Concluziile profesioniştilor invitaţi la "Real Estate & Construction Forum" 2024

Media-Advertising / 7 martie

Concluziile profesioniştilor invitaţi la "Real Estate & Construction Forum" 2024

Peste 210 reprezentanţi ai sectorului imobiliar din România s-au reunit, pe 4 martie 2024, la cea de-a XVIII-a ediţie a evenimentului "Real Estate & Construction Forum", organizat de BusinessMark la Bucureşti, pentru a analiza şi dezbate provocările cu care se confruntă sectoarele retail, industrial & logistics, office şi rezidenţial, în contextul tuturor provocărilor din ultimii ani şi care sunt perspectivele pentru viitor, ţinând, totodată, cont de faptul că 2024 este un an definitoriu pentru România, la nivel decizional.

În cadrul celor patru paneluri, s-a mai vorbit şi despre impactul pe care blocarea permiselor de urbanism le va avea asupra sectorului imobiliar în următorii ani şi cum se va reflecta acest lucru asupra clienţilor, despre cum România reprezintă o piaţă tot mai atractivă pentru investitori, despre proiectele şi oportunităţile de dezvoltare din afara Bucureştiului.

PANEL CU FOCUS PE SECTORUL RETAIL

Primul panel a avut focus pe sectorul retail şi a fost moderat de Liana Dumitru, Director | Retail Agency, Colliers Romania şi a abordat subiecte precum: perspectivele anului 2024 pentru industria de retail, cât de competitivă rămâne România ca piaţă de retail în contextul actual şi care sunt planurile de dezvoltare/investiţii ale jucătorilor din industrie.

Contextul adus de inflaţie, oamenii au început să fie mai atenţi la ce pun în coş, să urmărească reducerile. Astfel, deşi mall-urile rămân un loc de socializare, pentru retaileri este o provocare să aducă oamenii înapoi în magazine. În acest context, Geanina Ungureanu, Head of Retail, CPI Property Group | Romania, a precizat: "Oamenii caută relaţia preţ-calitate, s-au orientat foarte mult către discounteri, dar nu numai. Căutăm, în mall-urile noastre, să avem un target cât mai variat, să înglobăm toate nevoile şi cerinţele consumatorilor. Ei vor, generalizat, produse care să fie şi ieftine, dar şi bune. S-a văzut, însă, şi influenţa digitalizării. Se poate observa o tendinţă de omnichannel, iar colegii de la marketing se adresează atât tinerilor, care sunt pe TikTok şi Instagram, cât şi celorlalţi consumatori, pentru a-i aduce cât mai aproape de mall. Este un parteneriat între mall şi retailer. Mall-urile au rămas, în percepţia oamenilor, ca nişte locuri de socializare, ca nişte locuri unde ai tot ce îţi trebuie, din punct de vedere al consumului, dar ai şi contactul social cu oamenii."

La rândul său, Cornelia Nicolae, Retail Operations Director, FASHION HOUSE Group, a adăugat că oamenii au început să renunţe la produsele neesenţiale, comportamentul consumatorului fiind influenţat de buget. Astfel, centrele comerciale de tip outlet sunt tot mai de interes pentru aceşti cumpărători.

"Oamenii caută să economisească, dacă se poate. Studiile efectuate anul trecut ne arată această tendinţă a consumatorilor de a fi precauţi. Este un context favorabil pentru outlet-uri, nu doar în România, ci şi în afara ţării. Oferta pe care o avem în magazine, faptul că nu e atât de aglomerat în timpul săptămânii, atmosfera din centrele noastre îi fac pe consumatori să se întoarcă lunar sau la câteva luni (...). Cred că, pentru centrele de tip outlet, va fi important să adauge în portofoliu şi zone de leisure, să îmbunătăţească oferta de food şi cred că, ancore precum hipermarketurile, vor deveni ancore esenţiale pentru aceste centre, ce sunt situate, de obicei, în afara oraşelor. Lucrăm la astfel de proiecte", a adăugat ea.

