Bogdan Chiriţoiu: „Vreau să terminăm prima investigaţie pe bănci la finalul primului semestru al anului curent”

Consiliul Concurenţei ar urma să finalizeze până la 30 iunie 2026 investigaţia, deschisă în urmă cu mai mulţi ani, cu privire la posibile înţelegeri între bănci pentru fixarea ratei dobânzii ROBOR, a declarat, ieri, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, în cadrul unei conferinţe de presă în care a prezentat raportul de activitate pentru anul 2025 al instituţiei publice pe care o conduce.

Bogdan Chiriţoiu a afirmat: „Cele mai aşteptate cazuri rămân cele din sectorul bancar, referitoare la indicele ROBOR şi la scoringul pentru credite. În ceea ce priveşte prima investigaţie, privind indicele ROBOR, raportul echipei de investigaţie este finalizat şi se află în proces de verificare internă la noi şi de consultare cu Comisia Europeană, pentru a asigura o aplicare unitară a legislaţiei europene. Este potenţial cel mai important caz al anului, deoarece amenzile sunt proporţionale cu cifra de afaceri, iar băncile din sistemul ROBOR sunt companii foarte mari şi, dacă sunt găsite vinovate, amenzile sunt semnificative. Vrem să finalizăm această investigaţie în primul semestru din acest an, pentru că mandatele noastre se termină la mijlocul acestui an şi, pentru a nu avea probleme procedurale, nu dorim să depăşim acest termen”.

Domnia sa a precizat că, după ce această investigaţie va fi finalizată, raportul va fi trimis băncilor respective pentru a-şi exprima punctul de vedere, iar abia după aceea plenul Consiliului, adică cei nouă membri, va lua o decizie. Bogdan Chiriţoiu a menţionat că, dacă raportul nu va fi finalizat până atunci, decizia va fi luată de următorul plen al Consiliului, cel din toamna acestui an.

Potrivit datelor publicate de mass-media, cele 10 bănci care îndeplinesc rolul de participant la calculul ROBOR sunt: Banca Comercială Intesa Sanpaolo România, Banca Comercială Română, BRD - Groupe Societe Generale, Banca Transilvania, CEC Bank, Eximbank, ING Bank NV Amsterdam - Sucursala Bucureşti, OTP Bank România, Raiffeisen Bank şi UniCredit Bank.

• Intrarea Romgaz ca furnizor în piaţa gazelor naturale ar putea avea efect benefic asupra preţului

În ceea ce priveşte monitorizarea pieţei din ţara noastră, şeful Consiliului Concurenţei s-a arătat mulţumit de modul în care a fost reliberalizată anul trecut piaţa la electricitate şi se aşteaptă ca lucrurile să decurgă la fel şi de la 1 aprilie 2026, când va avea loc reliberalizarea pieţei la gaze naturale. Mai mult, preşedintele Consiliului Concurenţei recomandă Guvernului să nu amâne momentul liberalizării preţurilor la gaze, aşteptându-se ca Romgaz să intre pe segmentul de furnizare pentru consumatorii casnici, iar această intrare să aibă acelaşi efect pe piaţa de gaze ca cel pe care l-a avut intrarea Hidroelectrica pe piaţa de energie electrică.

Bogdan Chiriţoiu a spus: „A mers extraordinar de bine reliberalizarea pieţei la electricitate. Aici, ce a fost interesant a fost activitatea Hidroelectrica, care, până acum, cred că a avut un rol pozitiv în piaţă, pentru că intrarea acestei companii în piaţa de electricitate a crescut concurenţa, a pus o presiune crescută pe furnizori şi am văzut cum preţurile acestora au scăzut. (...) În 2026 o să avem o reliberalizare a pieţei la gaze naturale; cel puţin asta este recomandarea noastră către Guvern, ca să nu mai prelungească actuala plafonare. Şi, pe modelul de la electricitate, ne aşteptăm ca Romgaz să intre ca furnizor în piaţa de gaze naturale şi să pună presiune pe alţi furnizori, presiune care să ducă la scăderea preţurilor”.

Preşedintele Consiliului Concurenţei a adăugat că ţara noastră este ultimul stat membru UE care mai are o schemă de sprijin generalizată şi, de aceea, ne confruntăm pe această temă cu un infringement al Comisiei Europene. De aceea, şi prin prisma faptului că, în acest moment, preţurile la gaze naturale în piaţa liberă sunt la nivelul dinaintea declanşării războiului din Ucraina, el consideră că nu mai are rost ca Guvernul să prelungească plafonarea, ci doar să ia măsuri de sprijin pentru consumatorii vulnerabili.

Tot în ceea ce priveşte activitatea de monitorizare a pieţei interne, şeful Consiliului Concurenţei s-a referit şi la reliberalizarea preţului la asigurarea auto obligatorie, poliţa RCA. După ce a analizat datele de la Autoritatea de Supraveghere Financiară, Bogdan Chiriţoiu a declarat că două treimi din tarifele RCA au înregistrat creşteri, restul de o treime din tarife au scăzut şi că, în aceste condiţii, media majorării acestei poliţe este sub 10%, adică sub rata inflaţiei. În ceea ce priveşte localităţile unde majorarea RCA a fost peste 10%, preşedintele Consiliului Concurenţei a menţionat Capitala, dar a arătat că, de la începutul anului, s-au înregistrat scăderi ale tarifelor la transportatori.

• Plafonarea adaosului comercial la alimente, o măsură ineficientă

Legat de monitorizarea pieţei interne, întrebat de ziarul BURSA de ce mai avem în continuare plafonare la adaosul comercial la alimentele de bază, plafonare care a fost instaurată în urmă cu doi ani şi jumătate de guvernul condus de Marcel Ciolacu, Bogdan Chiriţoiu ne-a spus: „Noi ne dorim o piaţă liberă. Această măsură a plafonării adaosului comercial durează deja de prea mult timp. Există lucruri care au sens la un moment dat, dar care nu mai trebuie menţinute dacă condiţiile de piaţă revin la normal. De exemplu, în cazul gazului, preţurile au revenit deja la nivelul de dinaintea fazei de criză. La alimente, am constatat că piaţa se adaptează: după un timp de la plafonarea adaosului, companiile au crescut preţurile la alte produse, făcând ineficientă măsura respectivă. De regulă, aceste intervenţii au efect doar câteva luni, deoarece oamenii şi companiile învaţă să se adapteze, iar eficacitatea lor se reduce. Mă aştept să liberalizăm pieţele şi să le supraveghem”.

Preşedintele Consiliului Concurenţei s-a referit şi la ajutoarele de stat, precizând că, în anul 2026, atenţia se concentrează pe planurile de restructurare ale Tarom şi Complexului Energetic Oltenia, acesta din urmă trebuind să înlocuiască producţia poluantă pe cărbune cu centrale pe gaz şi panouri solare. Domnia sa a precizat că se poartă discuţii cu Comisia Europeană pe planul pentru modernizarea Unităţii 1 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă şi a arătat că au început demersurile la nivel european pentru procedura necesară autorizării unui ajutor de stat necesar construcţiei unităţilor 3 şi 4 de la aceeaşi centrală, printre soluţiile propuse fiind utilizarea unor mecanisme precum contractele pentru diferenţă şi garanţii de stat pentru creditele bancare.

Referitor la ajutoarele de stat, l-am întrebat pe şeful Consiliului Concurenţei dacă, după aprobarea acestora de către DG Competition, mai verifică cineva dacă ajutoarele mai sunt plătite pe aceleaşi baze sau premize iniţiale. Întrebarea ziarului BURSA s-a ivit ca urmare a publicării, anul trecut, în paginile cotidianului nostru, a unei anchete jurnalistice efectuate de site-ul de investigaţii Follow the Money, anchetă din care reiese că administratorii Complexului Energetic Oltenia ar fi economisit 250 de milioane de euro raportând o cantitate de CO₂ mai mică decât cea reală.

Citeşte Follow The Money: Raportările false ale CE Oltenia aduc companiei economii de 250 milioane euro

Bogdan Chiriţoiu ne-a răspuns: „Ajutorul de stat se acordă pe baza unor previziuni. Este esenţial ca, la momentul acordării, informaţiile să fie corecte şi bine analizate. Odată ce decizia este luată, dacă circumstanţele pieţei se schimbă, noi nu penalizăm compania. Dacă cineva minte intenţionat, atunci este o problemă. Totuşi, dacă se ia cea mai bună decizie pe baza a ceea ce se ştie în prezent, iar peste doi ani previziunile nu se confirmă (fără a fi minciuni), nu vom lua banii înapoi. Nu corectăm astfel de situaţii, deoarece am crea probleme şi mai mari în piaţă, penalizând o companie pentru o performanţă mai bună sau pentru circumstanţe imprevizibile la momentul deciziei”.

• Tranzacţiile privind Carrefour şi Lukoil se lasă aşteptate

Preşedintele Consiliului Concurenţei s-a referit şi la cele două tranzacţii despre care au apărut informaţii în piaţă încă de anul trecut, referitoare la vânzarea de către Carrefour a activelor din ţara noastră şi la vânzarea de către Lukoil a activelor din UE, în urma sancţiunilor economice şi comerciale impuse Federaţiei Ruse. În ceea ce priveşte Carrefour România, Bogdan Chiriţoiu a spus că autoritatea de concurenţă din ţara noastră nu a fost notificată privind o posibilă vânzare a activelor acestei companii, dar a menţionat provocările unei astfel de tranzacţii.

„Când vine un jucător nou, din afara ţării, pentru noi e simplu, nu prea ne creează probleme de concurenţă, în schimb celor de pe securitate naţională nu prea le place, pentru că trebuie să vadă de unde vine, de unde are banii etc. Au fost speculaţii în presă, au fost dezminţite, dar noi nu am primit nicio notificare oficială. (...) Noi nu primim notificare decât când s-au înţeles. Când o companie discută cu alte trei companii, în mod normal nu ne informează. Abia când a ales pe cineva din cele trei sau când a semnat contractul sau sunt foarte avansaţi, de-abia atunci ne notifică. (...) În schimb, dacă ne trezim cu un alt lanţ de retail care vrea să cumpere Carrefour, acolo am avea probleme. Dacă vine grupul Kaufland şi vrea să cumpere Carrefour, asta ar fi cel puţin problematic”, a precizat Bogdan Chiriţoiu.

În ceea ce priveşte activele Lukoil din ţara noastră, şeful autorităţii de concurenţă a spus că nici în acest caz nu a primit vreo notificare şi a arătat că, dacă tranzacţia va viza mai multe state membre UE, decizia de aprobare va aparţine Comisiei Europene, nu Consiliului Concurenţei. „Noi vom oferi un punct de vedere (input), dar decizia finală a Comisiei va ţine cont de situaţia concurenţei din România, Ungaria şi alte ţări afectate. Legile aplicate sunt aceleaşi, indiferent dacă analiza este făcută de noi sau de experţii Comisiei”, a spus Bogdan Chiriţoiu.

• 119 concentrări economice autorizate anul trecut

În ceea ce priveşte raportul de activitate al Consiliului Concurenţei pe anul 2025, reţinem, în primul rând, numărul record de concentrări economice autorizate: 119 tranzacţii, cel mai ridicat nivel din ultimii 22 de ani. În două cazuri majore au fost impuse condiţii stricte, respectiv în preluarea Telekom Romania Mobile Communications de către Digi România şi Vodafone România şi în tranzacţia prin care Grupul Regina Maria a fost preluat de Mehiläinen Oy. Mai mult, în cazul preluării magazinelor La Cocoş de către Grupul Schwarz, Consiliul Concurenţei a declanşat un studiu privind compatibilitatea operaţiunii cu mediul concurenţial, un demers rar, fiind primul studiu de acest fel în ultimii opt ani. De asemenea, în cazul La Cocoş, autoritatea de concurenţă a cerut menţinerea conceptului de low-cost pentru activele preluate de viitoarea companie, concept care să fie dezvoltat. Mai precis, a cerut plafonarea adaosului global la nivelul actualului adaos mediu existent la produsele vândute în magazinele La Cocoş şi ca societatea care va prelua activele să dezvolte noi magazine low-cost.

Pe frontul investigaţiilor, anul 2025 confirmă un profil instituţional orientat spre sancţionarea severă a încălcărilor grave. Au fost finalizate 18 investigaţii, la fel ca în anul precedent, însă impactul financiar al acestora a fost semnificativ mai vizibil, valoarea totală a amenzilor aplicate ajungând la 347,4 milioane de lei. Aproximativ 56% din această sumă provine din sancţiuni aplicate pentru înţelegeri de tip cartel, ceea ce indică persistenţa unor practici de coordonare ilegală între companii, în pofida riscurilor tot mai mari. În total, 68 de entităţi au fost sancţionate, iar un indicator relevant pentru eficienţa investigaţiilor este faptul că 70% dintre acestea au recunoscut încălcarea legislaţiei concurenţei.

La nivel european, România s-a situat din nou pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte numărul de cazuri finalizate care vizează posibile încălcări ale articolelor 101 şi 102 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, cu un total de nouă cazuri, devansând state cu tradiţie puternică în aplicarea dreptului concurenţei, precum Italia, Franţa şi Germania. Printre cele mai importante sancţiuni se numără amenda de 163,71 milioane de lei aplicată unui grup de opt companii din industria auto pentru o înţelegere anticoncurenţială pe piaţa forţei de muncă, menită să limiteze mobilitatea angajaţilor şi să menţină artificial costurile salariale la un nivel scăzut, prima investigaţie de acest tip finalizată în România. Alte amenzi majore au vizat piaţa produselor din tutun încălzit, licitaţiile trucate din infrastructura rutieră şi piaţa ochelarilor de lux, ilustrând diversitatea sectoarelor afectate de practici anticoncurenţiale.

Dincolo de investigaţiile finalizate, dinamica anului 2025 se reflectă şi în numărul ridicat de cazuri noi. Au fost declanşate 14 investigaţii, menţinându-se trendul din 2024, în domenii sensibile precum industria auto, semnalizarea rutieră, achiziţiile publice din IT şi furnizarea de produse şi echipamente medicale utilizate în prevenţia situaţiilor cu caracter epidemic. Jumătate dintre aceste investigaţii vizează posibile înţelegeri între companii, ceea ce confirmă că riscul de coordonare ilegală rămâne ridicat. La finalul anului 2025, Consiliul Concurenţei avea în derulare 46 de investigaţii, dintre care 74% se referă la înţelegeri anticoncurenţiale.

Activitatea de control s-a reflectat şi în numărul record de inspecţii inopinate: 21 în total, desfăşurate la 52 de sedii şi puncte de lucru, cel mai mare nivel din ultimii ani. În paralel, autoritatea a intensificat verificările în domeniul concurenţei neloiale, efectuând inspecţii la sediile a şase mari reţele de retail, în cadrul unor investigaţii privind respectarea legislaţiei referitoare la practicile comerciale neloiale din lanţul de aprovizionare agricol şi alimentar, în relaţiile cu producătorii de lapte şi produse lactate.

Un alt pilon major al activităţii din 2025 a fost cel legat de ajutorul de stat, într-un an în care intervenţia publică a atins valori excepţionale. Consiliul Concurenţei a fost implicat în elaborarea şi aprobarea măsurilor de sprijin finanţate din fonduri naţionale şi europene, inclusiv PNRR, cu o valoare totală de peste 50,6 miliarde de lei doar în 2025. Acestea au vizat domenii critice precum termoficarea din Bucureşti şi companii strategice precum CEC Bank, Exim Banca Românească, Tarom sau Complexul Energetic Oltenia. Pe intervalul 2019-2025, bugetele măsurilor de sprijin avizate au atins vârfuri istorice, cu un maxim de aproape 145 de miliarde de lei în 2022, ceea ce a amplificat rolul Consiliului Concurenţei ca gardian al utilizării corecte a fondurilor publice.

În plan normativ şi instituţional, autoritatea a elaborat aproximativ 350 de avize, opinii şi puncte de vedere în 2025, intervenind în dosare sensibile precum piaţa RCA, transportul rutier de persoane, sectorul energetic şi implementarea schemelor de sprijin din PNRR, cu accent pe respectarea regulilor europene şi evitarea suprapunerii finanţărilor. Pe plan extern, Consiliul Concurenţei şi-a consolidat prezenţa internaţională prin participarea activă în reţelele europene şi internaţionale de concurenţă, coordonarea unor proiecte europene privind combaterea licitaţiilor trucate şi furnizarea de asistenţă tehnică pentru autorităţile din Republica Moldova şi Ucraina.

Rezultatele din instanţă completează tabloul unui an de forţă pentru autoritatea de concurenţă: 90% dintre hotărârile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au fost favorabile Consiliului Concurenţei, iar instanţele au menţinut, în 95% din cazuri, valoarea amenzilor contestate. Toate aceste elemente conturează un an 2025 în care Consiliul Concurenţei nu doar că a reacţionat la provocările pieţei, ci a redefinit standardele de intervenţie, consolidându-şi poziţia ca actor-cheie în protejarea concurenţei şi a stabilităţii economice într-o perioadă de transformări profunde.