CCR s-a transformat în supra-instanţă penală şi în arbitru politic

George Marinescu
Ziarul BURSA #Politică /

Iluistraţie de MAKE

Iluistraţie de MAKE

Curtea Constituţională a României (CCR) ar urma să se pronunţe, mâine, pe recentele modificări făcute de coaliţia PSD-ALDE la Codul penal şi Codul de procedură penală. Decizia ar trebui să vină în completarea celei de la începutul acestei luni, când Curtea, care se pare că s-a transformat într-o supra-instanţă penală, a stabilit că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie trebuie să aibă, la fond, completuri de trei judecători specializate pe corupţie.

Înfiinţată prin Constituţia adoptată în 1991 şi reglementată, din punct de vedere al organizării şi funcţionării, prin legea 47/1992, CCR a fost, de-a lungul celor 27 de ani de activitate, instituţia asupra căreia presiunea politică a fost maximă, indiferent de partidul aflat la guvernare sau de formaţiunile politice din opoziţie.

Pornind de la disputa de drept privind candidatura lui Ion Iliescu la prezidenţialele din 1996, trecând prin deciziile controversate, dar corecte, legate de referendumurile organizate în 2007 şi 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băses­cu, şi ajungând la deciziile favorabile puterii politice din ultimii trei ani, CCR a fost mereu ţinta disputelor politice. Acest lucru a fost cauzat de faptul că, sub guvernarea Năstase, a fost introdus un nou sistem de numire, din trei în trei ani, a unei părţi dintre magistraţii din cadrul CCR, care a dus la politizarea excesivă a acestei instituţii ce trebuie să fie garantul respectării Constituţiei atât de către factorii de decizie, cât şi de către cetăţeni.

În această perioadă, niciunul dintre preşedinţii Curţii Constituţionale nu şi-a permis ceea ce a făcut actualul şef al CCR, Valer Dorneanu, care în martie 2018 a stabilit că instituţia pe care o conduce renunţă la orice dialog cu reprezentanţii Comisiei Europene pe Mecanismul de Cooperare şi Verificare din cauza criticilor pe care experţii europeni le-au formulat cu privire la anumite decizii date în anii 2016 şi 2017.

Mai mult, la iniţiativa lui Valer Dorneanu, CCR a decis, în 2017, că preşedintele instituţiei poate bloca publicarea în Monitorul Oficial a opiniilor separate sau concurente ale judecătorilor care votau altfel decât majoritatea, dacă acestea includeau "aprecieri cu caracter sentenţios, ostentativ, provocator sau cu tentă politică". După un an, în iulie 2018 ! şi după critici venite din partea Comisiei de la Veneţia ! CCR a revenit asupra hotărârii.

Faţă de decizia luată la iniţiativa lui Valer Dorneanu, Augustin Zegrean, fostul preşedinte al CCR, a declarat: "A fost o decizie absolut aberantă, pentru că însăşi legea CCR spune că opiniile separate se publică împreună cu decizia. Sunt foarte importante opiniile separate. În practică, am avut cazuri când s-a revenit şi s-a mers pe opinia separată".

De când Valer Dorneanu este membru al CCR şi apoi din 2016, de când a devenit preşedinte al acestei instituţii, beneficiind şi de faptul că majoritatea judecătorilor constituţionali este apropiată puterii politice, coaliţiei PSD-ALDE, numărul deciziilor controversate s-a înmulţit. Cele mai multe dintre ele au privit legile justiţiei şi legislaţia penală şi mai puţin celelalte aspecte constituţionale. Practic, CCR s-a transformat într-un arbitru politic care judecă numai conflicte juridice de natură constituţională între autorităţile publice, iar deciziile pronunţate au fost, de foarte multe ori, în favoarea puterii politice. Mai mult, Curtea a devenit în ultimii ani şi o supra-instanţă penală desfiinţând, prin deciziile ei, sentinţe de fond sau hotărâri definitive şi irevocabile în dosare de mare corupţie.

