Bolile educaţiei - în secolul al XXI-lea, suferinţe de acum două veacuri

Octavian Dan
Ziarul BURSA #Miscellanea / 23 ianuarie

"We don't need no education" (The Wall - Pink Floyd)

"We don't need no education" (The Wall - Pink Floyd)

English Version

Educaţia autohtonă se confruntă şi în 2024 cu probleme care erau semnalate şi în secolul al XIX-lea. Evident că există diferenţe, în special în ceea ce priveşte percepţia, dar în tuşe groase "bolile" sunt aceleaşi. Discutăm în continuare de violenţa din şcoli, toaletele insalubre, salarizarea cadrelor didactice şi a personalului auxiliar, hrana elevilor, manuale, programa încărcată. Despre toate acestea a vorbit în această lună actualul ministru al Educaţiei, Ligia Deca, aşa cum au făcut-o şi înaintaşii săi. Problemele sunt arhi-cunoscute, doar rezolvările întârzie să apară. La nivelul declaraţiilor autorităţilor lucrurile sunt clare şi soluţiile sunt aproape, pe "teren" realitatea diferă. Cu aproape 150 de ani în urmă, revizorul şcolar Mihai Eminescu îi mărturisea lui Titu Maiorescu (ministrul Învăţământului şi Cultelor) că educaţia era tratată cu foarte mare indiferenţă de unii dascăli, de mulţi dintre elevi, dar mai ales de autorităţile locale şi centrale.

Violenţa în şcoli

Problema e vechea de când lumea. Doar că în acest moment este puţin răsturnată - dacă acum câteva zeci de ani dascălii erau acuzaţi că folosesc prea des corecţia fizică, acum elevii sunt aceeia care cad în păcat. Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a afirmat că în şcoală trebuie să existe toleranţă zero faţă de orice fel de violenţă, arătând că aceasta trebuie combătută printr-o colaborare între şcoală, familie, autorităţi şi societate în ansamblu: "Cred că în şcoală trebuie să avem toleranţă zero faţă de orice fel de violenţă, că e vorba de violenţă fizică, că e vorba de violenţă psihologică, că e vorba de violenţă emoţională, iar această responsabilitate nu este doar a directorului sau a consilierului şcolar, este a fiecărui om din şcoală, că el este cadru didactic, că este personal auxiliar, că este personal administrativ sau că este elev, trebuie să avem cu toţii această responsabilitate a prevenirii şi a adresării tuturor actelor de violenţă. Nu cred că trebuie să existe cadru didactic care să fie indiferent atunci când un elev vine şi povesteşte că a fost agresat. Există proceduri în şcoală, avem o procedură de combatere a violenţei care prevede responsabilităţi clare pentru fiecare persoană din şcoală, există un mecanism de alertare a altor instituţii pentru cazurile grave - că vorbim de DGASPC, că vorbim de Biroul de Siguranţă Şcolară, adică de Poliţie -, tocmai în ideea ca, atunci când există cazuri grave, să fie implicaţi toţi profesioniştii care trebuie să ia măsuri". Ligia Deca a arătat că este necesară şi o schimbare de mentalitate: "Este vorba şi despre o schimbare de mentalitate. Este clar că violenţa în şcoală trebuie combătută prin colaborare între şcoală, familie, autorităţi şi societate în ansamblu. Pentru mine a fost foarte important, în primul rând, să avem procedura de combatere a violenţei clară, pentru că până acum oamenii spuneau «nu ştim ce trebuie să facem, nu ştim cu cine trebuie să vorbim». Acum este clar acest circuit. (...) Mai mult decât atât, ne-am concentrat inclusiv în ceea ce priveşte tematica Şcolii Altfel din acest an, pentru a preveni violenţa în şcoală, pentru a preveni violenţa, pentru a preveni bullying-ul în toate formele sale şi pentru a face formare pe ceea ce înseamnă cyber bullying, pentru că mulţi copii petrec foarte mult timp pe reţelele sociale şi, chiar dacă interacţiunile nu sunt faţă în faţă, efectele psihologice pot fi la fel de dăunătoare, mai ales pentru ceea ce înseamnă personalităţi în formare". Din punctul său de vedere, nu există copil rău, ci există copil care, la un moment dat, a avut o problemă de comportament: "Probleme de violenţă în şcoală au existat şi vor mai exista. Sunt comune şi altor state din Uniunea Europeană şi cu toţii funcţionăm în contextul constituţional al dreptului la educaţie. Copiii, atunci când devin violenţi, există nişte cauze care trebuie adresate prin măsuri adecvate, prin intermediul profesioniştilor, cum ar fi consilierii şcolari, direcţiile de asistenţă socială şi împreună cu familia şi cu şcoala. Sigur că, prin noua lege a învăţământului preuniversitar, am introdus, având în vedere contextul din şcoli, măsuri mai clare şi uneori mai drastice, în aşa fel încât cazurile grave să aibă sancţiuni corespunzătoare pentru a garanta dreptul la educaţie şi al colegilor. Dar eu cred că nu există copil rău, există copil cu, la un moment dat, o problemă de comportament, problemă care ţine de noi, adulţii, să fie doar un episod peste care copilul trece. Deci, cred în responsabilitatea familiei, a profesioniştilor, a şcolii şi, de ce nu, a societăţii, de a crea un mediu în care acel copil să fie reabilitat. Cred că există această posibilitate, iar rezultatele intervenţiei reale şi bazate pe expertiză profesională în şcolile unde au fost astfel de probleme îmi dau speranţă că vom găsi soluţii ori de câte ori un copil trece printr-o perioadă mai dificilă sau face o greşeală. Nu cred că vreunul dintre noi îşi doreşte să fie caracterizat toată viaţa printr-o greşeală pe care a făcut-o la un moment dat".

Ştim, avem proiecte, sunt soluţii, dar rezolvarea de problemă, încă, nu putem scăpa.

Toaleta din spatele curţii

Despre toaleta din spatele curţii se vorbeşte, cu scârbă, de zeci de ani. Unităţile cu astfel de toalete s-au împuţinat, dar subiectul nu a fost eliminat din discuţii nici în secolul XXI. Ligia Deca a declarat că, la nivel naţional, mai sunt sub 200 de unităţi de învăţământ cu grupuri sanitare în curte, iar ministerul are fondurile necesare prinse în buget astfel încât această problemă să poată fi rezolvată în acest an: "Anul acesta avem alocate fonduri în bugetul Ministerului Educaţiei de aproximativ 30 de milioane de lei, ceea ce acoperă în mare măsură cele sub 200 de unităţi de învăţământ care au grupul sanitar în curte. Vorbim despre un procent de sub 10% faţă de ce aveam acum câţiva ani. Progresul a fost unul constant, în fiecare an numărul a scăzut semnificativ (...). Dacă autorităţile publice locale se mobilizează pentru a accesa aceşti bani, eu cred că în acest an putem rezolva problema şcolilor cu grup sanitar în curte. Nu putem să facem noi aceste lucrări pentru a aduce grupuri sanitare în incinta şcolilor, dar am luptat pentru a avea în bugetul Ministerul Educaţiei banii pentru ca autorităţile publice locale să încheie acest capitol care nu ne face cinste". Chestiunea urma să fie rezolvată definitiv şi acum 10 ani, nouă ani, trei ani...

Salariile dascălilor

Ministrul Educaţiei a vorbit despre salariile din învăţâmânt, afirmând că acestea vor înregistra, în medie, o creştere peste 50% în perioada iunie 2023-iunie 2024: "O să dau doar câteva exemple, că poate sunt de interes. Am vorbit despre creşterea salariilor personalului din învăţământ. Ştim că salariile au crescut, în medie, cu între 25 şi 30% anul trecut, anul acesta vor creşte, tot aşa, pe medie, cu 20%. Asta înseamnă că între iunie 2023-iunie 2024 avem o creştere, per total, de peste 50% în medie, în învăţământ. În cazul directorilor, creşterea, raportată la luna decembrie, începând cu 1 ianuarie este de aproximativ 30%. În iunie, creşterea, pe medie, tot aşa, sare undeva la 36%, vorbim despre creşteri importante". În context, Ligia Deca a explicat că un director de unitate de învăţământ grad I va putea câştiga în iunie 2024 un salariu brut de 11.484 de lei, fără a lua în calcul alte sporuri, iar un director de unitate de învăţământ grad II va ajunge la un salariu brut de 11.812 lei la care se pot adăuga diferite sporuri: "De asemenea, un profesor cu grad didactic I, cu peste 25 de ani vechime, în iunie va câştiga un salariu brut de aproximativ 10.232 de lei, iar un debutant, în luna iunie, va câştiga un salariu brut de 6.446 de lei, mă refer la debutanţii cu până la un an vechime (...), la care se pot adăuga diferite sporuri".

Cifrele nu sunt de neglijat, dar profesorii sunt încă sceptici. Despre lefurile profesorilor se vorbea intens şi pe vremea când Eminescu era revizor şcolar.