Această dorinţă a oamenilor pentru produse de calitate la preţ redus s-a transpus, în cazul Auchan Retail România, în proiecte de discount, a precizat Venera Maria Munjev, Asset & Expansion Manager, Auchan Retail România.

"A fost un an în care supermarketurile deschise s-au poziţionat foarte bine. Pentru noi, a fost foarte important să păstrăm nişte preţuri accesibile. Oamenii au avut nevoie de aceste preţuri. Astfel, am creat proiecte de discount, la Timişoara şi Ploieşti. Nevoia a fost clară, însă e important să consolidăm. Nu este uşor să vinzi produse de calitate la preţuri reduse. Vrem să aducem formatul de tip discount mai ales acolo unde avem mai multe magazine de tip hipermarket. Pe lângă Ploieşti şi Timişoara, urmează să aducem încă 5 proiecte de acest tip. Vrem să venim cu preţuri accesibile şi de calitate, în care partenerii locali să fie implicaţi", a mai spus ea.

Un alt subiect abordat în cadrul panelului a vizat folosirea inteligenţei artificiale pentru a optimiza anumite aspecte în magazinele fizice. Astfel, Ömer Susli, Owner, Praktiker Romania, Turkey - Romania Business Council Member, DEIK Foreign Economic Relations Board, a punctat: "Pentru noi, anul 2023 a fost unul foarte bun, dar sperăm ca 2024 să fie şi mai bun. Anul acesta, aşteptările noastre sunt foarte mari. Toate locaţiile sunt aproape ocupate, cu excepţia celor din Râmnicul Vâlcea. Avem în jur de 50 milioane de euro alocate pentru expansiune în zona retail şi încă 50 de milioane pentru zona de office sau hotelier. Sperăm ca în 2024 să avem primul hotel funcţional (...). Suntem tot timpul cu un pas mai aproape de tehnologie - avem reglementări la fiecare centru comercial; ştim în fiecare zi câte persoane intră în magazinele noastre, care este media bonurilor eliberate."

Unul din aspectele ce pot fi optimizate cu ajutorul tehnologiei este eficienţa energetică. Astfel, Vlad Caragea, Smart Building Specialist, EnergyPal, a vorbit despre apetenţa tot mai mare pentru astfel de soluţii. "Pentru a creşte eficienţa energetică într-un centru comercial, ar fi util să avem un sistem BMS. Trebuie să urmărim consumul, pentru a vedea unde trebuie să intervenim. Această monitorizare este precum o vizită la medic: putem vedea unde sunt pierderi, dacă rămân lumini aprinse noaptea. Astfel, se pot evita consumurile anormale. Ne bucurăm că, în ultimul an, proprietarii de centre comerciale au început să vină către noi, îşi doresc eficienţă energetică. S-a schimbat modul de operare, pentru că şi chiriaşii caută centre comerciale eficiente, îşi doresc facturi reduse la utilităţi", a subliniat el.

PANEL CU FOCUS PE SECTORUL INDUSTRIAL & LOGISTIC

Cel de-al doilea panel al conferinţei a fost dedicat sectorului industrial şi logistic, fiind moderat de Ionuţ Oprea, Publisher "Romania's Real Estate Guides", Market Pulse Reports şi a abordat subiecte precum: evoluţia pieţei, atât din perspectiva cererii, cât şi a dezvoltării de noi proiecte logistice şi industriale, care sunt principalele repere în ceea ce priveşte piaţa de închirieri, extinderi şi investiţiile noi, dar şi care este nivelul chiriilor prime din Bucureşti şi din principalele hub-uri industriale şi logistice din România.

În ultimii doi ani, nivelul chiriilor a crescut cu 30-50%, a explicat Victor Coşconel, Director | Head of Office & Industrial Agencies, Colliers Romania.

"În ceea ce priveşte nivelul chiriilor, în ultimii doi ani s-a construit mult mai puţin speculativ - vedem un nivel de vacancy undeva la 5%. Cumva, asta a favorizat şi creşterea chiriilor. Anii trecuţi au venit cu un impact major din cauza creşterii costurilor pentru materialele de construcţie. Investiţiile în sustenabilitate nu sunt nici ele cele mai ieftine. De doi ani vedem o creştere a nivelului chiriei între 30 şi 50%. Cred că este un lucru bun, pentru că asta îl poate ajuta pe chiriaş să beneficieze de un spaţiu mai eficient. În ciuda acestor creşteri, aş spune că viitorul nu arată deloc rău pentru România. Sunt îmbunătăţiri vizibile în zona de infrastructură. Suntem într-un mediu favorabil României pentru continuarea acestor dezvoltări", a adăugat el.

La rândul său, Loredana Oprişa, Leasing and Development Manager, Olympian Parks, a intervenit precizând că dincolo de regiunea Bucureşti, încep să se dezvolte şi oraşele din nord-estul şi sud-vestul ţării. "Sunt deja câteva oraşe din nord-estul ţării, din sud-vestul ţării, care se dezvoltă. Acestea nu au fost neapărat luate în calcul de clienţii pe care îi aveam în trecut, ceea ce aduce încredere dezvoltării noastre. Sunt, în continuare, oraşe ce nu au spaţii de clasă A, iar operatorii din acele locuri funcţionează în clădiri industriale vechi, ce nu sunt tocmai eficiente. Rezidenţialul se dezvoltă, dar asta constrânge şi mai mult aceste spaţii. Cred că vom vedea, în următorii ani, din ce în ce mai multe oraşe cu dezvoltări noi", a adăugat ea.

Interesul pentru clădiri sustenabile, eficiente energetic, este tot mai vizibil astăzi, a precizat Şerban Juverdeanu, Head of Development, Global Vision. "Sustenabilitatea este un concept la ordinul zilei şi nu se mai poate dezvolta altfel. Aproape 35% sunt producţii destul de consumatoare de energie şi, atunci, alternativa verde este aproape mandatorie pentru ei. Ce construim nou se face numai în ideea de a asigura o amprentă de carbon mai scăzută. Vorbim despre panouri fotovoltaice, despre materiale mai sustenabile. Cred că este foarte important să ai şi suportul chiriaşului - este foarte greu să dezvoltăm speculativ", a adăugat el.

"Există o preocupare pentru montarea de panouri fotovoltaice. Continuăm cu o logică firească de certificare a proiectelor noastre pe ceea ce înseamnă mobility, waste management. La nivel de grup, dezvoltăm proiecte pe care le numim MLP Business Park - e o preocupare pe care o avem şi pentru România. Avem o pondere de 8-9% de astfel de proiecte şi scopul este să ajungem la 50% de proiecte city logistics în următorii ani. Vom vedea cât de potrivită este România pentru dezvoltarea unui astfel de format", a adăugat, la rândul său, Olga Melihov, Country Head Romania, MLP Group.

În acest context, Cristina Pop, Head of Asset Management, P3 Logistic Parks Romania, a adus în discuţie şi interesul manifestat de chiriaşi în ceea ce priveşte soluţiile sustenabile. "Focusul, în ultimii ani, a fost pe ESG, pe optimizare, eficientizare. Pot spune că parcul nostru este unul dintre cele mai sustenabile din ţară - avem panouri fotovoltaice, încărcătoare pentru maşini electrice. Am eficientizat partea de căldură. Avem o staţie CFR ce opreşte în permanenţă în cadrul parcului, dar şi un terminal feroviar. Avem VMS, contorizări eficiente pe parte de electricitate. Sunt acţiuni făcute atât din partea noastră, ca proprietari, cât şi din partea chiriaşilor", a spus ea.

Mihai Cătălin Barbu, Energy Solution Sales Support Manager, ENGIE Romania, a intervenit precizând că există un interes tot mai mare şi pentru staţiile de încărcare pentru vehiculele electrice. Astfel, el a explicat că: "Deşi între 2018 şi 2022, numărul autoturismelor electrice s-a mărit de 20 de ori, numărul staţiilor de încărcare auto a crescut de doar 6 ori. Astăzi, în România, avem o staţie cam la 100 km, deşi normele europene prevăd să avem o staţie la 60 km. Avem o platformă de operare şi mentenanţă pentru staţiile de încărcare. În zona de parcări de centre rezidenţiale se pot monta astfel de staţii. Anul acesta vom monta 62 staţii de încărcare auto, atât rapide, cât şi normale, pentru un important parc industrial."

