Construcţia bugetară pentru 2026: investiţii record, deficit estimat la 6,2% din PIB

Ministerul Finanţelor a publicat ieri în transparenţă decizională proiectul bugetului de stat şi proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2026, documente care sunt construite pe o serie de indicatori macroeconomici ce arată o economie în creştere lentă, cu presiuni persistente asupra finanţelor publice. Guvernul estimează pentru finalul anului 2026 o creştere economică de aproximativ 1%, în timp ce inflaţia medie anuală este prognozată să atingă 6,7%, iar câştigul salarial mediu brut lunar este estimat la 9.192 de lei, în creştere faţă de anul precedent, ceea ce ar însemna un câştig salarial mediu net lunar de aproximativ 5.500 de lei.

Pe baza acestor ipoteze macroeconomice, bugetul pentru anul în curs este construit pe un produs intern brut estimat la aproximativ 2.040 de miliarde de lei. Indicatorii bugetari relevă însă un dezechilibru structural important: veniturile bugetului general consolidat sunt estimate la aproximativ 36% din PIB, în timp ce cheltuielile urcă la 42,3% din PIB. Diferenţa dintre cele două dimensiuni ale bugetului va duce la finalul anului la un deficit estimat la aproximativ 6,2% din PIB în metodologie cash şi la 6% din PIB conform metodologiei ESA utilizate la nivelul Uniunii Europene.

În termeni nominali, construcţia bugetară indică venituri de aproximativ 391,7 miliarde de lei şi cheltuieli de peste 527 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă un deficit de circa 135,7 miliarde de lei. Dimensiunea acestui deficit confirmă presiunea uriaşă exercitată asupra finanţelor publice şi explică de ce politica fiscal-bugetară este orientată spre o ajustare graduală, astfel încât deficitul să coboare treptat spre pragul european de 3% din PIB în următorii ani.

Un element central al construcţiei bugetare pentru anul în curs îl reprezintă nivelul ridicat al investiţiilor publice. Guvernul estimează pentru anul 2026 investiţii totale de aproximativ 150 de miliarde de lei, echivalentul a circa 8% din PIB, nivel considerat esenţial pentru menţinerea ritmului de dezvoltare economică şi pentru absorbţia fondurilor europene disponibile în cadrul programelor multianuale şi al Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Autorităţile susţin că aceste investiţii vor fi direcţionate cu prioritate către infrastructură, energie, digitalizare şi proiecte strategice capabile să genereze efecte multiplicatoare în economie.

În paralel cu bugetul general al statului, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat confirmă presiunea majoră exercitată de sistemul public de pensii asupra finanţelor publice. Cheltuielile cu pensiile din sistemul public sunt estimate la aproximativ 154,7 miliarde de lei, reprezentând circa 7,6% din PIB. Această dimensiune reflectă rolul dominant al cheltuielilor sociale în structura bugetară şi dependenţa sistemului de transferurile din bugetul de stat pentru a putea menţine echilibrul financiar.

Veniturile bugetului asigurărilor sociale sunt estimate la aproximativ 159 de miliarde de lei, provenind în principal din contribuţiile de asigurări sociale şi din subvenţiile acordate de la bugetul de stat. O parte importantă din contribuţiile colectate este direcţionată către fondurile de pensii administrate privat, ceea ce reduce resursele disponibile imediat pentru sistemul public şi accentuează nevoia de finanţare din bugetul central.

Construcţia bugetară pentru 2026 reflectă, astfel, o încercare de echilibru între două presiuni majore: nevoia de consolidare fiscală pentru reducerea deficitului şi necesitatea menţinerii investiţiilor publice la un nivel ridicat pentru a susţine creşterea economică. Autorităţile argumentează că investiţiile finanţate din fonduri europene şi din programe naţionale pot deveni motorul principal al economiei într-o perioadă în care consumul este afectat de inflaţie şi de măsurile de ajustare fiscală.

Cele două proiecte de buget urmează să fie aprobate de Guvern în următoarele zile, după care vor fi trimise în Parlament spre dezbatere şi vot. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a precizat luni că duminică va avea loc o şedinţă a Consiliului Politic Naţional al social-democraţilor, în care membrii marcanţi ai partidului vor stabili dacă vor vota pentru aprobarea bugetului propus de guvernul Bolojan sau dacă vor respinge bugetul respectiv.