Hrana elevilor

Încă de la apariţia primei şcoli s-a pus problema hranei elevilor. Iniţial a căzut în sarcina familiei, ulterior s-a constatat că poate reprezenta un "cârlig" pentru atragerea micilor învăţăcei în clase. Cert este că pe burta goală nu se prea poate face educaţie. Ministrul susţine că numărul beneficiarilor programului Masă Sănătoasă va fi anul acesta de circa 420.000, mai mult decât dublu faţă de anul trecut: "Săptămâna trecută, pe final, s-a adoptat Hotărârea de Guvern pentru instituirea programului naţional Masă sănătoasă. Bugetul este de 1.139.000.000 de lei. S-a semnat şi Ordinul de ministru cu criteriile, urmând să fie primite propunerile de completare a listei de şcoli, pentru că cele 450 de şcoli la nivel naţional care au fost în program anul trecut rămân în program. Numărul şcolilor se va suplimenta până la 1.000 şi, după ce vom primi propunerile de la inspectorate, se va emite încă un Ordin comun cu Ministerul Agriculturii, un ordin de ministru, cu lista şcolilor şi apoi Hotărârea de Guvern cu alocări bugetare. Este o creştere importantă de beneficiari. Dacă anul trecut am avut în jur de 180.000, anul acesta ne aşteptăm la aproximativ 420.000 de beneficiari, deci mai mult decât dublu, şi ne dorim să ajungem, în primă fază, la un milion de beneficiari şi apoi să putem generaliza acest program".

Egalitate la intrare

Mai nouă, chestiunea intrării în şcoli se tot pune în ultimii 34 de ani. Vântul egalităţii absolute bate şi pe holurile şcolilor. Legat de intrările separate în şcoli pentru profesori şi elevi, ministrul spune că fiecare unitate de învăţământ decide, în funcţie de particularităţile clădirilor: "Cred că în România, din punct de vedere al infrastructurii, avem foarte multe situaţii. Avem situaţii cu clădiri istorice care au una dintre intrări chiar pe trotuar şi trotuarul este destul de îngust şi se iese în stradă. Avem şcoli unde există spaţii ample de intrare şi nu ar fi o problemă să se intre pe acelaşi flux. De aceea eu sunt pentru ca fiecare şcoală să-şi prevadă regulamentul de acces, care sunt condiţiile pe care comunitatea le consideră a fi acceptabile". Ligia Deca a adăugat că, din punctul ei de vedere, respectul pentru cadrul didactic nu se rezumă la intrarea separată: "Nu cred că respectul pentru cadrul didactic se rezumă prin intrarea separată. Cred că educaţia trebuie să fie despre dialog, despre învăţare reciprocă şi susţin faptul că fiecare şcoală, în funcţie de particularităţile constructive şi de siguranţă - că până la urmă şi planurile de evacuare, da, care se fac pentru situaţii de urgenţă, depind de infrastructură, de ce fel de culoare, ce fel de intrări, ieşire avem - deci, în funcţie de aceste elemente care ţin de siguranţa copiilor, cred că trebuie gândit regulamentul de acces şi trebuie decis dacă e nevoie de o intrare, de două intrări sau mai multe. Nu cred că această decizie se poate la la centru, însă eu încurajez parteneriatul între cadre didactice şi elevi, care trebuie să fie bazat pe respect reciproc, nu pe ierarhie. În funcţie de particularităţile constructive, fiecare şcoală, decide".

Manualul, eterna problemă

Discuţiile despre manuale (calitatea, starea lor fizică, utilitatea) sunt străvechi. De la hârtie la digital puţine s-au schimbat, iar adaptarea programei la cerinţele actuale se face greu. Ministrul susţine că, pentru ciclurile gimnazial, primar şi educaţie timpurie, este nevoie de o analiză a programei care există. Iar pentru liceu, pentru care programa şcolară nu a fost revizuită de mult timp, vor exista programe, planuri cadre şi manuale noi din anul şcolar 2025-2026.

Problemele educaţiei sunt cu mult mai multe. Discuţiile despre performanţele şcolare, despre noi metode de predare şi învăţare, despre reforma manualelor şi a programei greoaie îşi fac loc mai greu printre aceste probleme "istorice", fiind, de altfel, şi mai puţin spectaculoase.

Opinia Cititorului ( 4 )

  1. Scoala e pe marginea prapastiei. Modelul actual nu mai functioneaza.

    Pentru guvernele,prlamentul nostru si CCR,priortare au fost salariile si pensiile speciale,nu educatia.

    dați vina in intregime pe părinți....nu și-au învățat odraslele valoarea inteligenții ci doar banii care pot sa îi facă de pe urma studiului...dar au uitat ca pasiunea e mai importanta decât studiul în sine....au produs copiii plictisiți de viață și de pasiune...priviți problemele structurale ale gândirii românești altfel caci noi înșine ne suntem cei mai mari dușmani și nu vrem deloc sa ne asumăm greșelile....apropo eu citeam Eminescu și pe buda din grădină ....scuze de limbaj

    Tăiați gradatiile " de merit" ! Adaugă la salariu 25 %! Majoritatea lor sunt" oferite " arbitrar de inspectori în baza unor hărtii! Sunt puține excepții!

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

18 Iul. 2024
Euro (EUR)Euro4.9692
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5468
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.1433
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9059
Gram de aur (XAU)Gram de aur360.6045

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
letapebytourdefrance.com
roenergy.eu
rommedica.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb