Bogdan Aurescu va găzdui reuniunea miniştrilor de Externe ai NATO

V.G.
Politică / 21 noiembrie

Bogdan Aurescu va găzdui reuniunea miniştrilor de Externe ai NATO

Ministerul Afacerilor Externe salută aniversarea, astăzi, a 20 de ani de la primirea, de către România, a invitaţiei de aderare la Alianţa Nord-Atlantică, la Summitul NATO de la Praga, transmite News.ro. În acest context simbolic, săptămâna viitoare Bogdan Aurescu va găzdui, în numele României, la Bucureşti, reuniunea miniştrilor de Externe ai NATO, prima reuniune în acest format organizată de ţara noastră de la aderarea la Alianţa Nord-Atlantică şi al doilea eveniment formal NATO de nivel înalt găzduit de România, după Summitul de la Bucureşti din 2008.

În data de 21 noiembrie 2002, la primul Summit NATO organizat într-o ţară de după Cortina de Fier, liderii NATO au menţionat, în Declaraţia Summitului de la Praga, decizia de invitare a şapte state - Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia şi Slovenia - să se alăture Alianţei Nord-Atlantice. Potrivit Declaraţiei, accederea acestor state va consolida securitatea întregii zone euroatlantice, şi va contribui la atingerea scopului comun al Europei reîntregite şi libere, unită în pace de valori comune, arată ministerul Afacerilor Externe.

Imediat după primirea invitaţiei de aderare, România a început să participe activ la discuţiile în format Aliat. Încheierea completă a etapelor aderării a avut loc în martie 2004, prin depunerea instrumentelor de ratificare.

Acest moment cu semnificaţie istorică unică a reprezentat un succes major al politicii externe a României, un obiectiv susţinut constant de întreaga clasă politică şi de societatea civilă.

Astăzi, România este un stat Aliat responsabil şi de încredere, beneficiind de cele mai ample garanţii de securitate din istoria sa.

"În urmă cu 20 de ani, la Summitul NATO de la Praga, România, alături de Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia şi Slovenia, a primit invitaţia de aderare la Alianţa Nord-Atlantică. Această decizie istorică a reprezentat un pas major către reunificarea paşnică a Europei. Pentru ţara noastră, a însemnat, totodată, îndeplinirea unui obiectiv naţional şi a unor speranţe împărtăşite de toţi românii. Pentru NATO, după cum remarca însuşi Preşedintele Vaclav Havel la acel moment, invitarea celor şapte noi membri contribuia la scopul fundamental al Alianţei: «asigurarea celei mai bune protecţii pentru securitatea, libertatea, demnitatea, drepturile şi prosperitatea cetăţenilor săi». Decizia din 2002 recunoştea angajamentul ferm al României şi al celorlalte state invitate faţă de valorile democratice aflate la baza Alianţei. Aceasta a fost, în acelaşi timp, recunoştea capacităţii acestor ţări de a contribui în mod substanţial la apărarea colectivă a NATO şi la îndeplinirea sarcinilor sale fundamentale", a afirmat Bogan Aurescu, potrivit sursei citate.

El a adăugat că "aderarea României, Bulgariei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Slovaciei şi Sloveniei a extins spaţiul euroatlantic de valori, stabilitate şi securitate, a făcut NATO mai puternică şi a întărit legătura transatlantică, care este indispensabilă pentru securitatea internaţională".

"Runda de extindere lansată la Praga a avut un rol decisiv în eliminarea diviziunilor Războiului Rece şi a dus la reîntărirea legăturilor de prietenie şi cooperare în Europa Centrală şi de Est. A reprezentat un proces de transformare profundă, care a avansat în strânsă legătură cu extinderea Uniunii Europene. În spiritul unităţii şi solidarităţii aliate, România a adus o contribuţie importantă la apărarea colectivă a NATO, la misiunile şi operaţiile Alianţei, precum şi la procesul de consolidare şi adaptare a acesteia la un spectru de provocări din ce în ce mai larg. Ca parte a acestui angajament, România a făcut constant demersuri de consolidare a propriilor capabilităţi, pe baza principiului distribuţiei echitabile a sarcinilor, inclusiv prin creşterea bugetului destinat apărării de la 2% la 2,5% din PIB începând cu anul 2023. Extinderea lansată la Praga în 2002 a evidenţiat viabilitatea Politicii Uşilor Deschise a NATO, reconfirmată de rundele ulterioare de extindere şi de deciziile Summitului NATO de la Bucureşti din 2008. Alianţa a devenit astfel mai bine pregătită pentru exercitarea rolului său fundamental de pilon al ordinii internaţionale bazate pe reguli", a completat ministrul de Externe.

Acesta a adăugat că uşa NATO trebuie să rămână deschisă tuturor democraţiilor europene, cum e cazul Suediei şi Finlandei.

"În conformitate cu Articolul 10 al Tratatului de la Washington, România consideră că uşa NATO trebuie să rămână deschisă tuturor democraţiilor europene care doresc şi pot să îşi asume responsabilităţile şi obligaţiile statutului de membru, aşa cum este cazul Finlandei şi Suediei. Războiul declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei este în prezent cea mai gravă şi mai urgentă ameninţare pentru securitatea Alianţei, dar şi pentru pacea şi stabilitatea întregului spaţiu euroatlantic. România îşi reafirmă sprijinul ferm pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei. Susţinerea Ucrainei reprezintă un efort crucial şi urgent pentru întreaga Alianţă şi toţi partenerii săi care împărtăşesc valori comune. Într-un context internaţional dificil şi complex, statele membre NATO şi-au demonstrat în repetate rânduri unitatea, coeziunea şi solidaritatea, precum şi angajamentul categoric faţă de apărarea colectivă afirmată de Articolul 5 al Tratatului de la Washington. În conformitate cu noul Concept Strategic al NATO, adoptat la Summitul de la Madrid din acest an, este esenţial să continuăm împreună eforturile de întărire a posturii de apărare şi descurajare de-a lungul întregului Flanc Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră. În acelaşi timp, NATO trebuie să îşi continue eforturile de creştere a rezilienţei strategice, atât pentru membrii săi, cât şi pentru partenerii vulnerabili din vecinătate, a căror securitate este strâns interconectată cu a noastră", a mai explicat Aurescu.

"La două decenii de la momentul istoric al Summitului de la Praga, România îşi reiterează angajamentul de neclintit faţă de valorile şi interesele comune care stau la baza forţei şi solidarităţii NATO. Parcursul nostru de succes de membru NATO - precum şi cel al aliaţilor şi partenerilor noştri de drum din 2002: Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia şi Slovenia - s-a reflectat în succesul întregii Alianţe, ca promotor al păcii în Europa şi în lume. După cum a demonstrat constant în ultimii 20 de ani, după cum o arată şi astăzi, România este gata, alături de aliaţii săi din NATO, să apere pacea, libertatea, securitatea şi valorile noastre comune", a conchis ministrul Afacerilor Externe, conform sursei menţionate.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Avocat Ianul Alexandra
Apanova
BTPay
Electromagnetica
DIGI
arsc.ro
roovi.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

29 Noi. 2022
Euro (EUR)Euro4.9184
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7383
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9890
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6933
Gram de aur (XAU)Gram de aur267.3958

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro