BNR:  "Economia a crescut datorită majorării veniturilor şi investiţiilor, dar şi scăderii taxelor"

Determinantul major al accelerării creşterii economice a fost "cererea de consum, stimulată de majorarea veniturilor populaţiei şi de măsurile fiscale", arată minuta şedinţei de politică monetară a Băncii Naţionale a României (BNR) din 30 septembrie, publicată vineri de banca centrală.

Discutând evoluţia recentă a economiei, membrii Consiliului au evidenţiat ritmul peste aşteptări atins de creşterea economică în trimestrul II, de 6% în termeni anuali. S-a subliniat, de asemenea, faptul că "determinantul major al accelerării creşterii economice a continuat să-l constituie cererea de consum, stimulată de majorarea veniturilor populaţiei, de măsurile fiscale implementate şi de condiţiile financiare favorabile".

O evoluţie pozitivă s-a considerat a fi şi "creşterea aportului formării brute de capital fix la dinamica PIB, îndeosebi pe seama investiţiilor din sectorul privat", arată documentul citat. S-a remarcat că, din perspectiva formării Produsului Intern Brut (PIB), "sectorul serviciilor a continuat să aducă principala contribuţie la dinamizarea activităţii economice", informează Mediafax.

Membrii Consiliului au mai remarcat, de asemenea, că intensificarea activităţii economice a fost însoţită de "avansul alert al efectivului salariaţilor din economie" şi de "scăderea ratei şomajului până la minimul perioadei postcriză", sugerând continuarea tensionării condiţiilor pe piaţa muncii.

S-a observat că ritmul anual de creştere a câştigului salarial mediu net pe economie s-a accelerat în intervalul aprilie-iulie, "exclusiv datorită creşterii dinamicii din sectorul privat". Această creştere "a depăşit pragul de 10% pentru prima dată în perioada postcriză", evoluţie atribuibilă doar parţial majorării în luna mai a salariului minim brut pe economie. Conducerea BNR a subliniat şi faptul că dinamica anuală a costurilor salariale unitare din industrie s-a menţinut pe ansamblul trimestrului II la nivelul ridicat atins în intervalul precedent. Unii membri ai Consiliului au remarcat însă şi semnificativa ameliorare a productivităţii muncii în trimestrul II, de natură să compenseze integral sporul de ritm al câştigurilor salariale din industrie. În acelaşi timp, s-a exprimat opinia că saltul consemnat în luna iulie de costurile salariale unitare reflectă, în bună măsură, un efect de calendar, ceea ce ar implica "o mişcare corectivă" pe parcursul trimestrului III.

Referitor la mersul creditării, membrii Consiliului au remarcat că în primele luni ale trimestrului III creditul acordat sectorului privat a continuat să crească, "evoluţie determinată de operaţiunile de curăţare a bilanţurilor băncilor comerciale prin externalizarea creditelor neperformante şi de efectul statistic al creşterii ratei anuale a inflaţiei". Toţi membrii Consiliului au fost de acord că impactul înăspririi în trimestrul II a standardelor de creditare pe segmentul creditelor pentru locuinţe "pare a fi deocamdată modest" din perspectiva fluxului de credite noi, datele disponibile până în prezent fiind însă insuficiente pentru o evaluare cuprinzătoare a acestuia.

În şedinţa din 30 septembrie 2016, Consiliul de Administraţie al BNR a decis: menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75%; menţinerea la +/-1,5 puncte procentuale a coridorului simetric format de ratele dobânzilor la facilităţile permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară; continuarea gestionării adecvate a lichidităţii din sistemul bancar; menţinerea nivelului actual al ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei; reducerea ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută la nivelul de 10% de la 12% începând cu perioada de aplicare 24 octombrie - 23 noiembrie 2016.