Cercetare FJSC şi Department of Politics: Emigranţii români schimbă dinamica electorală. De ce diaspora a sprijinit partidele radicale?

Emigranţii români nu privesc partidele radical de dreapta ca pe o ameninţare la adresa democraţiei, ci ca pe o formă de exprimare a nemulţumirilor faţă de structurile politice dominante din ţară, arată o nouă cercetare realizată de dr. Aurelian Giugăl de la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Universitatea din Bucureşti (FJSC), şi dr. Sergiu Gherghina, Department of Politics, University of Glasgow, Scoţia, oferind perspective valoroase asupra mobilizării politice transnaţionale, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei. Cercetarea este intitulată „Cast (the vote) away: Why Romanian emigrants support the radical right in home elections” şi este publicată la începutul lunii octombrie 2025 în revista „Party Politics”, Sage Journals, o revistă de cercetare indexată în cele mai importante baze de date internaţionale pentru literatura ştiinţifică printre care Scopus, cu un factor de impact 3,1 în ultimii 5 ani.

Autorii analizează un fenomen neobişnuit: sprijinul crescut pentru partidele de dreapta radicală în rândul emigranţilor români la alegerile din ţară. Studiul foloseşte un set original de date privind voturile românilor de peste hotare, în 44 de ţări, pe baza procentelor obţinute de formaţiuni radical de dreapta în patru scrutine (alegerile parlamentare 2020, 2024 şi alegerile prezidenţiale 2024, 2025). În contrast cu cercetările anterioare care sugerau că emigranţii sunt mai puţin predispuşi să voteze partide populiste sau radicale, descoperirile indică o schimbare majoră de paradigmă. Rezultatele arată că sprijinul emigranţilor români pentru dreapta radicală este mai mare atunci când aceştia trăiesc în ţări cu nivel ridicat de democraţie, în comunităţi de emigranţi relativ numeroase şi în state geografic apropiate României. Surprinzător, alte variabile, precum prezenţa formelor radical de dreapta în ţara de reşedinţă sau indicatorii economici obişnuiţi, nu au făcut diferenţa. În contextul analizat, emigranţii par să valorifice experienţa democratică din ţările de reşedinţă nu pentru a se retrage, ci pentru a-şi exprima opţiuni politice alternative în ţara de origine.

Concluziile cercetării contribuie la înţelegerea mobilizării politice a diasporei: emigranţii români nu privesc neapărat partidele radical de dreapta ca pe o ameninţare la adresa democraţiei, ci ca pe o formă de exprimare a nemulţumirilor faţă de structurile politice dominante din ţară. Autorii evidenţiază, de asemenea, performanţa organizaţională a partidelor radical de dreapta în diaspora şi relevanţa comunităţilor numerose pentru mobilizare electorală. „Contextul instituţional al ţării de reşedinţă joacă un rol-cheie în comportamentul electoral al emigranţilor, iar polarizarea politică poate genera efecte inclusiv de la distanţă”, afirmă dr. Aurelian Giugăl de la FJSC, Universitatea din Bucureşti.