CONFERINŢA "ENERGIA ÎN PRIZĂ" Paul Şerbănescu, PPC România: "Instrumentele financiare, viitorul finanţării în sectorul energetic”

Fondurile de investiţii şi fondurile de fonduri, adică noile instrumente financiare, vor constitui sistemul de finanţare din fondurile europene pentru perioada 2028-2034, în condiţiile în care componenta de grant va scădea foarte mult în viitorul cadru financiar european multianual, a atras atenţia Paul Şerbănescu, Head of Public Funding la PPC România.

Paul Şerbănescu a precizat: "Noi, ca europeni, ne uităm cu oarecare invidie la piaţa de capital americană şi la modul cum unicornii se nasc pe piaţa respectivă, iar cei din SUA se uită la sistemul nostru de protecţie socială şi la sistemul de pensii. Noi trebuie să le îmbinăm: să avem o piaţă unică de capital la nivel european şi de a păstra sistemul de protecţie socială. Cum facem asta? Piaţa europeană de capital, comparativ cu SUA, este total disproporţionată. Ce s-a mai observat la modul general este că disponibilitatea lichidă bancară în Europa - economisirile oamenilor şi ale firmelor - stau oarecum reglementat şi oarecum degeaba în bănci. Fondurile de investiţii şi băncile au reglementări foarte stricte şi nu îşi pot permit riscurile pe care şi le pot permite băncile şi fondurile din SUA. UE propune un compromis ce prevede disponibilizarea acestor economisiri din bănci şi de la investitorii instituţionali, garantându-i într-un fel că nu vor pierde prin dispariţia unor firme sau a unor start-upuri inovative. Concret, în Europa, dacă v-aţi uitat pe împărţirea bugetului propus de Comisie, ea pune accent pe concentrarea sumelor disponibile către Comisie şi permiterea statelor membre să controleze o parte mai mică din sume şi o parte care nu ţine de competitivitate. Propunerea Comisiei prevede crearea unui Fond de Competitivitate la nivelul Uniunii, care va avea la dispoziţie 450 miliarde euro şi care include programele de interes pentru industria noastră. Asta ne ajută, dar ne şi îngrijorează, pentru că vorbim de intrarea în competiţie pentru granturi cu toate companiile din Europa. Practic ne vom bate de la egal la egal pe anvelopa de 450 miliarde euro pe competitivitate. Competiţia este într-adevăr mare, dar este una corectă, şi transparentă. Grantul ca instrument nu va dispărea, dar îi va scădea importanţa comparativ cu fondurile de investiţii şi acele fonduri de fonduri. Aceste instrumente garantează într-o oarecare măsură riscul şi fac ca banul public să se comporte similar în piaţă ca banul privat, ca şi equity-ul pe care noi îl vom injecta în aceste proiecte. Mai mult, cadrele de ajutor de stat şi cadrele propuse de reglementare tind să faciliteze tot lanţul de lichiditate din piaţă de la faza de start-up până la exit-ul pe care fiecare companie trecută de stadiul de venture îl va face prin listare la bursă şi prin proceduri simplificate de listare. Astfel încât aceste fonduri mici de fonduri, care sunt la rândul lor sprijinite şi garantate de fonduri de fonduri, cum este Fondul European de Investiţii, vor avea asigurată lichiditatea şi au riscuri reduse pentru ca firmele trecute de stadiul de venture să poată să fie listate uşor încât să închidem lanţul şi să îl reluăm pentru investiţii viitoare. În această logică trebuie să privim de acum încolo sprijinul acordat companiilor şi sprijinul la care industria trebuie să se aştepte. Evident că pentru companiile de distribuţie a energiei, fondurile de investiţii şi investitorii instituţionali vor putea să investească mult mai relaxaţi, dar este sector reglementat, deci închidem lanţul în partea cealaltă, în timp ce companiile din producţie, stocare sau care au proiecte în domeniul inteligenţei artificiale pentru industria energetică, care au un grad de risc mai ridicat, acest capital trebuie să fie mobilizat fără să fie pus total la risc. Acesta ar trebui să fie cadrul la care trebuie să ne uităm ca finanţişti de aici încolo”.

Reprezentantul companiei PPC a mai spus că întârzierea proiectelor prinse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă au afectat sectorul energetic şi a mai arătat că, din această cauză, companiile din acest sector îşi doresc prelungirea implementării PNRR cu şase luni, deoarece este vorba despre proiecte mature, unde întârzierile nu cad în sarcina celor care implementează proiectul şi nici în sarcina beneficiarilor.