BNS cere retragerea proiectului noii Legi a salarizării din sectorul public

Blocul Naţional Sindical (BNS) solicită Guvernului retragerea imediată a proiectului Legii salarizării în sectorul public, potrivit unui comunicat postat pe site-ul oficial al confederaţiei. BNS apreciază că proiectul este „profund viciat conceptual, elaborat netransparent şi incapabil să asigure echitate, predictibilitate sau sustenabilitate”, conform sursei citate.

• Principalele critici formulate de BNS

1. Lipsa evaluării obiective a posturilor

Comunicatul arată că dezbaterea publică se concentrează pe raporturi de putere între familii ocupaţionale, în lipsa unei evaluări analitice obiective. Potrivit raportului Băncii Mondiale (consultantul Guvernului), „sistemul actual de ierarhizare a posturilor este opac şi inechitabil”, arată sursa citată. Conform aceleiaşi surse, „sistemul bazat pe posturi aplicat în sectorul public din România nu are la bază o metodologie analitică de evaluare a posturilor”.

BNS subliniază, pe baza acestor constatări, că decizia de a continua fără o evaluare analitică reală goleşte de conţinut exerciţiul de consultanţă realizat cu sprijin internaţional.

2. Lipsa datelor şi a mecanismelor de control

Conform comunicatului, un sistem corect nu poate fi construit fără date complete privind încadrarea personalului, salariile efectiv plătite şi beneficiile salariale. Raportul Băncii Mondiale semnalează, după cum se arată în comunicatul sursă, deficienţe majore în mecanismele de monitorizare şi coordonare instituţională.

Astfel, scrie în analiza citată, persistă situaţii în care posturi comparabile beneficiază de niveluri diferite de remunerare, ceea ce contravine principiului „salariu egal pentru muncă egală”.

3. Lipsa dialogului social real

BNS atrage atenţia, conform textului comunicatului, că procesul de elaborare a fost unul fragmentat şi insuficient transparent. Banca Mondială confirmă, după cum se precizează în document, că procesul de consultare a fost unul „stop-and-go”, cu o comunicare preponderent reactivă.

Raportul citat arată că, deşi un format regulat clar ar fi fost util, Ministerul Muncii a optat pentru această abordare, reuşind doar parţial să mobilizeze reprezentanţi cheie.

4. Riscuri bugetare şi blocarea evoluţiei în carieră

Potrivit poziţiei BNS, actuala arhitectură a grilelor salariale ridică probleme privind diferenţele reduse între grade profesionale şi lipsa stimulentelor reale pentru promovare. Raportul Băncii Mondiale confirmă, se arată în comunicat, existenţa unor niveluri ridicate de compresie salarială în mai multe categorii profesionale.

5. Mecanisme tranzitorii şi incertitudini post-2031

Conform sursei citate, BNS îşi exprimă îngrijorarea faţă de mecanismul diferenţei salariale tranzitorii, care poate conduce la situaţii în care promovarea profesională generează pierderi financiare. Documentul mai arată că proiectul nu oferă clarificări privind situaţia după anul 2031.

6. Externalizarea elementelor esenţiale

Comunicatul precizează că proiectul transferă elemente fundamentale ale salarizării către acte normative subsecvente, ceea ce reduce predictibilitatea şi stabilitatea legislativă.

• Concluzia BNS

Potrivit declaraţiei oficiale, implementarea proiectului în forma actuală ar produce noi dezechilibre şi costuri sociale şi instituţionale semnificative. BNS consideră că nu este cazul să se bulverseze un întreg sistem cu o reglementare care nu rezolvă problemele de echitate şi opacitate, scrie aceeaşi sursă.

• Solicitările formulate

Conform documentului, Blocul Naţional Sindical solicită Guvernului:

- Emiterea unor dispoziţii ferme care să oblige instituţiile publice să comunice transparent toate datele salariale

- Crearea unor grupuri de lucru cu reprezentanţi ai ministerelor, instituţiilor publice şi partenerilor sociali

- Reluarea demersurilor pentru stabilirea ierarhiei poziţiilor pe baza metodelor analitice recomandate de Banca Mondială

Potrivit comunicatului, BNS îşi reafirmă deschiderea pentru dialog, însă subliniază că o reformă reală nu poate fi realizată fără transparenţă, rigoare tehnică şi consens social real.