Comunitatea de afaceri germană semnalează incertitudine economică şi reduceri de investiţii

Aşteptările companiilor din comunitatea de afaceri româno-germană privind mersul economiei româneşti s-au înrăutăţit destul mult faţă de anul trecut, cu o creştere a celor pesimişti de aproximativ 20 de procente faţă de anul trecut (2024: 38%, 2025: 57%), după cum relevă un chestionar de conjunctură, realizat de AHK România în această primăvară, potrivit unui comunicat emis redacţiei.

Cu toate acestea, perspectivele asupra propriei afaceri rămân neschimbate pentru 38% dintre firmele intervievate, iar 37% dintre ele întrevăd perspective economice mai bune (2024: 40%). Cele mai multe companii (62%) îşi evaluează situaţia actuală ca fiind "satisfăcătoare", în vreme ce numărul optimiştilor continuă să scadă (28%), aflându-se pe o pantă descendentă în ultimii trei ani. Spre comparaţie, anul trecut 59% dintre companii îşi considerau situaţia propriei afaceri ca fiind "satisfăcătoare" şi 33% ca fiind bună.

În acest context economic şi disponibilitatea firmelor de a face investiţii scade. Dacă în 2024, 46% dintre companii îşi menţineau intenţia de a investi, în 2025 numărul lor s-a redus la 38%. Pentru 30% dintre companiile chestionate investiţiile vor scădea în 2025 , faţă de 20% de companii anul trecut.

Potrivit sursei, ca urmare a scăderii cererii şi a presiunii costurilor, agenţii economici intenţionează să reducă numărul de angajaţi şi să crească productivitatea. Astfel, 34% dintre companii au spus că vor renunţa la personal, în comparaţie cu 18% anul trecut. Îşi vor păstra numărul de salariaţi 41% dintre firme, ca şi în 2024.

În privinţa riscurilor pentru dezvoltarea afacerii, companiile au apreciat că scăderea cererii din piaţă, condiţiile cadru economice şi politice, precum şi costurile cu forţa de muncă sunt cele care le periclitează creşterea. Ceea ce anul trecut era considerat un risc, şi anume, deficitul de personal calificat, trece în plan secund. Cu toate acestea, pentru 48% dintre firme, lipsa de personal calificat rămâne un factor de risc. Măsurile de contracarare a acestuia sunt, în opinia celor mai multe dintre firme, formarea continuă a angajaţilor şi digitalizarea, dar şi o cooperare mai strânsă cu instituţiile de învăţământ. Lipsa de personal calificat a dus la cheltuieli mai mari cu salarizarea, în cazul a 20% dintre companiile intervievate, la reducerea activităţilor curente (pentru 15% dintre ele) şi la reducerea investiţiilor planificate (pentru 14%).

Conform comunicatului, în privinţa caracteristicilor amplasamentului investiţional, România câştigă puncte prin apartenenţa la Uniunea Europeană, disponibilitatea furnizorilor locali, infrastructura şi condiţiile pentru cercetare-dezvoltare. Companiile au criticat accesul la ajutoarele de stat şi la fonduri europene, nivelul şi sistemul de impozitare, cea mai mare nemulţumire fiind legată însă de lipsa de predictibilitate a politicilor economice. Au mai fost aprecieri negative legate de stabilitatea politică şi socială, combaterea corupţiei, administraţia publică, transparenţa licitaţiilor publice, stabilitatea juridică şi lipsa de personal calificat.

Alegerile prezidenţiale din 18 mai au fost foarte importante pentru clarificarea viitoarei orientări politice a ţării. Continuarea cursului proeuropean este crucială pentru companii, deoarece asigură previzibilitate şi stabilitate. "Cu toate acestea, provocările politice şi economice nu s-au diminuat deloc. Comunitatea de afaceri aşteaptă o agendă cuprinzătoare de reforme, astfel încât potenţialul de creştere pe care România îl are în multe sectoare ale economiei să poată fi utilizat pe deplin, iar dezechilibrele economice existente să poată fi reduse. Creşterea competitivităţii şi a economiei trebuie să fie principiile directoare ale politicilor economice ale noului guvern", comentează Sebastian Metz, director general AHK România, rezultatele sondajului în contextul situaţiei politice actuale.