PANEL CU FOCUS PE SECTORUL OFFICE

Cel de-al treilea panel din cadrul conferinţei a fost moderat de Lucian Opriş, Director, Tenant Services, Office 360 & Industrial, Colliers Romania, fiind dedicat sectorului office. Invitaţii au discutat despre cele mai noi tendinţe în piaţa proiectelor de birouri, planurile de dezvoltare ale principalilor jucători din industrie şi elementele de care se ţine cont în elaborarea strategiei de business pe termen lung.

Piaţa imobiliară din România nu a ajuns încă la maturitate, comparativ cu ţările din Vest, ceea ce reprezintă un avantaj din punct de vedere al investiţiilor, a punctat Andreea Cotigă, Head of Leasing Office, CPI Property Group | Romania.

"Traversăm un moment de piaţă în care lucrurile se rearanjează, se pun într-o anumită ordine, ca urmare a contextului de care ne-am lovit în ultimii ani. În următorii doi ani, cererea va fi acoperită din stocul existent, aflat la subînchiriere. Cred că asta va pune presiune pe acest vacancy rate de 15% şi pe tabloul financiar total. Mai cred şi că piaţa imobiliară din România are un punct forte: nu a ajuns la nivelul de maturitate din vest. Dacă mă întrebi pe mine, există oportunităţi şi acum. De asemenea, prin prisma acestui fapt, consider că proiectele existente nu vor fi atât de sever afectate de proiectele noi, aşa cum se întâmplă în Occident. Noi am investit foarte mult după pandemie în proiectele noastre. Sunt proiecte competitive, actuale - a fost o strategie bună, pentru că ne-a pregătit pentru această perioadă. Avem grade de ocupare foarte bune, prezenţă la birou foarte bună, în creştere", a adăugat ea.

Un alt subiect a vizat reîntoarcerea angajaţilor la birou şi felul în care acest lucru se va reflecta asupra construirii de clădiri de birouri în următorii ani. Astfel, Tamara Guleryuz, Leasing & Asset Manager, Skanska, a precizat: "ESG, care a devenit un subiect prioritar pe agenda fiecărei companii. Fie că vorbim în calitate de chiriaş, dezvoltator sau investitor, acesta este un subiect fierbinte. Noi implementăm soluţii pe fiecare dintre cele trei componente ale ESG în toate proiectele noastre. În dezvoltările noastre, avem în permanenţă în minte utilizatorul, nevoile actuale şi viitoare ale acestuia, cât şi starea de bine la birou. Companiile îşi reorganizează spaţiile de birouri pentru a se alinia cât mai bine pe nevoile angajaţilor lor. Spaţiile de birouri nu mai sunt doar spaţii de lucru, ci sunt reamenajate pentru a creşte starea de bine a angajaţilor la locul de muncă. Noi privim spre noi soluţii, noi tehnologii pe care le putem aduce în dezvoltările noastre".

"Majoritatea clădirilor noastre sunt pline, creşte zilnic numărul de angajaţi ce revin la birou. Astfel, mă aştept să avem o creştere, mai ales că avem companii care, public, au anunţat o libertate mai mică în ceea ce priveşte condiţiile de work from home - de exemplu, zilele de vineri şi luni nu se mai acordă ca work from home. Cred că asta va duce la o creştere a cererii (...). În general, companiile nu dau spaţii înapoi. Au dat spaţii înapoi pentru că aveau un grad de utilizare scăzut, iar eu mă întreb dacă companiile vor dori în 2024, 2025 acelaşi grad de utilizare ca în 2019.

Densitatea nu mai pare un criteriu de eficienţă la care să ne raportăm. Dezvoltarea spaţiilor de colaborare din cadrul spaţiilor de lucru în defavoarea desk-urilor individuale este un alt trend pe care îl vedem. Nu ne uităm la eficienţă de dragul eficienţei, ci mai degrabă pentru un randament mai crescut în rândul angajaţilor. Vorbim despre condiţii moderne, sănătoase, la locul de muncă", a intervenit, la rândul său, Andrei Boca, Leasing Director, Globalworth.

Astfel, se remarcă un interes al clienţilor pentru clădiri premium, a punctat Mihaela Ispas, Counsel, Filip & Company. "A fost un an bun, un an stabil. Am avut clienţi atât din rândul chiriaşilor, cât şi proprietarilor. A fost o pondere mai mare pe partea de contracte care au expirat sau extindere, dar am avut şi jucători noi care au intrat pe piaţă. Ca tendinţe, aş puncta un nivel tot mai sofisticat - clădirile premium au un grad de neocupare redus. Proprietarul ştie cum să pună problema cu chiriaşul, dar şi chiriaşul ştie mai bine ce vrea. În ceea ce priveşte ESG, am văzut o preocupare în adresarea anumitor clauze în contracte, pe partea de sustenabilitate (...). Dacă vorbim de service charge, aici depinde de poziţia de negociere a chiriaşului - cei cu o prezenţă internaţională au o listă foarte clară privind ceea ce îşi doresc de la proprietari. Este o discuţie foarte grea şi foarte rar se ajunge să fie reglementată în contract", a adăugat ea.

Despre transformarea spaţiilor de birouri a vorbit şi Emma Toma, Head of Office Division, AFI Europe. Astfel, ea a precizat: "Din experienţa noastră, având 8 proiecte de birouri în portofoliu, categoriile de clienţi s-au împărţit anul trecut în două categorii: IT&C şi restul domeniilor de activitate. Reîntoarcerea la birou a făcut posibilă această împărţire. Ce e important este că, anul trecut, în contextul geopolitic, interesul companiilor a fost pe optimizare de costuri, să meargă «on the safe side». În loc să reînnoiască întreaga suprafaţă, au reînnoit parţial, cu observaţia că vor reveni într-un an. Toată lumea a arătat o tendinţă spre optimizarea de costuri, dar cred că, pe termen scurt, vom vedea o tendinţă de diminuare a returnării de spaţii."

Nu putem vorbi despre închirierea de spaţii de birouri fără să vorbim despre asigurări, a punctat Dan Ungureanu, Business Development Leader CEE & CIS, RENOMIA Gallagher. "Dezvoltatorii vor să se uite spre obligaţiile pe care le impun chiriaşilor, la nivel de asigurări. Toată lumea îşi doreşte să atragă chiriaşi puternici, însă nu poţi impune anumite restricţii. Deşi ar putea să se impună mai bine, ca dezvoltatori, aceştia cedează, de multe ori, în faţa chiriaşilor. În ceea ce priveşte acest work from home, tendinţa este să se revină la birou. Cred că tendinţa este bună şi că trendul va merge în direcţia asta (...) Toată lumea vrea să dezvolte însă, la un moment dat, piaţa trebuie să se echilibreze. Acesta este preţul plătit pentru calitatea primită. Ştiu că produsul meu e la un nivel ridicat de calitate, astfel că trebuie să asigurăm costul", a adăugat el.

PANEL CU FOCUS PE SECTORUL REZIDENŢIAL

Ultimul panel a fost dedicat sectorului rezidenţial şi a fost moderat de Gabriel Blăniţă, Associate Director Valuation and Advisory Services, Colliers Romania. Invitaţii acestui panel au discutat despre cum arată contextul actual al pieţei rezidenţiale, perspectivele pentru viitor, evoluţia preţurilor şi a vânzărilor. Totodată, ei au adus în discuţie impactul blocării permiselor de urbanism (PUZ) asupra dezvoltarii imobiliare pentru segmentele rezidenţial şi office în Bucureşti.

Se poate observa un interes tot mai mare pentru apartamentele cu două camere. Acest lucru este datorat faptului că nu îşi permit locuinţe mai mari, din cauza creşterii preţurilor, ca urmare a ofertei scăzute pentru apartamente.

Astfel, Beatrice Dumitraşcu, CEO Residential Division, One United Properties, a punctat că: "Sunt persoane care cumpără apartamente în Bucureşti ca să aibă o locuinţă de tranzit. Este interesant că, dacă am fi avut apartamente cu 2 camere la One Cotroceni, am fi vândut pe lângă cele 900 încă pe atât. Stocul pe apartamente e destul de învechit - oamenii îşi dorească să plătească mai puţin la utilităţi, să trăiască în locuinţe eficiente energetic şi să se bucure de o comunitate. Cu cât creezi mai multe oportunităţi, relaxezi infrastructura. Preţurile la apartamente au crescut şi am observat că piaţa de închirieri a crescut şi ea. Cei care cumpără pentru a-şi pune banii la adăpost aleg să cumpere o unitate locativă, care îi aduce un venit pasiv. Tinerii de astăzi se vor lovi de chirii mari, pentru că nu vor fi suficiente construcţii. Astăzi vorbim despre faptul că sunt nevoi foarte mari din perspectivă locativă, dar avem ofertă foarte mică. Oamenii vor apartamente mari, dar nu îşi permit să cumpere decât apartamente cu două camere, pentru că preţurile au crescut. Vom ajunge ca orice capitală mare din Europa unde preţurile pe metru pătrat vor fi mari, unde vor fi mai mulţi investitori."

În acest context, dezvoltatorii au venit cu soluţii, precum oferirea spre vânzare de apartamente cu 2 camere, dar cu o suprafaţă utilă mai mare. "Lumea întreabă tot mai mult ce dimensiuni au apartamentele, dacă au spaţii de depozitare. Oamenii preferă, acum, apartamente de 58-60 mp utili. Avem şi de 62 mp utili, la apartamente cu 2 camere. Au devenit conştienţi oamenii că au nevoie de aceste spaţii de depozitare pentru că se lucrează, încă, în regim hibrid. Este foarte clar că vom avea mari probleme - degeaba ne dorim noi, dezvoltatorii, să dezvoltăm proiecte noi, pentru că în Bucureşti, pentru orice teren de minim 3000 mp trebuie să elaborăm o documentaţie specifică. Din august 2020, nu s-a mai aprobat niciun PUZ. Asta înseamnă că vom ajunge să vedem blocuri mai mici, între alte blocuri, între case, pentru că suprafaţa s-a redus", a spus Antoanela Comşa, Preşedinte, Gran Via România.

Numărul mic de autorizaţii de construire acordat în ultimii ani se va reflecta în piaţă, în următorii ani, a punctat Irina Caraene, Director Vânzări, Cordia România. "Simţim că piaţa este încă foarte puternică din punct de vedere al cererii. Nu doar investiţional, nu doar cei care vin la studii în Bucureşti, ci şi familii care vor să facă un upgrade - anul acesta, am văzut un apetit pentru apartamentele mai mari, de tip duplex. A fost o cerere foarte frumoasă pentru acest tip de apartamente. Suntem încrezători că 2024 şi 2025 vor aduce semne mai bune, prin prisma alegerilor ce urmează. Facem planuri, mai ales pentru că în ultimii 3 ani numărul autorizaţiilor a fost destul de scăzut, comparativ cu cererea. Cererea creşte, oferta scade. Am văzut, la un moment dat, o uşoară apreciere pe blocurile vechi. Acum, în ianuarie-februarie s-a sesizat o foarte uşoară apreciere pentru apartamentele cu 2-3 camere. Merită investit în apartamente noi şi merită echilibrată piaţa", a spus ea.

