Actualizare - APAPR: ”După 17 ani, deductibilitatea fiscală la Pilonul 3 de pensii ar trebui actualizată”
Proiectul de lege privind Conturile de Economii şi de Investiţii (CEI) a fost adoptat astăzi în plenul Camerei Deputaţilor, for decizional, marcând încheierea parcursului parlamentar al iniţiativei. Actul normativ introduce un nou cadru destinat economisirii şi investiţiilor pentru pensie şi urmează să fie transmis spre promulgare de către preşedintele Nicuşor Dan.
”Este una dintre cele mai importante legi pentru viitorul financiar al românilor”, a scris deputatul PNL Sebastian Burduja, unul dintre iniţiatori, pe o reţea de socializare, adăugând: ”România intră în clubul statelor care oferă cetăţenilor lor libertatea de a decide singuri cum investesc banii puşi deoparte pentru pensie, aşa cum America face de zeci de ani, prin celebrul sistem 401k”.
• Două tipuri de Conturi de Economii şi de Investiţii, cu facilităţi fiscale
Proiectul privind Conturile de Economii şi de Investiţii prevede înfiinţarea a două tipuri de conturi pentru persoanele fizice: CEI-S, cu regim de scutire, şi CEI-D, cu regim de deductibilitate fiscală.
În cazul CEI-S, contribuţiile sunt făcute de titular, iar veniturile obţinute la retragerea banilor sunt scutite de impozitul pe venit şi nu intră în baza de calcul a contribuţiilor sociale. În cazul CEI-D, contribuţiile pot fi făcute atât de titular, cât şi de angajator, la locul unde se află funcţia de bază, şi beneficiază de deductibilitate fiscală. La retragere, sumele din CEI-D sunt impozitate cu 10%, impozitul fiind final, potrivit proiectului de lege.
O persoană poate avea simultan CEI-S şi CEI-D, inclusiv la administratori diferiţi, şi poate deschide unul sau mai multe conturi din fiecare categorie. Banii acumulaţi vor putea fi investiţi, între altele, în acţiuni, obligaţiuni şi organisme de plasament colectiv (OPCVM), pe pieţe reglementate din UE sau pe pieţe echivalente din state OCDE.
Investiţiile directe în instrumente financiare derivate sunt interzise. Pot fi însă incluse în portofoliu OPCVM-uri care utilizează derivate pentru replicarea unui indice sau pentru acoperirea riscurilor (hedging).
Banii nu vor putea fi retraşi liber înainte de pensionare sau de împlinirea vârstei de 65 de ani, fiind disponibili la primul dintre aceste momente, conform documentului.
Proiectul mai stabileşte reguli pentru contribuţii, retrageri, transferul conturilor şi moştenirea activelor. În caz de deces, moştenitorii pot transfera activele într-un cont propriu de acelaşi tip sau le pot vinde şi retrage într-o singură plată.
• Sebastina Burduja: ”Românii economisesc, dar ţin banii mai ales în numerar şi în depozite, unde inflaţia îi mănâncă încet”
”Pensia de stat, Pilonul II şi pensiile facultative rămân exact cum sunt. Contul CEI este voluntar şi vine în plus, pentru cine vrea să îşi construiască un capital propriu”, spune Sebastian Burduja. ”Românii economisesc, dar ţin banii mai ales în numerar şi în depozite, unde inflaţia îi mănâncă încet. În acelaşi timp, avem tot mai puţini oameni care muncesc pentru fiecare pensionar. Nicio guvernare nu poate păcăli demografia. Calea sănătoasă este ca fiecare om să poată pune deoparte, pe lângă pensia publică, un capital care îi aparţine lui şi familiei lui”.
Deputatul PNL a dat un exemplu privind sumele care ar putea fi acumulate prin economisirea şi investirea pe termen lung. ”Să zicem că pui deoparte 10 lei pe zi, adică 300 de lei pe lună. Faci asta timp de 35 de ani, cât durează o carieră obişnuită. Dacă investiţiile aduc în medie 7% pe an peste inflaţie, cât a adus bursa americană în ultimul secol, ajungi la peste 500.000 de lei, în bani de azi. Asta înseamnă aproximativ 100.000 de euro. Din buzunarul tău au ieşit 126.000 de lei. Restul îl face timpul. Bursa are şi ani slabi, uneori foarte slabi. Tocmai de aceea contul este gândit pentru termen lung”, a scris Sebastian Burduja.
Deputatul a mai adăugat că banii investiţi de români pot ajunge la companiile româneşti listate, care au nevoie de capital ca să crească, să angajeze şi să plătească salarii mai bune. ”O ţară prosperă se construieşte din oameni care au proprietate, economii şi încredere în viitor. Este o lege liberală în sensul cel mai curat: îi dă omului libertate şi îi răsplăteşte efortul”, a scris Sebastian Burduja.
• Gabriela Horga: ”Am auzit şi unele neadevăruri, potrivit cărora noile conturi individuale de economii şi investiţii ar fi destinate exclusiv oamenilor cu bani; Este incorectă această abordare!”
Gabriela Horga, senatoare PNL şi preşedinta Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din Senatul României, a afirmat: ”România a făcut astăzi un pas major, prin votul aproape unanim al Parlamentului, către un sistem modern de economisire şi de investiţii pe termen lung. După cota unică din anul 2005 şi sistemul de pensii private demarat în anul 2008, Conturile de Economii şi de Investiţii vor deveni o noua măsură liberală curajoasă, care va creşte pe termen lung standardul de viaţă al oamenilor şi vor da şi un impuls pozitiv economiei româneşti. O reformă în adevărul sens al cuvântului.
Acest instrument înseamnă mai multă libertate, mai mult control şi posibilitatea de a construi, în timp, un capital propriu pentru pensie. Din păcate, am auzit şi unele neadevăruri, potrivit cărora noile conturi individuale de economii şi investiţii ar fi destinate exclusiv oamenilor cu bani. Este incorectă această abordare! Investiţia poate să fie foarte mică, dar rezultatul foarte mare. Pentru că asta înseamnă o investiţie pe termen lung”.
Senatoarea PNL a punctat că noul sistem de investiţii (ca orice investiţie de pe planetă) nu promite randamente garantate şi nu elimină riscul investiţional. ”Aici intervine şi educaţia financiară. Noua lege creează un regim fiscal destinat să încurajeze investiţiile pe termen lung. În funcţie de opţiunea aleasă, contribuţiile fie pot beneficia de deductibilitate fiscală (pot fi făcute din venitul brut) şi vor avea impozitarea la retragere, fie pot fi realizate din venituri deja impozitate, urmând ca retragerea să fie neimpozitată. În ambele cazuri, pe durata investiţiei, câştigurile realizate - dividende, dobânzi, cupoane şi câştiguri de capital - nu sunt taxate! Sunt scutite de impozit şi de contribuţii obligatorii. Titularul contului va putea urmări evoluţia investiţiilor şi va avea control asupra deciziilor sale”, a scris Gabriela Horga pe o reţea de socializare.
Domnia sa a adăugat că, în momentul în care a iniţiat acest proiect, alături de
Claudiu Nasui, Sebastian Burduja, Cristina Prună, şi susţinut de semnatari de la toate partidele, a pornit de la o realitate ce nu mai poate fi ignorată:
- România îmbătrâneşte, populaţia activă se reduce, iar natalitatea este în scădere drastică;
- În următorii ani, presiunea asupra sistemului public de pensii va creşte şi nu putem aştepta ca generaţiile viitoare să rezolve această problemă;
- Trebuie să le oferim de acum instrumentele prin care fiecare om să poată contribui la propria siguranţă financiară.
• Claudiu Năsui: ”Sistemul va da României pieţe de capital puternice, nu doar români mai prosperi”
Claudiu Năsui deputat în Parlamentul României şi ministru al Dezvoltării Economice şi Digitalizării al Republicii Moldova, susţine că sistemul va permite persoanelor să aibă o pensie autentic contributivă şi total independentă de politicieni sau de demografia populaţiei.
”Iar ca bonus, sistemul acesta va da României pieţe de capital puternice, nu doar români mai prosperi. Iar asta este accesibil oricui. Pentru preţul unei cafele pe zi, putem avea peste 100.000 de euro economisiţi la pensie, iar asta în valoare actuală a banilor”, a scris Claudiu Năsui pe o reţea de socializare.
În opinia sa, proiectul reprezintă prima reformă cu adevărat liberală făcută în România de multă vreme. ”Am amânat demisia mea din parlament special pentru a putea trece această lege. Este ultima lege pe care o voi mai trece în parlamentul României înainte de pleca cu gândul că am dus la bun sfârşit şi acest ultim proiect. Pieţe de capital puternice în România sunt un avantaj şi pentru Moldova şi pentru întreaga regiune. O ţară bogată este o ţară cu oameni bogaţi. Iar oamenii bogaţi apar atunci când acumularea de capital este permisă şi chiar încurajată. Asta fac conturile CEI”, a scris Claudiu Năsui.



























































1. fără titlu
(mesaj trimis de Vîjeu el Condor! în data de 16.09.2026, 16:24)
Art. 13 – Protecția activelor
(3) Activele deținute în conturile CEI sunt insesizabile și nu pot face obiectul niciunei măsuri de executare silită
2. fără titlu
(mesaj trimis de Vîjeu el Condor! în data de 16.09.2026, 16:28)
cum este în Bulgaria ?
Persoanele fizice, rezidente fiscal, beneficiază de:
:
0% impozit pe trading cu instrumente Europene (doar cele Europene)
10% impozit pe trading cu instrumente Americane
5% impozit pe dividende obținute de la SNP sau TLV
(convenția de dublă impunere ROU-BG)
3. fără titlu
(mesaj trimis de Vîjeu el Condor! în data de 16.09.2026, 16:33)
cum în Suidezia ?
la persoanele fizice
:
eu am un portofoliu sub 300.000kronor
îndiferent de cât trading fac în el, vînd cumpăr vînd cumpăr
plătesc 0% taxe anual
:
eu am un portofoliu de 500.000kronor
plătesc 1% taxă pe avere aplicată la tot ce depășește 300.000kr !
(1% aplicat la 200.000kr = 2000kr taxă pe „portofolio”)
4. fără titlu
(mesaj trimis de Vîjeu el Condor! în data de 16.09.2026, 16:40)
cum e în Franța ?
conturile PEA
:
îți deschizi un cont PEA și te obligi ca timp de 5ani să nu scoți nimik din el !
dacă ai scos 10EUR, ai rupt contractul iar tot contul PEA colapsează și vei fi taxat la profitul brut acumulat în acest cont + asigurările sociale.
:
în rest, în contul PEA poți face trading cu impozit 0%, dar doar cu instrumente Europene.
:
după 5ani, profitul/contul ți se „deblochează” și vei plăti asigurările sociale (parcă 17%) dacă vrei să retragi bani din el.