizaţiile pentru drepturile omului avertizează că blocarea internetului a devenit o practică sistematică a regimurilor autoritare pentru a controla populaţia. Chiar şi în democraţii fragile, autorităţile recurg la restricţii selective pentru a reduce mobilizarea socială sau pentru a controla informaţiile în momente de criză.