CCR defineşte abuziv abuzul în serviciu

Prima sentinţă controversată, care a generat efecte majore în domeniul penal, a fost decizia CCR nr. 603 din 6 octombrie 2015 cu privire la infracţiunea de conflict de interese. Potrivit unui raport al DNA, această decizie a creat o stare de incertitudine cu privire la incriminarea faptelor săvârşite de funcţionari publici care participă la luarea unei decizii prin care este favorizată o societate cu care s-au aflat anterior în relaţii comerciale. CCR a decis că sintagma "raporturi comerciale" din cuprinsul dispoziţiilor art.301 alin.(1) din Codul penal este neconstituţională pe motiv că încriminarea conflictului de interese în mediul privat reprezintă o incălcare nejustificată a libertăţii economice şi a dreptului la muncă al persoanelor.

La fel de controversată a fost şi decizia 405 din 2016, prin care CCR a definit şi dezincriminat parţial infracţiunea de abuz în serviciu. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată în faţa instanţei supreme de avocaţii Alinei Bica şi ea critică definiţia infracţiunii de abuz în serviciu, care ar fi fost "lipsită de previzibilitate şi accesibilitate, deoarece din modul de definire al infracţiunii nu poate fi determinată cu exactitate sintagma «nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos». După deliberări, CCR a ajuns la concluzia că sintagma «îndeplineste în mod defectuos» nu poate fi interpretată decât în sensul că îndeplinirea atribuţiei de serviciu se realizează «prin încălcarea legii».

Această decizie a dus la închiderea mai multor dosare penale şi la achitarea mai multor inculpaţi. În noiembrie 2017, Laura Codruţa Kovesi arăta că, la nivelul anului 2016, în rechizitoriile pe care DNA le-a întocmit pe infracţiunea de abuz în serviciu, sechestrele instituite de procurori au fost de 263 milioane de euro. Fostul procuror-şef al DNA preciza: "Anul acesta (n.r. - 2017), după redefinirea abuzului în serviciu printr-o decizie a CCR, 245 de dosare au fost clasate, iar 188 de milioane de euro rămân nerecuperate".

După numai un an, prin decizia 392 din 2017, CCR, condusă de Valer Dorneanu, a admis o excepţie de neconstituţionalitate invocată de fosta soţie a lui Liviu Dragnea, Bombonica Prodan.

Curtea a stabilit atunci că legiuitorul are obligaţia de a reglementa pragul valoric al pagubei şi intensitatea vătămării dreptului sau interesului legitim rezultate din comiterea faptei de abuz în serviciu.

Aceasta a fost mai mult o decizie de interpretare a legii care urma să fie folosită de fosta soţie a lui Liviu Dragnea în dosarul în care era judecată alături de liderul PSD abuz în serviciu în dosarul angajărilor ilegale de la DGASPC Teleorman.

A urmat dezincriminarea, de către CCR, a tentativei de abuz, prin decizia 458 din 2017, în urma sesizării Curţii de către Romeo Stavarache, fostul primar al municipiului Bacău, trimis în judecată pentru fapte de corupţie. Curtea Constituţională a stabilit că art.15 din Legea nr.78/2000 este formulat ambiguu şi a decis că tentativa de abuz în serviciu nu trebuie să fie pedepsită.

În cazul OUG 13/2017, CCR a decis în favoarea Guvernului

Prin Decizia Curţii Constituţionale numărul 68 din februarie 2017, se "constată că a existat şi există un conflict juridic de natură constituţională între Direcţia Naţională Anticorupţie şi Guvernul României, generat de acţiunea DNA de a-şi arogă atribuţia de a verifica legalitatea şi oportunitatea unui act normativ", respectiv celebra Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr.13/2017, cu incălcarea competenţelor constituţionale ale Guvernului şi Parlamentului. Urmare a acestei hotărâri, procurorii au clasat dosarul adoptării Ordonanţei 13/2017, act normativ care a scos în stradă sute de mii de oameni în semn de protest. Decizia CCR a fost luată cu opinia separată a Liviei Stanciu care a arătat că "nu se poate stabili o imixtiune a Ministerului Public în exercitarea competenţei Guvernului de iniţiere şi adoptare a Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr.13/2017".

O altă decizie controversată a CCR a fost cea cu numărul 518 din 2017. Prin aceasta, Curtea Constituţională a redefinit noţiunea de neglijenţă în serviciu. Astfel, pedepsele se aplică doar în cazul încălcării legislaţiei primare.

În 3 octombrie 2017, CCR emitea una dintre cele mai contestate decizii prin care o obliga pe Laura Codruţa Kovesi, procuror-şef al DNA, să participe la audierile Comisiei parlamentare privind alegerile din 2009, aşa numita Comisie de anchetă privind "sufrageria lui Oprea". Practic, prin această decizie, CCR a dat o hotărare pentru o singură persoană.

În 22 februarie 2018, CCR a decis că o sintagmă din articolul art.15.1 alin.(8) din Codul de procedură penală este neconstituţională. Articolul are următorul conţinut: "În cursul judecăţii în primă instanţă, durata totală a controlului judiciar nu poate depăşi un termen rezonabil şi, în toate cazurile, nu poate depăşi 5 ani de la momentul trimiterii în judecată". Judecătorii au hotărât că sintagma "în primă instanţă" este neconstituţională.

CCR a anulat incompatibilităţile parlamentarilor

În data de 1 februarie 2018, CCR a stabilit că modificările aduse legii de funcţionare a Agenţiei Naţionale de Integritate(ANI) de coaliţia parlamentară PSD-ALDE sunt constituţionale. Astfel, CCR a decis că aleşii găsiţi în conflict de interese sau în stare de incompatibilitate de către inspectorii de integritate, în perioada 2007-2013, scapă de interdicţii. În urma acestei hotărâri, 46 de actuali sau foşti parlamentari au fost amnistiaţi, deşi au fost descoperiţi incompatibili sau în conflict de interese de ANI. Printre numele care au scăpat de interdicţia de a mai ocupa o funcţie publică se află Iulian Iancu, Mădălin Voicu, Marian Neacşu (actualul vicepreşedinte al ANRE), Mate Andras Levente sau Mihăiţă Calimente. Decizia CCR a fost luată cu majoritate de voturi, trei din nouă judecători făcând opinie separată: Daniel Morar, Mircea Ştefan Minea şi Mona Pivniceru.

Curtea Constituţională a fost de acord, în vara anului trecut, cu modificările făcute de coaliţia parlamentară majoritară PSD-ALDE la legile justiţiei. Prin declararea acestor legi ca fiind constituţionale, CCR a mărit puterea pe care ministrul justiţiei o are asupra procurorilor, a acceptat înfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Magistratură, secţie ce reprezintă o presiune în plus pe principalii actanţi din justiţie: procurorii şi judecătorii. Judecătorul raportor pe această chestiune a fost chiar Daniel Morar, fost şef al DNA, cel care a votat anul trecut pentru ştirbirea competenţelor Direcţiei Anticorupţie.

Prin acelaşi pachet de legi, atribuţiile preşedintelui ţării cu privire la numirea şi revocarea procurorilor şefi ai Parchetului General, DIICOT şi DNA, au fost reduse, responsabilitatea fiind transferată minis­trului justiţiei.

Raţiunea declarării constituţionale a unei astfel de legi a stat şi la baza deciziei 358 din 30 mai 2018 prin care preşedintele Klaus Iohannis a fost obligat să o revoce pe Laura Codruţa Kovesi din funcţia de procuror-şef al DNA. A fost o nouă decizie privitoare la o singură persoană.

Deciziile CCR privind completurile de cinci şi trei judecători, o gură de oxigen pentru marii corupţi

Deciziile controversate ale CCR au continuat în toamna anului trecut şi în primăvara anului 2019. Curtea a stabilit că sunt ilegal constituite completurile de cinci judecători de la Înalta Curte, deoarece preşedintele şi vicepreşedintele ÎCCJ nu trebuiau să facă parte de drept din aceste completuri, ci trebuia ca toţi magistraţii să fie traşi la sorţi, conform unei modificări legislative din anul 2013.

La începutul lunii iulie 2019, CCR a stabilit că Înalta Curte este obligată să alcătuiască completuri specializate pe corupţie la instanţa de fond, adică pentru completurile de trei judecători. Decizia a fost luată în urma unei sesizări pe conflict de constituţionalitate formulată de vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, promotorul OUG 13/2017, împotriva Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Faţă de situaţia actuală din cadrul CCR, fostul preşedinte al instituţiei, Augustin Zegrean, afirma într-un interviu acordat în februarie 2019 pentru pressone.ro: "CCR a devenit o curte-jucător. Nu-ţi mai poţi imagina ţara fără ea".

Zegrean a criticat dur şi deciziile CCR privind completurile de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi dezbaterea privind specializarea completurilor de trei judecători. Fostul preşedinte al CCR a spus: "Asta cu «să se ia de la capăt toate dosarele» este moartea justiţiei. Deci, dacă acum facem asta, justiţia se poate pune în cui. Nu mai trebuie la nimeni".

El a menţionat că deciziile prinvind completurile de la ÎCCJ şi privind protocoa­lele încheiate de SRI cu Parchetul General sunt cele mai controversate decizii ale CCR din ultima vreme, deoarece, în opinia sa, între Parchet şi Parlament nu poate să exis­te un conflict juridic de natură constituţională.

Zegrean a precizat: "Parlamentul e cel care face legile şi Parchetul e cel care le pune în aplicare. Dacă nu au respectat legea, sunt soluţii legislative ! Adică le găsim în lege. Nu este conflict juridic".

Cu toate acestea, fostul şef al instituţiei susţine că judecătorii CCR nu sunt influenţaţi politic.

Referitor la numirea politică a judecătorilor de la CCR, amintim că, în 30 noiembrie 2011, Victor Ponta, copreşedintele alianţei USL, a propus ca membrii Curţii Constituţionale să fie numiţi dintre judecătorii ÎCCJ. Deşi alianţa USL s-a aflat la guvernare din 2012 până în 2015, perioadă în care Victor Ponta a fost prim-ministru, legea de organizare şi funcţionare a CCR nu a fost modificată în Parlament şi propunerea actualului preşedinte al Pro România nu a fost pusă în practică, rămânând la stadiul de simplă promisiune.

În aceste condiţii, în care judecătorii CCR sunt numiţi politic, nu mai există nicio instituţie care să apere interesele cetăţenilor în faţa deciziilor abuzive ale autorităţilor publice. Nici măcar Avocatul Poporului, care în ultimii ani nu a atacat la CCR niciuna dintre ordonanţele de urgenţă controversate emise de Guvern în domeniul legilor justiţiei şi legislaţiei penale.

Partidul Naţional Liberal a constituit un grup de lucru menit să propună un proiect legislativ privind modificarea dispoziţiilor privind Curtea Constituţională, a declarat, ieri, Ludovic Orban, preşedintele formaţiunii liberale.

Acesta a precizat că se va avea în vedere introducerea de majorităţi calificate pentru luarea anumitor decizii, precum şi limitarea unor decizii ale CCR. Ludovic Orban a spus: "Măsurile respective sunt necesare pentru ca să nu mai avem decizii luate în sprijinul unor grupuri de interese sau împotriva cetăţenilor. Obiectivul final al acestui grup de lucru este realizare a unui proiect de revizuire a Constituţiei şi de modificare a legii de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale".

Liderul PNL a arătat că nu se aşteaptă ca modificările propuse să fie susţinte de coaliţia PSD-ALDE. Ludovic Orban a declarat: "E puţin probabil ca majoritatea parlamentară, care beneficiază din plin de partizanatul şi de subiectivismul unor judecători ai CCR în deciziile pe care le iau, să susţină astfel de modificări. Dacă le vor susţine, le vor face doar în urma presiunii societăţii".

Opinia Cititorului ( 30 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. Marii ziariști

    au uitat 

    că de curând Curtea Constituțională a Moldovei 

    și-a ANULAT A DOUA ZI O DECIZIE DE INVALIDARE A GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA 

    după de Plahotniuc a renunțat la putere. 

    CCR este în oglindă, la fel de obedientă la comenzile politice. 

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Materialul de mai sus se referă la CCR. Ce se întâmplă în Moldova este cu totul altă poveste. Acolo influenţa Federaţiei Ruse este imensă asupra politicului. La noi s-a perpetuat un sistem în care fiecare majoritate politică îşi pune oamenii la CCR. Timp de 5 ani ăştia dau nişte decizii, iar, dacă opoziţia ajunge la guvernare şi îşi pune oamenii la CCR, judecătorii de acolo dau alte decizii. Asta nu mai este judecată constituţională. Este curvăsărie constituţională. Curat constituţională, coane Fănică!

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Este bine sa precizam ca judecatorii din CCM, din partizanat politic, au facut o mare porcarie. Mai mult de nevoie decit de voie, au recunoscut ca au facut respectiva porcarie, ca au judecat alaturea cu legea si si-au dat demisia.

      De aici tragem concluzia: curtile constitutionale nu sunt infailibile, ba chiar pot face mari prostii. Cind cineva puternic face o prostie o face pe masura, nu se incurca cu nimicuri. :))

      Este clar ca si CCR a gresit, si a gresit voit. Dar nesimtitilor nici prin gind nu le trece sa recunoasca acest lucru si continua sa se ascunda indaratul unor morgi solemne, impasibile, de-a dreptul caraghioase. Si o fac pentru ca pot, inca.  

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Numai ca prin nouazeci si n-avea ce arbitra, ca Fesenila juca la ambele porti... Se ocupa cu ciordeli marunte, din protocoale, deh, erau pretentii mici si capitalism salbatic... Joaca de-a importanta Constitutiei s-a dezvoltat mai tirziu. Ne pasa de legea legilor numai cind e rost de chitibusuri, atunci ni se umple gura de grija pentru constititionalitate. Sistemul in sine e prost, pervers si ticalos. Servantii lui cum ati vrea sa fie?!?

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Eu zic că ar trebui să se pună în aplicare ce a spus Ponta în 2011: judecătorii CCR să fie numiţi din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. S-ar termina mizeria actuală cu politicieni puşi în funcţia de judecător al Curţii Constituţionale.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Un judecator al ICCJ vi se pare ,aprioric , mai onest si impartial decat oricare alt jurist - fie el chiar de pe la Zalau ? Numele Cristina Tarcea nu va spune nimic ? Adevarul este ca pretentia de perfectiune si infailibilitate a justitiei este o naivitate cata vreme acest organism emite destul de des sentinte diametral opuse ! Pentru X deciziile CC sunt bune si valabile cand coincid cu parerile si optiunile lui politice si strambe si abuzive cand cand nu ii convin ; pentru Y , fireste , aceleasi decizii isi pot schimba semnul .

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Te gândeşti cumva să îl propui ca judecător la CCR pe avocatul Aurelian Pavelescu? Ar fi o catastrofă pentru sistemul constituţional şi juridic românesc.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      .....sau de CSM

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Chiar tara asta nu mai are juristi? Nu se gaseste nici o varianta ca aceasta "putere" politruca sa nu mai abuzeze? Chiar are voie sa se pronunte in cazurile care nu sunt expres prevazute in constitutie? Maine se vor sesiza si vor decide ca romanii trebuie sa doarma pe partea stanga in zilele fara sot si pe partea dreapta in zilele fara sot.

    Deciziile lor de acceptare sau respingere a unor spete nu pot fi atacate in contencios? 

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Sunt sigur că, dacă referendumul din toamna trecută privind familia tradiţională ar fi trecut, ar fi decis că formula respectivă trebuie introdusă în Constituţie. Judecătorii actuali sunt persoane anacronice, în afara realităţii, ce răspund doar la comenzi politice.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      În acest timp, noţiunile din art. 1 din Constituţie sunt încălcate de Guvern prin noul cod administrativ, prin favorurile oferite UDMR, iar judecătorii Curţii Constituţionale nu au nimic de obiectat şi nici noul Avocat al Poporului, Renate Weber, fostul preşedinte al Fundaţiei Soroş România, timp de 9 ani.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    99 la suta in ro, legile sint facute de corupti care vor sa faca averi sa devina miliardari iar prostimea sa lucreze pentru visul lor care au in spate ccr ul sau fostul pcr care le confirma furtisagurile din toate pozitiile

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    [...Fragment eliminat conform regulamentului], legea a stabilit obligativitatea completurilor specializate la IICJ, nu CCR !

    La fel si in cazul completurilor de 5 care nu respectau legea distribuirii aleatorii a judecatorilor, ca sa-si poata pune securistii oamenii lo9r cu manuta.

    CCR doar a constatat ca ICCJ refuza sa respecte legea ! 

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Treaba CCR e constatarea respectarii prevederilor Constitutiei! Daca treaba ei e sa vada cine si daca incalca legile, hai sa desfiintam celelalte instante.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Ai grija cum vorbesti!

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Da...asa este....

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    CÂND PARLAMENTUL NU-I ,, ACASĂ"

    ,, ȘOARECII" JOACĂ PE MASĂ 

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    facuta de po.rcii din grupul infractional organizat numit CCR nu trebuie uitata. Nu trebuie sa permitem acestor po.rci sa faca sau sa interpreteze dupa cum vor ei legea in scumpa tara.

