Abonament gratuit
Videoconferinţa “Antreprenoriat fără gen”Videoconferinţa “Antreprenoriat fără gen”

CE a făcut primul pas în declanşarea procedurii de deficit excesiv

Emilia Olescu
Ziarul BURSA #Macroeconomie /

Florin Cîţu: "Raportul îmi spune că avertismentele timp de trei ani de zile ale Comisiei Europene referitoare la deficitul structural şi la deficitul bugetar au fost ignorate de guvernul PSD. Acest lucru este acolo. CE arată ceea ce spunea şi Standard&Poor's despre deficit, dar şi faptul că a fost redus acel outlook negativ (n.r. perspectiva rating-ului), iar acestea sunt legate de execuţia bugetară din 2019 şi de ce s-a întâmplat până în 2019 cu acele cheltuieli nesustenabile".

Florin Cîţu: "Raportul îmi spune că avertismentele timp de trei ani de zile ale Comisiei Europene referitoare la deficitul structural şi la deficitul bugetar au fost ignorate de guvernul PSD. Acest lucru este acolo. CE arată ceea ce spunea şi Standard&Poor's despre deficit, dar şi faptul că a fost redus acel outlook negativ (n.r. perspectiva rating-ului), iar acestea sunt legate de execuţia bugetară din 2019 şi de ce s-a întâmplat până în 2019 cu acele cheltuieli nesustenabile".

Cîţu: "Nu se poate reveni la un deficit mai mic de 3% din PIB mai devreme de 2022" 

Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2020-2022, adoptată de Guvern în data de 10 decembrie 2019 şi trimisă Parlamentului, prevedea o ţintă de deficit de 3,8% din PIB în 2019, cifră care, potrivit Comisiei Europene (CE), constituie o primă dovadă a exis­tenţei unui deficit excesiv în ţara noastră, potrivit Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene, arată raportul adoptat vineri de CE.

Acesta menţionează că România nu respectă criteriul deficitului definit în tratat şi că deschiderea unei proceduri de deficit excesiv este, prin urmare, justificată: "Deficitul preconizat pentru 2019 este peste şi nu apropiat de valoarea de referinţă de 3% din PIB prevăzută în Tratat. Depăşirea nu este considerată a fi nici excepţională şi nici temporară".

Conform prognozelor de iarnă ale Comisiei, deficitul guvernamental al României era estimat la 4% din PIB în 2019, urmând să urce la 4,9% în 2020, respectiv 6,9% în 2021. Majorarea deficitului este în principal rezultatul majorării pensiilor adoptată în vara lui 2019, în special o creştere de 40% a pensiilor programată pentru luna septembrie 2020, şi o nouă recalculare a pensiilor programată pentru luna septembrie 2021. În plus, între luna decembrie 2019 şi ianuarie 2020, autorităţile au adoptat noi reduceri de taxe şi au dublat alocaţiile pentru copii, conform sursei citate.

Referindu-se la noua lege a pensiilor, raportul Comisiei Europene subliniază, potrivit Agerpres, că, din cauza calendarului de implementare, această lege va creşte în mod semnificativ cheltuielile publice cu pensiile într-o perioadă scurtă de timp.

Legea pensiilor "este principalul factor al preconizatei creşteri rapide a deficitului guvernamental şi a riscurilor la adresa sustenabilităţii fiscale", se arată în raportul executivului co­munitar.

Comisia Europeană precizează că, la data de 6 februarie, autorităţile româ­ne au trimis o scrisoare în care prezintă o serie de factori relevanţi pe care CE să le ia în considerare în analiza sa.

Autorităţile de la Bucureşti susţin că deteriorarea deficitului bugetar în 2019 se explică în mare parte prin creşterea cheltuielilor de personal, cu asistenţa socială şi investiţiile, în timp ce veniturile au rămas în mare parte neschimbate ca pondere din PIB. De asemenea, autorităţile române subliniază că strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2020-2022 arată o ajustarea graduală a deficitului bugetar pe termen mediu, chiar dacă va rămâne peste valoare de referinţă de 3% din PIB până în 2021. Autorităţile explică faptul că ritmul consolidării fiscale este limitat de cadrul legal existent, în special prevederile din noua lege a pensiilor adoptată de Parlament în 2019.

"Analiza sugerează că criteriul deficitului cuprins în Tratatul privind func­ţionarea Uniunii Europene şi în Regulamentul (EC) Nr 1467/1997 ar trebui considerat ca nefiind nerespectat şi, astfel, o procedură de deficit excesiv este justificată", concluzionează Comisia Europeană.

Etapa imediat următoare este formularea de către Comitetul Economic şi Financiar a unui aviz cu privire la raport, în următoarele două săptămâni, potrivit sursei citate.

Amintim că deficitul bugetar anunţat, recent, de ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, pentru anul trecut se ridică la 4,6% din PIB. Oficialul a declarat, recent, că ţara noastră va intra, inevitabil, în procedura de deficit excesiv, cel mai devreme în luna martie. Ministrul de resort a menţionat, în cadrul unei emisiuni televizate, că autorităţile noastre au o comunicare permanentă pe subiect cu reprezentanţii Comisiei Europene (CE): "Discuţiile sunt cu Comisia Europeană. (...) Şi da, Româ­nia va intra în procedura de deficit excesiv. Încă un cadou lăsat României de cei de la PSD: procedura de deficit excesiv. Nu putem să evităm acest lucru, dar ce putem noi să facem este să ne asigurăm că venim cât mai repede cu deficitul pe ESA sub 3%. Am arătat deja acest lucru în strategia fiscal-bugetară. Ne întoarcem sub 3% în 2022, pentru că este cel mai rapid, dar în acelaşi timp nu vrem să influenţăm negativ economia. Decizia de a declanşa procedura de deficit excesiv pentru România aparţine Comisiei Europene. Vom vedea când vor lua această decizie. Dar informaţii în ceea ce priveşte execuţia bugetară pe ESA, pe cash, le transmitem de fiecare dată când ni le cer".

Vineri, Florin Cîţu a menţionat, într-o conferinţă de presă, că Raportul Comisiei Europene prin care este jus­tificată procedura de deficit excesiv se referă la anul 2019 şi că, dacă guvernele PSD, care au ignorat avertis­mentele legate de această problemă, ar fi luat măsuri, atunci nu ne-am fi aflat aici.

Oficialul a subliniat: "Raportul îmi spune că avertismentele timp de trei ani de zile ale Comisiei Europene referitoare la deficitul structural şi la deficitul bugetar au fost ignorate de guvernul PSD. Acest lucru este acolo. CE arată ceea ce spunea şi Standard& Poor's despre deficit, dar şi faptul că a fost redus acel outlook negativ (n.r. perspectiva rating-ului), iar acestea sunt legate de execuţia bugetară din 2019 şi de ce s-a întâmplat până în 2019 cu acele cheltuieli nesustenabile. Am menţionat asta în raportul bugetar. Prin bugetul iniţial aprobat pentru anul trecut au fost programate creşteri de cheltuieli salariale şi de investiţii pe baza unor ţinte mult prea optimiste de colectare a veniturilor bugetare. Vorbim de acele 21 de miliarde lei programate de la începutul anului", a spus Cîţu.

El a precizat că raportul Comisiei Europene subliniază că şi în 2017 au fost solicitate de două ori pe an ajustări ale deficitului bugetar, la fel şi în 2018, dar aceste lucruri au fost ignorate sis­tematic de guvernele anterioare.

Ministrul de resort a subliniat că actualul Exacutiv va lua măsuri pentru reducerea deficitului bugetar: "Îngheţarea valorii indemnizaţiilor pentru demnitari este o măsură deja luată pe partea de cheltuieli. La venituri, sunt măsuri care vor avea rezultate anul viitor. Totodată, sunt multe măsuri legate de ANAF şi de informatizarea ANAF. Să vedem dacă şi în ceea ce priveşte simplificarea Codului fiscal".

Ministrul Finanţelor a mai spus că nu se poate reveni la un deficit mai mic de 3% din PIB mai devreme de 2022, deşi CE ar fi dorit asta.

Siegfried Mureşan: "Raportul CE - consecinţa anilor de risipă şi de politică fiscală iresponsabilă ale guvernelor PSD"

Deputatul european Siegfried Mureşan (PPE/PNL), vicepreşedintele Grupului PPE din Parlamentul European responsabil pentru buget, este de părere că Raportul Comisiei Europene, publicat ca prima etapă în declanşarea procedurii de deficit excesiv faţă de ţara noastră, este consecinţa anilor de risipă şi de politică fis­cală iresponsabilă ale guvernelor PSD.

Timp de trei ani, cele trei guverne ale PSD au ignorat toate avertismentele Comisiei Europene şi ale Consiliului de Miniştri al Uniunii Europene cu privire la deficitul României, au continuat să îndatoreze ţara noastră, au continuat să cheltuiască banii românilor, subliniază europarlamentarul, într-un comunicat de presă.

Acesta arată că, încă din 2017, Comisia Europeană a atras atenţia Guvernului nostru cu privire la politicile economice care duc la risipa banului public şi la creşterea excesivă a deficitului: "Guvernul PSD de la acea vreme a ignorat recomandările Comisiei şi a continuat să se împrumute în numele românilor. De atunci, Comisia Europeană şi Consiliul UE au transmis în fiecare an câte două recomandări României cu privire la reducerea deficitului. Guvernele PSD au ignorat toate aceste recomandări.

În toată această perioadă am avertizat public de fiecare dată guvernele PSD că, dacă ignoră regulile europene şi nu corectează deficitul în creştere, Comisia Europeană şi Consiliul UE se vor vedea nevoite să declanşeze procedura de deficit excesiv pentru ţara noastră. Am spus foarte clar că, dacă nu va reduce deficitul, Guvernul PSD va genera instabilitate economică, acest lucru va duce la credite mai scumpe pentru România şi la pier­derea încrederii în faţa partenerilor internaţionali".

România va avea nevoie de mulţi ani de guvernare serioasă şi responsabilă pentru a repara dezastrul lăsat de PSD, mai afirmă eurodeputatul.

Opinia Cititorului

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS