CONFERINŢA "ENERGIA ÎN PRIZĂ" Sebastian Burduja, consilierul premierului: „Trebuie să investim în capacitatea ţării de a deveni net exportator de energie”

• "Ordinea corectă în trilema energetică: securitatea energetică, competitivitatea şi energia curată”

Ordinea corectă în trilema energetică este securitatea energetică, competitivitatea (preţuri cât mai mici) şi energia curată (incluzând şi energia nucleară, nu doar cea verde), consideră Sebastian Burduja, consilier al premierului şi fost ministru al Energiei.

Oficialul a menţionat: „În cei doi ani în care am condus sectorul energetic, am reuşit să atragem peste 14 miliarde euro din fonduri nerambursabile, ceea ce înseamnă că, în total, portofoliul de proiecte finanţate de noi prin Ministerul Energiei probabil că depăşeşte cifra de 20-25 miliarde euro, incluzând aici şi contribuţia beneficiarilor. Sunt investiţii diverse - termocentrale pe gaz, parcuri fotovoltaice, parcuri eoliene noi, investiţii în sisteme de stocare în baterii -, România având o creştere spectaculoasă, ani de zile, de la câţiva MWH până la peste 400 MWH disponibili pentru sistemul energetic naţional. Am pus bazele unei gândiri strategice pentru sector, am adoptat o nouă Strategie Eenergetică Naţională, cu orizontul 2035-2050. Indiferent de Guvern şi de miniştri, un asemenea sector strategic are nevoie de orientare. România trebuie să ţină un drum drept, către o energie sigură, la un preţ competitiv cât mai ieftin, corect, şi evident trebuie să aibă o energie curată”.

Fostul ministru de resort a evidenţiat că au fost puse în mişcare şi câteva proiecte strategice: "În primul rând este vorba despre programul nuclear al României - pentru retehnologizarea Unităţii 1 totul este în grafic pentru ca, din 2027, Unitatea 1 să se oprească şi, în doi ani, să fie retehnologizată. De asemenea, reactoarele 3 şi 4 sunt proiecte deblocate după ani de zile. Am semnat un proiect de miliarde la COOP29, la Baku, reuşind să formăm un consorţiu internaţional foarte puternic - canadieni, americani şi italieni - reţeta perfectă pentru a avea acest vis împlinit în orizontul 2032-2033. Totodată, am avansat proiectul reactoarelor modulare de mici dimensiuni (SMR) în etapa de fezabilitate, studiul de detaliu, astfel încât, la finalul acestui an-prima parte a anului viitor, să putem lua o decizie finală de investiţie.

Marile proiecte din domeniul gazier merg mai departe - de exemplu, Neptun Deep (în mandatul meu am reuşit să pornim forajul, iar în 2027 România îşi va dubla producţia de gaz) sau proiectul de la Caragele (cu investiţii record de peste 1 miliard de lei, care a permis României să fie încă din 2024 cel mai mare producător de gaz din UE)”.

Sebastian Burduja spune că aceste proiecte trebuie să continue şi că este necasar să se investească în capacitatea ţării de a deveni net exportator de energie: "În special în zona de stocare, noi am făcut unele modificări legislative foarte importante, cum ar fi eliminarea dublei taxări, printr-o ordonanţă de urgenţă, astfel încât cei care au capacităţi de stocare - fie că vorbim de stocare în baterii sau hidrocentrale cu acumulare prin pompaj (CHEAP) - să nu fie taxaţi de două ori. Aş insista asupra acestor CHEAP-uri, care trebuie făcute şi la Tarniţa Lăpuşteşti, şi la Bicaz, şi pe Dunăre, oriunde se poate.

În zona hidro, printre altele am reuşim să deblocăm hidrocentralele începute înainte de 1989 (cu o capacitate de peste 700 de MW şi investiţii mai mari de 2 miliarde euro pe care România deja le-a făcut acolo) - investiţii cu grad de finalizare de peste 60% şi până la 98%. Ne-am luptat şi cu cele două-trei asociaţii de mediu care continuă să saboteze aceste proiecte, şi nu doar pe acestea, în instanţă...”.

Oficialul a anunţat că există şi proiecte care urmează să aibă loc: "De exemplu, preluarea combinatului Azomureş de către Romgaz, ceea ce permite valorificarea gazului românesc într-un produs cu valoare adăugată mult mai mare - îngrăşămintele chimice de care agricultura şi securitatea alimentară din România au nevoie”.

Este important ca România să prioritizeze în continuare investiţiile în sectorul energetic, a adăugat fostul ministru de resort, apreciind: „Avem tot ceea ce ne trebuie, dar trebuie să ne luptăm zilnic cu narativele conspiraţioniste, de dezinformare, de fake-news-uri, să le explicăm românilor şi factorilor politici cât de importante sunt aceste investiţii şi că ele trebuie continuate şi finalizate. De aceste proiecte depind securitatea energetică şi, deci, securitatea naţională a ţării, dar şi competitivitatea economiei româneşti. Un preţ mai bun al energiei înseamnă un boost pentru întreaga economie, un boost de comptitivitate, de dezvoltare, de bunăstare”.