    Zilnic, po.rcaria facuta de grupul infractional din CCR trebuie adusa in atentia publica.  

    Este scandalos ce au facut po.rcii astia! 

    Am inteles ca la Sectia penala a ICCJ exista 29 de judecatori, care judeca cauzele penale, inclusiv cauzele de coruptie, drept pentru care iau un spor la salariu de 30%. Deci acesti judecatori, toti 29!, din mii de judecatori, sunt specializati sa judece cauzele penale, inclusive cauzele de coruptie. Si pentru asta au fost platiti! 

    Stupiditatea deciziei po.rcilor de la CCR apare in toata hidosenia ei cind punem intrebarea: Si acum ce face, le luam acestor judecatori sporurile nesimtite si pensile nesimtite aferente acestor sporuri?  

    Sa nu trecem peste aceasta po.rcarie!  

    Po.cii de la CCR, care au scandalizat societatea cu partizanatul lor politic, clamind, culmea, independenta justitiei, trebuie sa ajunga unde le este locul, la inchisoare, cu belciug in nas.

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Minciuni ale propagandei porcesti pe care unii le debiteaza. Daca iei spor la salar nu inseamna ca esti specializat, nea caisa degerata, tonomat de propaganda securistica si senila.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Vezi ca Gheorghe Piperea spunea despre sporurile date degeaba unor judecatori care au judecat orice din domeniu penal, incasind degeaba sporul anti-coruptie, niste hoti.

      ''Test grilă:  

      Stiind ca legea acorda un spor de specializare pe dosarele de coruptie de 30% din salariul de baza si ca CCR a decis ca sectia penala a ICCJ a functionat timp de 16 ani cu completuri ilegal constituite pe motiv de nespecializare pe dosarele de coruptie, a se lamuri :  

      (i) ce institutie/organ tre’ sa se sesizeze din oficiu in chestiune;  

      (ii) ce sanctiuni ar trebui aplicate si cine ar fi responsabil(a);  

      (iii) ce firma internationala de audit tre’ sa fie numita, pentru onorarii de cateva zeci de milioane de euri, pentru a ne oferi o pictura realista a (in)eficientei cu care s-au cheltuit sutele de milioane de euro anual cu “lupta” anti-coruptie caracterizata de prostiile sinistre de genul celei sanctionate ieri de CCR.

      Se acorda 0,03 pct din oficiu celor care citesc grila si declara da, yes, ja, oui, igen, am citit grila, am primit informatia si ma declar informat.'' a scris avocatul Gheorghe Piperea pe pagina sa de Facebook. 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Dar de ce sa nu-l punem pe Piprea judecator la CCR si sef la CSM, daca nu cumva si Avocat al Poporului si Ministru al Justitiei si judecator CJUE & CEDO.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      respectivele sporuri se dau chiar pentru ca respectivii judecatori, din sectia penala, de la ICCJ, judeca dosare penale de coruptie.

      Exita la vreo facultate de drept specializarea in coruptie? Transmite-le infractorilor de la CCR ca nu exista asa ceva, exista doar specializarea in penal. Probabil ca porcii aia daca n-au vazut ca pe usa de intrare in sala de judecata scrie "complet specializat in coruptie", judecatorii nu sunt specializati sa judece cazuri de coruptie. Sunt specializati si pentru trebusoara asta iau, inexplicabil, un spor de 30%.

      Bye-bye, Obamovici. 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Propagandist penibil de la 7.4. Citeste interviul dat de Kovesi despre SPECIALIZAREA PROCURORILOR SI JUDECATORILOR pe teme de coruptie. Mizerabil ce esti cu propaganda ta mincinoasa, psihotica, cu limbaj de gunoi.

      Laurei Kovesi, în persoană. 

