Comisia Europeană a prezentat vineri alocările pentru statele membre în Cadrul financiar multianual (CFM) 2028-2034, după ce miercuri a fost propus un buget al Uniunii Europene de 2.000 de miliarde de euro pentru perioada respectivă, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar, potrivit Agerpres.
Propunerea Comisiei Europene privind alocările pentru statele membre în cadrul CFM 2028-2034 - Alocări pentru planurile naţionale şi regionale de parteneriat (în preţuri curente, miliarde de euro, rotunjite) indică pentru România o alocare totală 60,2 miliarde de euro, respectiv o alocare generală 54,6 miliarde de euro, pentru migraţie, securitate şi afaceri interne un miliard de euro, iar pentru Fondul social pentru climă (FSC) 4,6 miliarde de euro.
În cadrul alocărilor totale, cele mai ridicate sume sunt pentru: Polonia (123,3 miliarde de euro), Franţa (90,1 miliarde de euro), Spania (88,1 miliarde de euro), Italia (86,6 miliarde de euro) şi Germania (68,4 miliarde de euro).
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 18.07.2025, 16:16)
Comisia Europeană și-a dezvăluit în cele din urmă mult așteptatul plan de cheltuieli pe șapte ani, însă complexitatea sa îi lasă pe experți perplecși. Deși Ursula von der Leyen l-a descris drept „cel mai ambițios propus vreodată”, este, fără îndoială, și cel mai complicat.
Un Buget Greu de Deslușit
Noua propunere financiară a Comisiei Europene aduce alocări record pentru apărare, tranziție verde și digitalizare, dar și mecanisme birocratice dense și o arhitectură financiară dificil de navigat chiar și pentru veteranii politicii europene. În timp ce Bruxelles-ul încearcă să-și întărească poziția într-un context geopolitic tensionat, reacțiile din capitalele europene variază între entuziasm și confuzie.
Europa de Est: Îngrijorări și Dispute
Cehia și frica de Bruxelles
Într-un paradox al vremurilor, cehii nu se tem atât de interferența rusă în alegerile parlamentare din octombrie, cât de eventualele ingerințe din partea Uniunii Europene. O parte semnificativă a populației suspectează Bruxelles-ul că ar putea încerca să influențeze rezultatul scrutinului, în contextul unei creșteri a euroscepticismului în regiune.
Polonia vs. Ungaria: O ruptură diplomatică
Relațiile deja tensionate dintre premierul polonez Donald Tusk și liderul maghiar Viktor Orbán s-au deteriorat și mai mult. Polonia și-a retras definitiv ambasadorul din Ungaria, ca reacție la decizia Budapestei de a acorda azil unui fost ministru adjunct polonez, vizat de acuzații de corupție. Gestul este un semnal clar al rupturii dintre cele două guverne, cândva aliate în formatul de la Vișegrad.
Spania Sub Lupă Europeană
Bruxelles-ul a declanșat o procedură de infringement împotriva Spaniei, după ce guvernul Sánchez a emis o ordonanță ce-i permite să blocheze fuziuni bancare strategice. Măsura a fost considerată un abuz de putere, mai ales în contextul în care premierul a intervenit pentru a opri preluarea Banco Sabadell de către BBVA. Comisia consideră că astfel de acțiuni subminează piața liberă și stabilitatea financiară a UE.
Concluzie
În timp ce Comisia Europeană încearcă să-și întărească autoritatea printr-un buget de anvergură și măsuri ferme, tensiunile interne între statele membre par să se adâncească. Îngrijorările privind interferențele, disputele diplomatice și acuzațiile de abuz de putere scot în evidență fragilitatea unității europene. Viitorul Uniunii pare mai ambițios ca niciodată – dar și mai incert.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 18.07.2025, 17:48)
Romania va primi mai putini bani de la UE. In perioada 2021-2027, Romania a avut alocate 76 mld de euro. Acum doar 54,6 mld.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.07.2025, 18:05)
Să le luăm și pe acelea și suntem bine.
Pot să ne pună la dispoziție 1000 mld dacă noi tot numai 20 atragem.
În perioada 2021-2027, în cele 76 mld sunt fi fondurile PNRR, de aceea suma e mai mare.