În ultimele zile, în spaţiul public, în baza ultimelor modificări legislative, a apărut o dezbatere privind interzicerea jocurilor de noroc la nivel local. În acest context, Federaţia Organizatorilor de Jocuri de Noroc din România, organizaţia reprezentativă a industriei de gambling, consideră necesare câteva clarificări importante şi înţelegerea corectă şi completă a fenomenului.
Am sprijinit şi sprijinim preocuparea autorităţilor centrale şi locale pentru protejarea cetăţenilor, cu preponderenţă a persoanelor vulnerabile. În acest context şi având acelaşi scop, solicităm identificarea corespunzătoare a obiectivelor pe care statul şi autorităţile locale şi-au propus să le atingă şi, mai ales, a mijloacelor concrete, reale, care pot contribui la realizarea acestora. Ceea ce solicităm este utilizarea inteligentă şi eficientă a instrumentelor pe care legea le oferă.
Ultima modificare legislativă, care nu este despre interzicerea jocurilor de noroc, ci despre o cât mai bună şi specifică administrare a acestui domeniu la nivel local, are la bază o serie de studii şi cercetări sociologice realizate de-a lungul timpului de ONG-uri şi organizaţii cu acest scop, cu ale căror rezultate suntem pe deplin de acord şi cu privire la care am atras atenţia începând cu mulţi ani în urmă.
Nu avem dubii cu privire la faptul că multiplele cazuri de persoane vulnerabile, în special minori, care declară că au participat la jocuri de noroc sunt absolut reale. Ce este omis şi ce trebuie adus la cunoştinţa tuturor este faptul că, în cvasitotalitatea lor, aceste situaţii se referă la practicarea de jocuri de noroc în locaţii şi pe website-uri care operează ilegal. Fără licenţe şi autorizaţii, fără taxe şi mai ales fără niciun fel de măsuri legale şi operaţionale de protecţie a jucătorilor. Practic, fără nicio restricţie.
Despre „piaţa neagră/black market” se discută prea puţin sau chiar se evită a se comunica, dar vorbim despre o piaţă care, aşa cum reiese din informări EUROPOL şi Bloomberg şi din diverse studii, cunoaşte o dezvoltare explozivă, favorizată în special de măsurile care duc în mod direct sau implicit la diminuarea sau dispariţia pieţei reglementate.
Interzicerea produce iluzia unei soluţii, dar în realitate transferă problema într-o zonă unde nimeni din administraţie, locală sau centrală, nu mai are autoritate. Nu este o presupunere, ci un adevăr confirmat de realitatea socială şi economică din multe ţări UE din Europa de Vest şi cea din SUA, care au trecut deja prin ciclul acesta al interzicerii, la un moment dat, a jocurilor de noroc, iar ulterior au fost din nou legalizate şi reglementate. Pe baze statistice şi obiective, aceste state dezvoltate au înţeles că soluţia este controlul, nu lipsa lui prin interdicţii, şi au corectat legal acest pas, un pas bine-intenţionat, dar categoric greşit.
Este de notorietate faptul că interdicţiile nu au contribuit în niciun fel la dispariţia fenomenelor, ci doar la transferul lor în portofoliul grupurilor de criminalitate organizată, pentru care au generat şi generează profituri imense, care în parte sunt reinvestite în alte activităţi criminale, inclusiv în obţinerea de protecţie pentru activităţile desfăşurate.
Unica soluţie reală, eficientă este reglementarea însoţită de control, educaţie generală care să conducă la înţelegerea faptului că jocurile de noroc sunt şi trebuie să fie doar o activitate de divertisment, nu o iluzorie sursă de îmbogăţire, respectiv nevoia imperioasă de combatere a pieţei negre (nu supra-favorizarea şi stimularea ei).
Interzicerea jocurilor de noroc la nivel local va avea ca unic beneficiar piaţa neagră, în contextul în care 71% din sumele tranzacţionate în domeniul jocurilor de noroc la nivel european sunt în zona ilegală. Nu 7%, ci 71%.
Spre deosebire de mediul ilegal, locaţiile land-based care funcţionează legal sunt fiscalizate, controlabile în orice moment şi supuse unor obligaţii stricte privind accesul şi măsurile de joc responsabil.
Un oraş fără locaţii legale de jocuri de noroc nu devine un oraş fără jocuri de noroc, ci un oraş în care jocurile de noroc se desfăşoară în afara controlului local şi, adesea, în afara cadrului fiscal naţional, unde verificarea vârstei este formală sau inexistentă.
Reglementarea eficientă nu este o alegere între comunitate şi industrie. Este o alegere între control şi lipsa controlului, între o activitate vizibilă şi reglementată şi una care se desfăşoară complet în afara autorităţii statului.
Administraţia locală are la dispoziţie instrumentele necesare pentru a gestiona acest domeniu într-un mod vizibil şi controlat. Pentru că alternativa interdicţiei totale înseamnă pierderea oricărei capacităţi de intervenţie şi transformarea comunităţilor în zone dominate de activităţi oculte şi periculoase.
Industria de jocuri de noroc nu cere să fie protejată, ci solicită ca instrumentele existente să fie folosite pentru reglementare eficientă şi control. În acest context, considerăm că dezbaterea publică trebuie purtată într-un cadru echilibrat şi bazat pe date, nu pe percepţii sau decizii emoţionale.
(C)

















































Opinia Cititorului