Invitaţii au făcut, totodată, o radiografie a anului 2023 în ceea ce priveşte sectorul rezidenţial. Astfel, Laurenţiu Afrasine, CEO, Akcent Development, a precizat: "Dacă e să facem o retrospectivă, 2023 a fost un an hotărâtor. Noi am luat decizia de a începe un proiect nou. Am început o campanie de teasing, prin care am început să prospectăm piaţa, pentru a vedea ce se întâmplă. Concluziile au fost pozitive, astfel că în octombrie 2023 am început proiectul. Vorbim de un ansamblu rezidenţial de 5 unităţi, 723 de apartamente, făcute într-o singură fază. Toate apartamentele au termen de finalizare pentru 2025. Am pus în balanţă şi am cântărit toate elementele, tot ce s-a întâmplat în 2021-2022 şi am privit, de asemenea, spre perioada 2024-2025. În primele luni ale acestui an, premisele sunt bune - avem foarte multe solicitări. Am început vânzările în noiembrie, dar începând cu ianuarie şi februarie, s-a cunoscut foarte mult interesul. În luna februarie am avut 36 de unităţi vândute."

"La noi, în 2023 lucrurile au mers bine. Într-un timp record, într-o lună, am reuşit să livrăm 300 de apartamente. Am reuşit să vindem la un proiect de volum peste 50%, în faza a doua. Pentru anul 2024, simţim că energiile se schimbă, că este un an care va fi altfel. Portofoliul nostru se va lărgi cu 6 proiecte. O nou provocare este faptul că, din acest an, devenim şi dezvoltator - este vorba despre un sat într-un sat situat la 20-30 de minute de Bucureşti, unde se va putea trăi în natură cu tot confortul oferit de o zonă urbană. Ne vom implica foarte mult în a programa ce se va întâmpla în comunitate - nu venim doar cu elementele, ci şi cu instrumentele, soluţiile, pentru ca oamenii să interacţioneze între ei", a intervenit, la rândul său, Rafaela Nebreda, Founder & CEO, Grupo Demetra şi Imoteca.

Un alt subiect abordat în cadrul panelului a vizat eficienţa energetică. Astfel, clienţii sunt mai atenţi la sustenabilitatea clădirilor în care locuiesc, a punctat Cătălin Podgoreanu, Head of Operations, Brisk Group.

"Ne dorim mai multă transabilitate şi coerenţă în procesul de autorizare. Din portofoliul nostru, avem atât proiecte de tip apartament, cât şi de tip case - sunt două tipologii diferite de proiecte. Există cerere, cu precădere, în zona de volum, chiar dacă creditarea cunoaşte anumite greutăţi din perspectiva dobânzilor. Ne dorim, în continuare, o dezvoltare a numărului de proiecte. Ne dorim să ridicăm standardul de calitate a vieţii cu fiecare proiect livrat (...) Confortul şi calitatea proiectelor livrate creşte de la an la an. Aceasta este o urmare a pieţei, pentru că toate proiectele noi corespund unui alt stil de viaţă, unei alte funcţiuni faţă de anii "90. Suntem într-o continuă adaptabilitate. Cât priveşte eficienţa energetică, pentru a simţi acest confort vorbim şi despre o implementare corectă", a adăugat el.

Pandemia a generat un context actual îndreptat spre eficienţă energetică şi către soluţii smart, a precizat, la rândul său, Daniel Buhazi, Commercial Director, Ariston România - divizia ELCO Heating Solutions. "Practic, pompele de căldură fac parte din această categorie, deşi la noi, în România, abia acum începe să se dezvolte. Până acum 2, 3, 4 ani, pompa de căldură era o soluţie alternativă pentru una ce nu se putea realiza altfel. De anul trecut o privim din punct de vedere al reducerii de costuri, eficienţă energetică. Proiectele noastre se derulează cu două tipuri de soluţii: una e reprezentată de centralele de bloc, cealaltă de pompele de căldură. Foarte multe soluţii se realizează în format hibrid. Categoria de client care se uită la astfel de investiţii este din zona mediu-plus spre premium, deoarece costul de investiţie este destul de ridicat", a mai spus el.

O nouă ediţie a evenimentului "Real Estate & Construction Forum" va avea loc în septembrie 2024.

(C)

APA NOVA
eximbank.ro
danescu.ro
boromir.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

20 Mai. 2024
Euro (EUR)Euro4.9748
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5777
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.0370
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8147
Gram de aur (XAU)Gram de aur359.4834

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
ccib.ro
tophotelconference.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
everythinghr.live
32.aicps.ro
roenergy.eu
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb