COMISIILE PARLAMENTARE AU DECIS:Un sfert de cabinet pentru Ludovic Orban

George Marinescu
Ziarul BURSA #Politică /

Ludovic Orban

Ludovic Orban

Audierile miniştrilor propuşi de Ludovic Orban s-au încheiat cu admiterea, de către comisiile de specialitate a încă unui candidat - Adrian Oros la Agricultură. Din 16 miniştri, numai patru au primit aviz pozitiv, aşa că asistăm la o premieră în istoria post-decembristă a democraţiei din ţara noastră: Cabinetul Orban 2 este prima propunere de guvern în care cei mai mulţi dintre miniştrii cu portofolii - 12 - nu au corespuns cerinţelor Parlamentului.

Practic, o formulă de guvernare nesusţinută de nicio majoritate politică este trimisă luni, 24 februarie, în plenul Parlamentului pentru a primi votul de învestire. Se pare, însă, că tragicomedia din comisii va continua şi în plen, deoarece mai multe forţe politice de stânga intenţionează să boicoteze întrunirea cvorumului necesar des­făşurării şedinţei şi să amâne deznodământul cu privire la învestirea guvernului Orban 2. Ges­tul parlamentarilor stângii ar avea la bază aşteptarea unei decizii din partea Curţii Constituţionale cu privire la existenţa unui eventual conflict constituţional între Legislativ şi preşedintele Klaus Iohannis legat de desemnarea premierului Ludovic Orban, după ce guvernul condus de acesta a fost demis în urma moţiunii de cenzură adoptată în 5 februarie.

Social-democraţii chiar au decis la şedinţa de ieri a Comitetului Executiv Naţional al PSD să nu participe la şedinţa de plen din 24 februarie. Astfel, dacă şi alte forţe politice care nu doresc declanşarea alegerilor anticipate (UDMR, PMP, ALDE şi o parte din Pro România)se vor alătura PSD, nu va fi asigurat cvorumul de şedinţă, iar respingerea Cabinetului Orban 2 ar urma să aibă loc la o dată ulterioară.

În deschiderea audierilor de ieri, Adrian Oros a reuşit să îi convingă pe membrii comisiilor reunite de specialitate că merită să îşi continue activitatea în fruntea Ministerului Agriculturii. El a declarat că programul privind tomatele va continua şi în acest an cu câteva îmbunătăţiri. Astfel, beneficiarii vor deţine un registru de evidenţă a tratamentelor şi se vor face verificări privind plantările pentru a nu se mai repeta situaţia în care au fost depuse dosare, dar nu existau culturile. Adrian Oros s-a declarat nemulţumit de programul iniţiat de predecesorul său Petre Daea, privind colectarea lânii de la crescătorii de ovine. Ministrul propus pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a afirmat că principalii beneficiari ai programului respectiv au fost intermediarii şi nu crescătorii de animale.

În privinţa fondurilor europene ce vor fi alocate pentru agricultori în perioada 2021-2027, Oros a precizat că principalul obiectiv al autorităţilor este întocmirea şi aprobarea unui Program Naţional Strategic (PNS) care să fie în interesul fermierilor.

Programul naţional de reabilitare a infrastructurii de irigaţii va continua şi anul acesta, suma alocată fiind de 232 de milioane de lei, a declarat ministrul Adrian Oros. El a precizat că a dispus acţiuni de verificare a modului de realizareaa a obiectivelor de investiţii, care au fost deja realizate în 5 judeţe, dar şi stabilirea unui standard de cost şi preţuri de referinţă pentru aceste lucrări. Potrivit lui Oros, în 2020 va continua şi programul apa gratuită pe canale până la staţiile de punere sub presiune, iar suma alocată este 32 de de milioane de lei.

Victor Costache, ministru şi de 40 de ori chirurg, în aceeaşi perioadă de timp

Victor Costache, propunerea lui Orban pentru Ministerul Sănătăţii, a fost nevoit să răspundă acuzaţiilor aduse de social-democraţi cu privire la ordonanţa de urgenţă prin care fondurile publice din sistemul de sănătate ajung şi în sistemul medical privat şi cu privire la faptul că, în timp ce a fost ministru, a efectuat mai multe operaţii la o clinică privată din Sibiu.

Victor Costache a precizat că ordonanţa privind spitalele private nu este o privatizare a sănătăţii, ci este o modernizare a legii sănătăţii în beneficiul pacienţilor.

Domnia sa a arătat: "Sistemul sanitar din România este subfinanţat cronic. Ar trebui crescută alocarea bugetului pentru sănătate. Să sperăm că vom avea alocat un procent crescut din PIB. În caz contrar, se poate ajunge la alte formule, cum ar fi asigurările de sănătate complementare".

Cât despre activitatea sa la clinica privată, Victor Costache a afirmat că a operat aproape 40 de pacienţi de când a intrat în Guvern.

Referitor la demiterea doctorului Mircea Beuran, Victor Costache a spus că decizia nu îi aparţine şi a precizat: "Ministrul Sănătăţii nu poate demite un manager şi nici măcar un şef de secţie. Şeful de secţie răspunde în faţa managerului, iar managerul răs­punde în faţa consiliului de adminis­traţie. Mircea Beuran a fost demis din funcţia de şef de secţie de către managerul spitalului".

Victor Costache a arătat că pentru sistemul de sănătate este prioritară adoptarea unei legi a malpraxisului, în condiţiile în care în ţara noastră sunt de trei ori mai multe procese în instanţă pentru malpraxis în comparaţie cu SUA.

Argumentele lui Costache nu i-au convins pe membrii comisiilor reunite, care au emis un aviz negativ.

Majorarea pensiilor, un subiect neelucidat de liberali

O altă audiere încinsă din punct de vedere al replicilor aruncate între candidat şi membrii comisiilor reunite a fost aceea a Violetei Alexandru, propunerea pentru şefia Ministerului Muncii, care a primit şi ea aviz negativ. Violeta Alexandru a discutat de multe ori în contradictoriu cu reprezentanţii social-democraţi şi, în special, cu fostul ministru al Muncii, Olguţa Vasilescu, care a dorit să ştie dacă liberalii vor majora punctul de pensie cu 40% de la 1 septembrie aşa cum este stipulat în legislaţia în vigoare şi dacă profesorii vor primi în toamnă salariile majorate la nivelul care ar fi trebuit să fie atins în 2022.

Asemeni colegului său de la Finanţele Publice, Florin Cîţu, care a evitat la audierea de luni să ofere un răspuns concret, Violeta Alexandru a spus că nu poate să răspundă cu "da" sau "nu" la întrebarea dacă Guvernul va mări pensiile cu 40% de la 1 septembrie 2020 şi a subliniat că va respecta legea în vigoare la acel moment.

Răspunsul Violetei Alexandru pare să contrazică la prima vedere afirmaţia de luni a lui Florin Cîţu care a spus la audierea sa că banii necesari majorării de la 1 septembrie sunt prevăzuţi în bugetul de stat, că şi-ar fi dorit ca majorarea să aibă loc de la 1 ianuarie, dar că depinde de Ministerul Muncii modul în care va fi aplicată în legislaţia în vigoare la momentul creşterii cu 40% a valorii punctului de pensie.

Cu toate acestea, amintim că Florin Cîţu a precizat luni că banii sunt prevăzuţi în buget, la capitolul cheltuieli, dar trebuie realizate veniturile aferente pentru acoperirea sumelor necesare majorării efective cu 40% a punctului de pensie.

Boloş şi Bode, propuneri neagreate de stânga politică

Unul dintre avizele negative care surprinde este cel dat ministrului Fondurilor Europene, Marcel Boloş. Surpriza este dată de faptul că Boloş provine din sistem, iar la audierea sa pentru intrarea în primul guvern Orban a fost votat chiar de o parte dintre parlamentarii de stânga, printre ei numărându-se social-democratul Eugen Teodorovici şi liderul Pro România, Victor Ponta.

Se pare însă că modul în care acesta a ales să aloce fondurile europene şi mai ales contribuţia sa la proiectul ordonanţei de urgenţă privind regionalizarea alocării acestor fonduri, prin transformarea ADR-urilor din organizaţii neguvernamentale în autorităţi de management ale proiectelor, au nemulţumit membrii comisiilor reunite de specialitate care au decis că Boloş nu ar trebui să mai fie ministru.

Ministrul propus pentru Transporturi, Lucian Bode a vorbit despre problemele notorii cu care se confruntă infrastructura rutieră, feroviară, aeriană şi navală, despre pachetul Mobilitate 1 - care, dacă va intra în vigoare la jumătate acestui an, va afecta grav transportatorii rutieri de marfă din ţara noastră - şi despre respectarea condiţiilor din Memorandumul încheiat cu SUA privind implementarea tehnologiei 5G în ţara noastră.

Lucian Bode a spus că anul acesta a semnat trei contracte de finanţare pentru infrastructură în valoare de 21,2 milioane de euro şi îşi propune să trans­mită Comisiei Europene minimum cinci proiecte majore de infrastructură care să fie finanţate pe actualul exerciţiu bugetar multianual 2014-2020, cu termen de finalizare 2023.

Cu toate acestea, Bode a avut 25 de voturi împotrivă şi a primit aviz negativ.

Opinia Cititorului

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS
Apanova
Business Card
BTPay

ENGLISH SECTION

more articles

Conferinţele Teatrului Naţional
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
Pagini Aurii
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS