Capacitatea administrativă redusă - principala problemă în modernizarea infrastructurii de transport

GEORGE MARINESCU
Ziarul BURSA #Politică #Transporturi / 20 aprilie

Capacitatea administrativă redusă - principala problemă în modernizarea infrastructurii de transport

Modernizarea infrastructurii de transport din ţara noastră depinde de capacitatea de gestionare a proiectelor de către administraţiile publice centrale şi locale, au afirmat, ieri, participanţii la dezbaterea "Upgrade România: este nevoie de un pact naţional pe transporturi", eveniment organizat de DC News.

Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport rutiere, feroviare, navale şi aeriene trebuie să fie o prioritate pentru Guvern în perioada 2022-2027, indiferent de coloratura politică a membrilor acestuia, dat fiind faptul că ne-am angajat să absorbim prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), cât şi prin noul cadru financiar european multianual mai multe miliarde de euro pentru proiectele din acest domeniu, a Adina Vălean, comisarul european pentru Transporturi.

În privinţa PNRR, Adina Vălean a spus că proiectele depuse sunt bine scrise şi coerente, dar trebuie să avem capacitatea administrativă pentru implementarea lor, în caz contrar riscând să pierdem fondurile alocate, aşa cum s-a întâmplat pentru perioada 2014-2020 (+3), când conform domniei sale ţara noastră a pierdut între 400 milioane şi un miliard euro din fondurile de coeziune şi din Connecting Europe Facility alocate pentru infrastructura de transport din România.

"Principala ameninţare pe care o văd acum rămâne capacitatea administrativă scăzută. Când mă refer la capacitatea administrativă nu vorbesc numai despre persoanele de specialitate din minister sau instituţii, dar şi despre companiile care ar trebui să depună proiecte. Trebuie scrise caiete de sarcini, trebuie urmărite din punct de vedere managerial. Ceea ce trebuie să facă România este să se ţină de planurile pe care le-a aşezat, le-a conceput la sfârşitul anului trecut, prilejuite în primul rând de existenţa acestui Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Cu ajutorul task-force-ului pe care l-am pus la dispoziţia României şi Bulgariei, planurile pe infrastructură din PNRR sunt foarte bine scrise, sunt coerente, dar trebuie să ne ţinem de ele. Acest task-force e pregătit să discute pe fiecare şi să găsească soluţii atât de sprijin pentru capacitatea administrativă, care la rândul ei poate fi finanţată din fonduri europene, dar şi să depăşească obstacole de natură administrativă care pot apărea", a declarat Adina Vălean.

Comisarul european pentru Transporturi a precizat că în perioada următoare ţara noastră beneficiază de o finanţare de 12 miliarde euro pentru infrastructura de transport, dublu faţă de cadrul financiar european multianual 2014-2020.

"Avem acum, la începutul perioadei de finanţare, sume foarte mari la dispoziţia României: 9,7 miliarde de euro prin PNRR, dedicate transporturilor, din care aproape 4 miliarde de euro pe feroviar, 3,5 miliarde de euro pe rutier, 600 de milioane de euro pentru metrou, circa 180 de milioane de euro pentru autobuze verzi. Avem apoi instrumentul financiar european care se cheamă Connect Europe Facility cu 763 de milioane de euro garantat până în 2024, plus alte linii financiare suplimentare din care se pot atrage bani prin competiţie. Avem şi fondurile de coeziune, de 1,5 - 2 miliarde de euro numai pentru transporturi. Alocările pentru infrastructura feroviară sunt fără precedent, de aproximativ 5 miliarde de euro", a spus Adina Vălean.

Politicienii - într-o permanentă dispută electorală

România se confruntă cu o situaţie deloc favorabilă în ceea ce priveşte infrastructura de transport în totalitatea ei - rutieră, feroviară, navală sau aeriană -şi de aceea ar fi nevoie de o gândire sau un pact transpartinic pe termen lung, la nivel naţional, dar din păcate PNL şi PSD nu doresc acest lucru, a afirmat Cătălin Drulă, preşedintele Comisiei pentru Transporturi şi Infrastructură din Camera Deputaţilor, preşedinte interimar al USR şi fost ministru al transporturilor.

El arată că politicienii români gândesc pe termen scurt, asigurându-se înainte de toate că au ce să livreze electoratului înainte ca posturile să le fie puse în pericol şi de aceea se orientează către proiecte cu o anvergură mai scăzută, care pot fi realizate cât mai repede cu putinţă.

"Infrastructura complexă este un proiect pe termen lung, proiectele ţin 5,7,8, chiar 10 ani - dacă vorbim despre autostrăzi montane - de la concepţie până la momentul efectiv în care circulăm. Politicienii vor rezultate pe care să le poată arăta în câteva luni, la alegerile care urmează, anul viitor, să spunem, şi atunci este foarte puţin ofertant pentru clasa politică să pregătească lucruri care se vor vedea în 3 sau în 5 ori în 7 ani", a menţionat Cătălin Drulă.

În opinia sa, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) ar trebui "să se concentreze doar pe proiectele de miliarde de euro din PNRR şi, cu o echipă de 30-70 de profesionişti, să livreze performanţă şi să scape de zona de cultură instituţională".

Referitor la afirmaţiile lui Cătălin Drulă, predecesorul său în fruntea Ministerul Transporturilor - senatorul social-democrat Răzvan Cuc - a spus că ar fi fost necesar un pact naţional anul trecut când a fost întocmit şi depus PNRR-ul.

"Eu aş fi apreciat foarte mult ca, anul trecut, să discutăm cu toţii PNRR. După cum ştiţi, a fost ţinut la secret, am aflat când s-a făcut o conferinţă de presă. Poate am fi venit şi noi cu nişte idei, proiecte. Din păcate, această secretomanie nu a arătat competenţa unora, ci a arătat indiferenţa faţă de proiecte. Vorbim de profesionişti, păi haideţi să ne uităm la acei profesionişti. Ştiţi că, anul trecut, de exemplu, în luna septembrie, companiile din minister nu aveau bugetele aprobate. Acei experţi, numiţi de unii care acum pozează în eroi... ştim foarte bine că erau copii abandonaţi pe câmp şi nici măcar nu ştiau cum să intervină... Există experţi în ministere, problema e că trebuie scoşi la lumină şi lăsaţi să lucreze. (...) Pentru a accesa aceste sume colosale din PNRR, am vorbit de atâtea ori, că trebuie modificată legislaţia, iată că s-a făcut acest pas. E evident că această coaliţie (n.red. - PSD-PNL-UDMR) are forţa politică şi determinarea să modifice aceste aspecte pentru implementarea proiectelor", a declarat Răzvan Cuc, care a precizat că unii politicieni ar trebui să nu mai facă propagandă doar pentru reţelele de socializare.

"Oamenii trebuie să meargă pe autostrăzi; nu mergi pe autostrăzi pe Facebook", a spus Răzvan Cuc.

Constructorii de autostrăzi - nemulţumiţi de modul de implicare al administraţiilor locale

Toată această frământare politică are efecte negative asupra mnodernizării infrastructurii rutiere, susţin constructorii de autostrăzi din ţara noastră, care în ultimul an s-au confruntat nu doar cu creşterea preţurilor la materialele de construcţie, ci şi cu creşterile de preţuri din energie, inclusiv la carburanţii necesari utilajelor folosite pe şantierele din ţara noastră.

"Încă nu putem să avem imaginea de ansamblu, deoarece în formula de actualizare, prezentată în ordonanţa de urgenţă (n.red. - privind actualizarea preţurilor din contractele publice), este prevăzut indicele de cost în construcţie. Dat fiind începutul anului cu puţine tranzacţii care au avut loc cu aceste materii prime şi materiale, vom vedea, practic, peste două luni cum vor arăta aceşti indici, dacă ei vor fi suficienţi în acoperirea creşterii preţurilor la aceste materii prime. Aş vrea să fac o referire şi la ordonanţa de urgenţă 26, care trece azi prin plenul Senatului. Se referă foarte mult la operaţionalizarea şi creşterea vitezei de implementare a contractelor. Sunt foarte multe articole acolo care au drept obiectiv creşterea vitezei în atribuirea contractelor şi face referire foarte clară la partea de eliminare a contestaţiilor. Să fim puţin atenţi acolo, în sensul în care nu este necesar numai acest lucru! Foarte important este să evităm nişte măsuri şi în ceea ce priveşte creşterea calităţii documentaţiilor de licitaţie. Nu este o problemă numai de contestaţia în sine. Dacă ne uităm la statisticile de la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor şi la Curţile de Apel, unde s-au judecat astfel de speţe, o să observăm un procent foarte mare de contestaţii admise, care au schimbat, practic, raportul procedurilor de achiziţie iniţiale. Drept pentru care, e necesar să ne uităm şi la partea cealaltă, la creşterea calităţii documentaţiilor de licitaţie şi a creşterii calităţii activităţii Comisiilor de atribuire, astfel încât să nu fie nevoie să se ajungă la contestaţie", a spus Vlad Vameşu, preşedintele Asociaţiei Române a Constructorilor de Autostrăzi.

El a menţionat că este nevoie şi de creşterea calităţii activităţii administraţiilor publice centrale şi locale şi a capacităţii funcţionarilor publici de a implementa proiectele aflate în derulare sau care vor fi lansate în următorii ani.

La rândul său, Cristian Erbaşu, preşedintele Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii, a transmis un semnal de alarmă în legătură cu actul normativ privind modificarea preţurilor din contractele publice.

"Actul normativ este dedicat doar acelor contracte care nu sunt pe fonduri europene şi el are rolul de a aduce contractele naţionale aproximativ la nivelul prevăzut în hotărârea de Guvern nr. 1. Erau multe contracte şi sunt multe contracte care au un alt tip de actualizare. Din păcate, cea mai bună actualizare prevăzută în HG1, cea în raport cu manopera, cu materialele, echipamentele, a devenit şi aceasta destul de irelevantă în raport cu piaţa din cauza inflaţiei galopante. Inflaţia, în raport cu restul produselor din piaţă, este de trei, patru ori mai mare. Deci preţurile materialelor de construcţii în medie s-au mărit cu 30-40%.

Or aceste lucruri nu se regăsesc nici măcar în indicatorii INS-ului caracteristici construcţiilor. Pentru acest lucru, e necesar ca acest indicator ICC, care e făcut în colaborare cu Eurostatul - deci toate ţările din Europa au stabilit anumite metodologii, iar metodologia pentru acest indicator e aceea de a avea un algoritm în raport cu toate materialele de construcţii care se produc în ţara respectivă. Menţionez că noi în construcţii importăm peste 70% din materialele de construcţii, sunt materiale fundamentale, foarte importante, care nu se produc absolut deloc în România. Drept urmare, escaladarea preţurilor pentru aceste materiale nu se regăseşte în acest indicator ICC. De comun acord cu Guvernul, cu INS-ul, s-a concluzionat că e necesară alcătuirea unui nou indicator, ICCI (adică intern şi import), în care să se introducă şi materialele importate. Abia atunci, dacă se va aplica acest indicator în toate formulele de ajustare, ne vom apropia. (...) Se aşteaptă noul indicator, care mai devreme de iulie, august şi cu aplicabilitate din septembrie, nu va apărea. Într-adevăr, este o situaţie delicată, de aceea autorităţile trebuie să se grăbească, pentru că deja avem şase luni de frânare sau chiar de blocare a multor proiecte", a spus Cristian Erbaşu.

El a subliniat că orice întârziere cu privire la stabilirea noului indicator, din punct de vedere al construcţiilor, al investiţiilor, va duce la compromiterea proiectelor din acest an.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a semnat, ieri, trei proiecte pe fonduri europene pentru modernizarea Aeroportului Mihail Kogălniceanu, precizând că acestea trebuie finalizate până la sfârşitul lui 2022. Este vorba despre proiectele "Sistem supraveghere video control acces", "Creşterea securităţii şi siguranţei traficului de pasageri pe Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu", şi "Up-grade balizaj luminos". "Sunt trei contracte pe care le-am semnat, astăzi, pe fonduri europene, în total 136 milioane lei. Important este ca până la finalul anului viitor, dacă nu chiar mai repede, aceste contracte să fie finalizate astfel încât să fie finanţate din fonduri europene prin Programul Operaţional Infrastructură Mare. (...) Pe viitorul exerciţiu bugetar (n.red. - 2022-2027), pe zona aero nu există finanţare europeană. De aceea, este această cursă contra cronometru. Este important pentru România ca aceste proiecte la Aeroportul Mihail Kogălniceanu să fie duse la bun sfârşit. Avem aici partenerii noştri din NATO care ne asigură siguranţa şi e bine ca şi statul român pe zona civilă să vină să investească în Aeroportul Mihail Kogălniceanu astfel încât să creştem capacitatea acestui aeroport", a precizat Sorin Grindeanu.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

csalb.ro
Electromagnetica
arsc.ro

Curs valutar BNR

16 Aug. 2022
Euro (EUR)Euro4.8831
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.8176
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.0705
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7936
Gram de aur (XAU)Gram de aur275.0848

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro