BNR: Stabilitatea leului nu înseamnă supraevaluare

Stabilitatea relativă a cursului leului nu indică o supraevaluare, ci reflectă un echilibru între intervenţiile BNR şi factorii fundamentali ai economiei, susţine Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, într-un articol publicat pe blogul instituţiei, intitulat „Ancora cursului de schimb: multiple perspective pentru o analiză adecvată”.

Rădulescu explică faptul că, deşi leul s-a depreciat cu peste 5% în perioada 2020-2025, alte monede din regiune au cunoscut variaţii mai ample: coroana cehă s-a apreciat, zlotul a fost stabil, iar forintul maghiar a pierdut peste 20%. Potrivit acestuia, cursul valutar reflectă cererea şi oferta de pe piaţă, iar BNR a intervenit mai degrabă pentru a tempera aprecierea leului, nu pentru a-l susţine artificial.

„Dacă Banca Naţională nu intervenea pentru a cumpăra valută, cursul ar fi ajuns poate la 4,4-4,5 lei/euro”, afirmă consilierul BNR, subliniind că rezervele internaţionale ale României au crescut tocmai datorită acestor intervenţii.

Rădulescu critică opiniile care prezic o depreciere abruptă a leului, considerând că multe dintre ele ignoră complexitatea indicatorilor reali - precum cursul real efectiv, costul unitar al forţei de muncă sau fluxurile de capital. De asemenea, atrage atenţia asupra riscului major reprezentat de deficitele gemene - bugetar şi de cont curent - şi avertizează că deprecierea forţată a leului ar amplifica inflaţia şi ar creşte costurile pentru populaţie şi guvern.

„Nu există o soluţie miraculoasă pentru dezechilibrele din economie. Singura variantă realistă este reducerea deficitului bugetar, altfel România riscă să piardă încrederea pieţelor şi să ajungă într-un scenariu de criză severă”, avertizează Rădulescu.