CNB: Numărul bibliotecilor din ţara noastră a scăzut cu peste 500 în patru ani

Comisia Naţională a Bibliotecilor (CNB) atrage atenţia asupra degradării accelerate a sistemului naţional de biblioteci din România în perioada 2020-2023, marcate de închideri ilegale, fonduri documentare în declin, digitalizare inexistentă şi resurse umane în criză, potrivit unui comunicat CNB emis redacţiei.

Potrivit datelor oficiale, România a pierdut 566 de biblioteci în patru ani, ajungând de la 8.829 în 2020 la 8.263 în 2023. Cele mai afectate au fost bibliotecile publice comunale, care au pierdut 171 de unităţi. În numeroase cazuri, închiderile s-au produs cu încălcarea Legii nr. 334/2002, care nu permite desfiinţarea bibliotecilor fără desfiinţarea unităţii administrativ-teritoriale de care aparţin.

„Închiderea bibliotecilor implică pierderi ireversibile în patrimoniul documentar şi în memoria culturală locală”, avertizează Comisia.

Degradarea fondului de carte completează acest tablou. În 2023, bibliotecile deţineau 153,3 milioane de volume, în scădere faţă de anul precedent, iar ritmul de reînnoire este extrem de lent: un volum ar fi înlocuit, în medie, abia peste 110 ani.

Disparităţile între urban şi rural rămân majore. Deşi 60% dintre biblioteci se află în mediul rural, acestea deţin doar 21,8% din totalul fondului de carte, iar utilizatorii activi provin în proporţie de 73% din oraşe.

Situaţia este agravată de lipsa digitalizării. Bibliotecile din mediul rural au avut, în medie, mai puţin de un titlu digital nou achiziţionat în 2023, iar România nu oferă, prin reţeaua publică, acces la publicaţii digitale de actualitate, contrar practicilor din alte ţări europene.

Resursele umane sunt, la rândul lor, într-o situaţie critică: peste 52% dintre angajaţi au între 50 şi 64 de ani, iar doar 0,7% au sub 25 de ani. Lipsa politicilor publice pentru atragerea şi formarea personalului tânăr riscă să ducă la un colaps al competenţelor instituţionale în următorii ani.

Deşi în 2023 s-a înregistrat o uşoară creştere a numărului de utilizatori activi şi de volume împrumutate, Comisia avertizează că, fără reforme structurale, aceste semnale pozitive vor rămâne conjuncturale.

„Bibliotecile trebuie tratate ca infrastructură critică de interes public. În contextul actual, marcat de dezinformare şi propagandă, ele pot deveni un pilon esenţial în apărarea informaţională a societăţii”, afirmă reprezentanţii Comisiei.

Aceştia cer autorităţilor o strategie naţională de redresare, investiţii în digitalizare şi resurse umane, precum şi respectarea cadrului legal privind înfiinţarea şi desfiinţarea bibliotecilor.