      Iată ce spunea ea, în calitate de Procuror General al României, într-un interviu acordat revistei 22 pe 8 iunie 2007: 

      ”Vorbeam de specializarea procurorilor. Procurorii care lucreaza in aceste structuri, DNA si DIICOT, trebuie sa aiba o vechime de cel putin 6 ani. In ultimii ani, atat cu fonduri proprii, dar si prin programele PHARE care au fost contractate de Ministerul Public s-au facut foarte multe training-uri pe diferite teme si procurorii au fost specializati. Bineinteles ca aceasta specializare nu se termina odata cu aceste training-uri, ea continua. Institutul National al Magistraturii se ocupa cu pregatirea profesionala a procurorilor, dar si in cadrul Ministerului Public avem forme de pregatire descentralizata a procurorilor. Insa, atat DNA, cat si DIICOT au specialisti angajati, la care pot apela atunci cand exista probleme tehnice sau detalii de natura tehnica care trebuie lamurite. O precizare, insa: practic, din momentul in care noi sesizam instanta, nu mai avem atributii. Noi participam la sedintele de judecata, dar nu mai avem atributii privind solutionarea dosarului.

      Si cred ca trebuie sa vorbim si despre specializarea judecatorului. In prezent, avem judecatorul care intra, cu, sa spunem, 15 dosare. Sunt dosare si de crima organizata, si de coruptie, si de macrocriminalitate economico-financiara, si infractiuni de violenta. Judeca de toate. Or, cred ca aceasta specializare ar trebuie sa fie si la judecatori. Adica, numai anumiti judecatori sa judece cauzele de crima organizata. Pentru ca este foarte greu ca un judecator sa judece acum un omor, dupa care sa inceapa sa judece o inginerie financiara.” 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Este evident ca CCR s-a pus in slujba marilor infractori politici din tara, si pentru a-i scapa pe acestia de urmaririle penale, dosare si condamnari a aplicat lovituri necrutatoare Justitiei tarii.

    Nu trebuie uitate alte doua dintre marile lovituri aplicate de CCR Justitiei.  

    Prima este declararea neconstitutionala a unei sintagme nevinovate, pricajite si de neluat in seama: „ori de alte organe specializate ale statului”.  

    „Eliminarea din CPP a acestei sintagme jalnice a fost lovitura de gratie data Justitiei. Oricit au trimbitat trompetele infractorilor, pentru a acoperi zgomotul de fond, ca eliminarea acestei sintagme amarite nu va avea nici un efect, ca infractorii vor fi judecati si condamnati in continuare, procurorilor le-a fost luata puterea de a delega SRI sa asculte telefoanele. Urmarea este ca DNA si celelalte structuri nu primesc informatii, nu mai trimit in judecata decit vechituri, judecatorii nu mai au ce judeca, decit vechituri, astfel Justitia este pusa complet pe butuci, de te intrebi de ce scumpa tara mai tine in viata structura asta uriasa si extraordinar de costisitoare. Cumva ca sa fie in slujba PSD?” 

    A doua lovitura este declararea neconstitutionala a protocoalelor incheiate de Justitie cu SRI. 

    Este de neinteles cum initiatorii protocoalelor, presedinte, prim-ministri, ministri in loc sa arate temeinicia si legalitatea protocoalelor, scopul justificat care a stat la baza cearii lor, lasa grupul infractional ajuns la conducerea tarii, slujit cu abnegatie de gruparea infractionala de la CCR, sa distruga Justitia. 

    Este de neinteles de ce opinia publica, media si factorii responsabil ai tarii nu scot in evidenta nocivitatea acestor decizii ale CCR.

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Sigur ca este neconstitutional. CCR a decis că sintagma "raporturi comerciale" din cuprinsul dispoziţiilor art.301 alin.(1) din Codul penal este neconstituţională pe motiv că încriminarea conflictului de interese în mediul privat reprezintă o incălcare nejustificată a libertăţii economice şi a dreptului la muncă al persoanelor.

    Pentru oricine cu o minima lectura sau practica a ceea ce se cheama non-competing clauses, clauze in contractele de munca in care nu mai ai voie sa lucrezi la concurenta timp de 1-2 ani, aceste clauze se negociaza inainte si se platesc suplimentar. Omul, cetateanul cel cu drepturi asa cum Dl Marinescu nu vrea sa aiba, stie in avans ca nu va avea relatii comerciale cu concurenta, deci va cere bani in plus de la angajatorul actual la semnarea contractului care are astfel de clauze. 

    Insa nu se pot pune termene de 5 ani abstract la definirea conflictului de interese fara a se detecta efectiv conflictul de interese dintre potentialii parteneri. In 5 ani, un medic poate avea contracte cu toate firmele de distributie de medicamente din judet. Ce facem atunci? Nu mai putem pune un bun profesionist timp de 5 ani la sefia unui spital din judet? Ce stupid si curat neconstitutional. 

    Porcii acestia nazisti si ca gardistii de fier impotriva coruptiei trebuie sa mai creasca niste zbircituri pe creier. Ca le cam patineaza mustele pe acolo, fiind foarte goala tigva. 

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Mai citesc o porcarie dar de data asta a nesimtitilor si porcilor #rezist. Doar niste porci si nazisti ar putea considera ca o altă decizie controversată a CCR a fost cea cu numărul 518 din 2017. Prin aceasta, Curtea Constituţională a redefinit noţiunea de neglijenţă în serviciu. Astfel, pedepsele se aplică doar în cazul încălcării legislaţiei primare.

    Porcilor, Codul Penal este despre legislatia primara, incalcarea ei. Daca Malin Bot sau Marinescu incalca regulamentul de ordine interioara de la ziar sau de la asociatia de bloc, asta nu este caz penal. Ce este atit de complicat, porcilor? 

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Curtea Constitutionala nu a facut decit sa constate ca toata legislatia noastra anti-coruptie, facuta grabit si prost, de incompetenti cu mai multa harnicie decit inteligenta, nu respecta rigori europene si nu este la fel nicaieri in Europa. Nu am vazut deloc ambasadele sa scrie o scrisoare cum ca neglijenta in serviciu sau abuzul in serviciu trebuie sa se aplice pentru altceva decit legislatia primara. Nu am vazut ambasada Suediei sa sara sa bage oameni in pirnaie pentru ca bat covoare in fata blocului desi asociatia a interzis asta.

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Am citit destule de la acest autor ca sa inteleg ca nu are toate faptele pe masa si dezinformeaza. Iata ce spune aici: Faţă de situaţia actuală din cadrul CCR, fostul preşedinte al instituţiei, Augustin Zegrean, afirma într-un interviu acordat în februarie 2019 pentru pressone.ro: "CCR a devenit o curte-jucător. Nu-ţi mai poţi imagina ţara fără ea".

    Minciuna. In interviul dat, Zegrean spune ca de peste 10 ani CCR a capatat o noua atributie. Mai usor cu dezinformarea, Marinescule, ca serviciile nu pot modifica ce spune Zegrean ca sa se potriveasca cu agendele unora: 

    "? Nu am spus că și le depășește. De prin 2010 ? poate chiar mai devreme, de prin 2007-2008 ?, CCR a devenit o curte-jucător: așa se numește în lumea constituționaliștilor. 

    Nu s-a mai rezumat la a soluționa excepțiile de neconstituționalitate, ci s-a implicat mai mult în viața socială. 

    Nu datorită Curții, ci datorită cererilor care i-au fost adresate: dacă ți se adresează o cerere cu conflicte juridice, trebuie soluționată. Dar s-a mers un pic prea departe. Sunt alte curți în Europa care nu au astfel de atribuții. 

    ? Eu, ca judecător, spun că nu este greșit ? dar este mult. Ar trebui ca fiecare, la nivelul lui, să își facă treaba la modul serios.

    De exemplu, am fost sesizați că a fost numit Consiliul de Administrație al TVR și nu s-a respectat algoritmul politic de Parlament." 

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Matale spui de autor ca "nu are toate faptele pe masa", eu spun de matale nu ai toate tiglele pe casa.

      Titlul interviului citat de autor este exact cum ti l-a dat: "Augustin Zegrean: "CCR a devenit o curte-jucător. Nu-ți mai poți imagina țara fără ea". 

      Ce ai?

      A dat strechea-n tine?! 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Va faceti ca nu observati ca Marinescu plaseaza "actuala situatie" cu scopul de a face din CCR tapul ispasitor? Asta este intentia lui Marinescu, este falsa. Zegrean vorbeste de implicarea CCR in "viata sociala". Puneti-va tiglele pe casa ca sa vedeti tresele de sub camasa lui Marinescu.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS
Apanova
Hidroelectrica
Business Card
BTPay
e-distribuţie
Cotnari
daccaworking.ro
parmafood
smart city industry awards 2019
Calendarul BURSA 2019

ENGLISH SECTION

more articles

Schlumberger
Legestart
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS