BNR şi-a revizuit în sus prognoza de inflaţie

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere prognoza de inflaţie pentru finele acestui an, la 9,6%, de la 8,8%, cât era estimarea anterioară. Pentru finalul anului viitor, banca anticipează o inflaţie de 3,7%, rata urmând să intre în intervalul ţintă al BNR în primul trimestru al anului 2027, conform raportului prezentat vineri de guvernatorul Mugur Isărescu.

Domnia sa a spus: ”Rata anuală a inflaţiei, calculată pe baza Indicelui Preţurilor de Consum, are o traiectorie descendentă cvasi-continuă, cu o ajustare amplă în trimestrul al treilea al anului viitor, o reducere de cinci puncte procentuale. Atunci iese din baza de calcul impactul direct al şocurilor pe calea ofertei. Mai observăm că, faţă de prognoza din vară, din raportul de inflaţie precedent, avem o curbă sensibil mai ridicată a inflaţiei. În vară s-a subestimat, în primul rând, impactul măsurilor administrative, liberalizarea pieţei energiei electrice şi majorarea impozitelor indirecte din trimestrul al treilea, mai ales pe partea de electricitate. De asemenea, un impact greu de măsurat al anticipaţiilor inflaţioniste s-a conturat. Este un mediu politic şi social destul de tensionat în ţară în această perioadă şi, bineînţeles, toate aceste discuţii împing creşterile de preţuri mai sus decât am anticipat în lunile de vară”

• ”Este pozitiv faptul că inflaţia nu a depăşit 10%; era un prag mai degrabă psihologic”

Guvernatorul BNR a mai menţionat că, în 2025, aproape jumătate din inflaţie a fost determinată de impozitele indirecte, TVA şi accize, energie electrică şi gaze naturale.

”Rata anuală a inflaţiei a accelerat în trimestrul al treilea al anului 2025 datorită următorilor factori: s-au eliminat plafoanele pentru tarifele la energie electrică, au crescut cotele TVA şi nivelul accizelor. Apoi, am avut o dinamică ridicată a costurilor unitare cu forţa de muncă în anumite sectoare, în special în industria alimentară, la serviciile de piaţă şi am avut o continuare a tendinţei ascendente a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt, în sensul temperării creşterilor de preţ. Avem o temperare a cererii de consum, apoi o evoluţie echilibrată, să-i spunem benignă, în ceea ce priveşte cotaţiile internaţionale ale petrolului. De asemenea, s-a beneficiat şi de corecţii consistente în sensul scăderii preţurilor legumelor şi fructelor. Eliminarea plafoanelor pentru tarifele la electricitate în iulie a avut un efect direct de 2,3 puncte procentuale asupra ratei anuale a inflaţiei. Apoi, tariful mediu pentru consumatorii casnici şi preţul en gros la energie electrică arată că, şi după aceste creşteri, preţurile sau nivelul tarifului, se înscriu relativ în ceea ce constatăm a fi pe piaţă, dar nu întrevedem majorări suplimentare”, a spus Isărescu.

Întrebat despre cum este posibil să se ajusteze factorii care au dus la creşterea inflaţiei, printre care tarifele la energia electrică, guvernatorul BNR a răspuns că, probabil, acestea vor mai ”trena” câteva luni.

”De exemplu, creşterea preţului la electricitate influenţează şi cererea de consum, influenţează şi costurile la nivelul întreprinderilor. Efectele nu se pot disipa rapid, este o perioadă prea scurtă. Dar, de data aceasta, cred că estimările noastre sunt mai apropiate de ceea ce se va întâmpla, adică inflaţia va rămâne undeva în jur de 9%, după care va scădea mai mult. Am ajuns la un platou. Vedem pozitiv şi faptul că nu s-a depăşit 10%, era un prag mai degrabă psihologic”, a transmis Mugur Isărescu.

• ”Facem efortul să dăm inflaţia în jos, păstrând rata actuală de dobândă de politică monetară, ceea ce nu este uşor”

Banca Naţională a României, prin politica implementată, încearcă să nu accentueze intrarea economiei în recesiune, a spus Mugur Isărescu, răspunzând la o întrebare a jurnaliştilor legată de semnalele pe care le dă scăderea economică din trimestrul al treilea cu 0,2 puncte procentuale, comparativ cu trimestrul al doilea al acestui an. Guvernatorul a adăugat că, în opinia sa, economia nu va avea două luni de creştere negativă, ceea ce ar defini recesiunea.

”Când iei asemenea măsuri de corecţie fiscală se reduce cererea internă, cererea de consum, toată lumea vorbeşte despre acest lucru şi, bineînţeles, că activitatea economică scade. Dar ceea ce încercăm să facem, împreună cu Guvernul ... deoarece corecţia fiscală este un program comun, dar şi noi ne adaptăm politicile monetare în funcţie de această corecţie. Şi este vorba şi de un program de corecţie sprijinit de Uniunea Europeană. Trebuie să evităm recesiunea, ceea ce nu este uşor. În general, când încerci să ieşi dintr-o politică pro-ciclică - şi asta facem acum; pe parcursul a doi-trei ani de zile s-a tot stimulat cererea şi, până la urmă, am ajuns să stimulăm producţia pe plan extern, ceea ce a însemnat lărgirea deficitului. Pentru început eşti tot pro-ciclic, indiferent de combinaţiile pe care le-ai încerca. Important este ca această pro-ciclicitate să nu fie accentuată. De aceea, încercăm să nu accentuăm intrarea economiei în recesiune. Facem acest efort să dăm inflaţia în jos, păstrând rata actuală a dobânzii de politică monetară, ceea ce nu este uşor nici pentru noi”, a spus Mugur Isărescu.

Guvernatorul a completat: ”Vă spun pe bază şi de speranţă, şi de experienţă proprie: nu cred că vom avea două luni de creştere negativă, ceea ce ar defini recesiunea. Dar, oricum, şi în această variantă, să zicem că şi în trimestrul al patrulea faţă de trimestrul al treilea o să avem ceva cu minus, dar pentru întreg anul creşterea economică este pozitivă, ceva în jur de 1%. Acum este parcă 1,5%.”

• ”Din vară aproape că nu am mai intervenit în piată”

Moneda euro nu are cum să mai coboare sub 5 lei, a afirmat guvernatorul, adăugând că piaţa valutară este stabilă, iar banca naţională aproape nu a mai intervenit în piaţă din vară.

”Am spus că va exista o perioadă de relativă stabilitate a cursului, determinată, pe de o parte, de intrările de capital, precum şi de intrări de fonduri europene. Am să fac o declaraţie pe care, de regulă, nu o fac şi nu o face nimeni la Banca Naţională. Din vară aproape că nu am mai intervenit (n.r. în piaţa valutară). Am intervenit de câteva ori şi am cumpărat valută ca să putem menţine această relativă stabilitate. Asta ne arată faptul că piaţa valutară este stabilă. Pot să fac un comentariu fără să fiu criticat. Ne arată că pieţele, piaţa monetară internă, pieţele externe, piaţa valutară sunt mulţumite cu actuala combinaţie de nivel al ratei dobânzii la lei, nivelul cursului de schimb, mişcările de capitaluri în şi afara Uniunii Europene. Nu avem de ce să tulburăm piaţa, să intrăm noi peste ea. O lăsăm în pace”, a spus Mugur Isărescu.

• ”Observăm o îmbunătăţire radicală a încrederii în programele României”

Nu există motive pentru creşterea TVA-ului, a mai afirmat guvernatorul BNR, punctând că banca naţională sprijină programul guvernamental de corecţie fiscală, iar în discuţiile avute cu finanţatorii internaţionali se observă o îmbunătăţire radicală a încrederii în programele României.

”Nu cred că se va majora TVA-ul. Nu avem motive să-l majorăm. El este şi un impozit regresiv, ar afecta foarte mult păturile mai sărace. Dar, citind tot ce apare prin presă şi la unii analişti, se uită un singur lucru: că, în prezent, cu numai trei luni de aplicare a acestui program - august, septembrie, octombrie - direcţia este chiar foarte bună faţă de datele reale. Toată lumea se uită la ceea ce fusese raportat. Or, raportările nu erau chiar solide. Erau făcute pe baza unui program bugetar uşor depărtat de realitate. Eu cred că termenul în care se fac judecăţi, de trei luni, este mult prea scurt ca să spunem: nu merge sau merge prost. Mai trebuie să mai aşteptăm câteva luni. Direcţia în care merge acest program este pozitivă. Nu ar trebui numai să reducem cheltuielile la anul; vor creşte veniturile, pentru că o bună parte din veniturile anului 2025 s-au bazat pe un TVA redus, pe accize reduse şi aşa mai departe. Bineînţeles că ne interesează şi trebuie să vă spun că sprijinim programul guvernamental de corecţie cu toate forţele noastre, inclusiv prin discuţiile pe care le avem cu finanţatorii internaţionali, şi observăm o îmbunătăţire radicală a încrederii în programele României”, a spus Isărescu.