CREŞTERE ANUALĂ DE 277%, ÎN PRIMELE DOUĂ LUNI DIN 2021 FAŢĂ DE ACEEAŞI PERIOADĂ A ANULUI TRECUTDeficitul de cont curent al României a explodat în primele luni ale lui 2021

Mihai Gongoroi
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 14 aprilie

Deficitul de cont curent al României a explodat în primele luni ale lui 2021

Inflaţia decelerează în martie, producţia industrială continuă evoluţia slabă BCR: "Nu vedem o schimbare a politicii monetare a băncii centrale în următorii doi ani"

Deficitul contului curent al balanţei de plăţi s-a majorat cu 277,49% în primele două luni ale acestui an, la 1,627 miliarde de euro, comparativ cu cel din perioada similară din 2020, de 431 de milioane de euro, potrivit statisticilor publicate ieri de Banca Naţională a României (BNR). Potrivit datelor BNR, în structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 485 milioane euro faţă de primele 2 luni din 2020 - importurile au continuat să fie mult peste exporturi -, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 265 milioane euro (21,1%) de 1,5 miliarde de euro, balanţa veniturilor primare şi-a redus excedentul cu 463 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare s-a încheiat cu un deficit de 358 milioane euro, comparativ cu un excedent de 155 milioane euro în perioada similară a anului 2020.

Adrian Mitroi, profesor de economie la ASE, consideră că poziţia macroeconomică a României este firească după recesiunea din 2020. Acesta ne-a declarat: " În primul rând, economia a fost în poziţie de decalaj recesionist şi atunci nu a produs suficient. Neproducând suficient am importat foarte mult, mai ales ceea ce înseamnă medical. Am luat din Asia şi din Europa Occidentală tot ceea ce a însemnat necesar medical pandemic. Nu există date defalcate, dar am făcut un calcul şi pe cât costă (vaccinul) Pfizer comparativ cu Sinovac-ul chinezesc. Deci toate cheltuielile realizate în pandemie sunt cheltuieli semnificative, dar nu sunt toate acoperite de fondurile europene şi aşa mai departe. Aş pune pe primul plan influenţa pandemică asupra contului curent. În al doilea rând, nu am avut vreo depreciere semnificativă a leului. Toată lumea aşteaptă o depreciere de 1-2 bani ca să vorbească de maxime istorice, dar nu e adevărat. Nu am avut depreciere semnificativă a leului. (...) Noi am exportat de asemenea foarte mult turism, aveam export net. Nu am mai avut nici beneficiul acesta şi nici HoReCa, care era exportator net. În trimestrul întâi o să vedem de asemenea o recesiune a producţiei industriale, am avut datele în uşoară scădere (...), industriile pe care noi le servim în Occident sunt şi ele în recul în acest moment".

Tendinţa de intensificare a deficitului de cont curent este de aşteptat să continue, arată Adrian Mitroi.

"Vedem de exemplu ieşirea de portofoliu a fondului suveran al Norvegiei. Iniţial eram convins că este o ieşire financiară, dar s-a dovedit că este şi o ieşire de natură strict de guvernanţă, ei imputându-ne nouă şi Arabiei Saudite - cele două pieţe în dezvoltare din care au ieşit - faptul că nu suntem aşezaţi pe economia verde. Eu cred că aici este o chestie, dacă ne uităm la marile fonduri de investiţii care au început să-şi deseneze vehiculele acestea pro-investiţie (verde), noi nu mai servim cu sustenabilitate profitabilitatea noastră naţională. Nu mai are sustenabilitate nici bugetul public şi nici performanţa economiei. Deci ei au văzut că nu avem niciun criteriu de guvernanţă, etică, grijă de mediu sau pentru decarbonificare şi aşa mai departe. Noi nu jucăm aici şi (...) va continua. Deficite de 7-8% (din PIB) sunt nişte cifre greu sustenabile, cu dobânzile din prezent. Atunci, scenariul cel mai probabil îl văd - obligatoriu - o depreciere uşoară, controlată, nevolatilă a leului (...) de peste 2%", a afirmat Mitroi, care consideră totuşi că deficitul de cont curent este "răul cel mai menajabil dintre toate relele care se întâmplă".

Investiţiile străine directe (ISD) au însumat de asemenea 578 milioane euro în perioada ianuarie-februarie, în scădere comparativ cu cele 690 milioane euro din primele două luni ale lui 2020 - ca urmare a nivelului ridicat de ISD din ianuarie-februarie 2020 -, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 823 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 245 milioane euro.

România a încheiat 2020 cu un deficit de cont curent de 10,98 miliarde euro, în creştere cu 500 milioane de euro faţă de 2019.

Inflaţia încetineşte în martie

Totodată, inflaţia a decelerat uşor la începutul primăverii, în linie cu estimarea de acum câteva luni a Băncii Naţionale a României (BNR), preţurile de consum crescând în martie cu un ritm lunar de 0,38%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

Ciprian Dascălu, economistul-şef al BCR, arată că indicatorul BNR ce măsoară inflaţia de bază excluzând impactul de tip "one-off" al liberalizării preţurilor la energia electrică din ianuarie a scăzut la un nivel anual de 2,8% în martie, de la 3,1% în februarie. Inflaţia de bază CORE2 ajustată, ce elimină o serie de preţuri, dar include impactul liberalizării, a coborât de asemenea în martie la 4,0% de la 4,3% în februarie.

Dascălu notează: "Rata anuală a inflaţiei a scăzut uşor la 3,05% în martie, de la 3,16% în februarie. Datele au fost în linie cu estimarea noastră de 3,07% şi uşor sub mediana prognozelor de la sondajul Bloomberg de 3,15%. În termeni lunari, preţurile de consum au crescut cu 0,38% în martie. Inflaţia de bază core 2 ajustată care elimină preţurile administrate, volatile, tutunul şi alcoolul din indicele general, a scăzut vizibil la 4,02% în martie, de la 4,27% în februarie, în linie cu aşteptările noastre. Eroarea de prognoză în cazul nostru este explicată exclusiv de preţurile produselor alimentare. Estimarea noastră pentru inflaţia de final de an 2021 este 3,1%, cu posibilitatea de a vedea însă o inflaţie mai mare. Ne aşteptăm ca inflaţia să rămână în intervalul ţintă al BNR pe tot orizontul de prognoză şi nu vedem o schimbare a politicii monetare a băncii centrale în următorii doi ani. (...) BNR încearcă să ţină trei mingi în aer în acelaşi timp. Stabilitate valutară, costuri de finanţare pe termen lung sustenabile pentru Guvern şi să evite o creştere a dobânzilor pe termen scurt. Asta ar putea conduce la decizii de politică monetară contradictorii. Pare să existe o preferinţă clară, dintre cele trei, pentru stabilitate valutară".

Acesta mai punctează diferenţialul semnificativ de dobânzi dintre România şi alte ţări, care ar trebui să permită BNR să amâne debutul ciclului de întărire a politicii monetare post-redresare comparativ cu băncile centrale din regiunea noastră.

Dascălu mai adaugă că preţurile la electricitate au scăzut cu un ritm lunar de -0,19% în martie, evoluţie ce sugerează că consumatorii casnici sunt în mare în proces de modificare a contractelor de furnizare a energiei electrice şi de trecere pe piaţa concurenţială.

În ritm lunar, potrivit lui Andrei Rădulescu, directorul de analiză macro de la Banca Transilvania, preţurile la mărfuri alimentare (30,69% din coşul de consum) au urcat cu 0,37% în martie, evidenţiindu-se avansul preţurilor la fructe şi conserve din fructe şi la legume şi conserve din legume cu dinamici lunare de 0,46%, respectiv 1,41%.

Totodată, preţurile la bunuri nealimentare (48,79% din coşul de consum) s-au majorat cu 0,46% lună/lună în martie, potrivit economistului, care evidenţiază creşterea preţurilor la combustibili cu 2,11% lună/lună în martie, evoluţie determinată de majorarea cotaţiilor internaţionale la ţiţei - cu peste 5% raportat la februarie.

"Nu în ultimul rând, tarifele la servicii (20,52% din coş) s-au majorat cu o rată lunară de 0,24% în martie, evoluţie influenţată de continuarea tendinţei de apreciere a cursului EUR/RON", mai arată Rădulescu.

În ritm an/an, decelerarea preţurilor de consum de la 3,16% în februarie la 3,05% a fost determinată de temperarea ritmurilor anuale ale preţurilor la produse alimentare - de la 2,70% în februarie la 1,59% în martie, minimul din februarie 2017 - şi tarifelor la servicii - de la 2,32% în februarie la 2,21% în martie, cel mai redus nivel din ianuarie 2018. Pe de altă parte, preţurile la bunuri nealimentare au accelerat de la 3,80% în februarie la 4.37% în martie, cel mai ridicat nivel din octombrie 2018, notează Andrei Rădulescu.

Prin urmare, în primul trimestru din 2021 preţurile de consum s-au majorat cu 3,07% an/an în medie.

Rata anuală a inflaţiei din ianuarie a fost de 2,99%, în creştere puternică faţă de decembrie 2020 în contextul liberalizării pieţei de energie la consumatorii casnici care a dus la o creştere de 18,38% a facturii la curent. Rata anuală a inflaţiei IPC este anticipată în prezent de BNR să-şi menţină tendinţa ascendentă până la finalul anului, când va atinge nivelul de 3,4%, urmând să atingă nivelul de 2,8% la sfârşitul anului 2022. Amintim că BNR a menţinut luna trecută rata de dobândă de referinţă la minimul istoric de 1,25% şi nivelurile ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi valută ale instituţiilor de credit, context în care analiştii semnalau încheierea ciclului de relaxare a politicii monetare.

Totodată, ieri, INS a publicat datele privind producţia industrială a României din februarie care arată o scădere de -1% în ritm lunar şi o scădere în termeni anuali de -2,6%.

"Industria a cunoscut o nouă perioadă de evoluţii slabe la începutul acestui an după ce în decembrie 2020 atinsese un maxim al crizei COVID la +1,6%. Sectorul prelucrător orientat spre export a scăzut cu -2,4% în termeni anuali în februarie şi arată o adaptare lentă la indicatorii de încredere de pe plan extern care sunt foarte buni. Atât indicele Ifo pentru Germania cât şi Markit PMI pentru zona euro au crescut puternic pe componenta de industrie în martie. Infrastructura fizică slabă, dificultăţile de pe piaţa muncii şi competitivitatea pierdută prin preţ pun presiune pe industrie în prezent. Pentru acest an vedem o revenire parţială a industriei la +4% după o contracţie severă de -9,2% în 2020", arată analistul BCR Eugen Sinca.

Acesta adaugă că până acum datele nu indică un impact din penuria de chip-uri de la nivel global asupra sectorului automotive din România, cel mai mare exportator al României, în condiţiile creşterii lunare de +1,1% din februarie.

Inflaţia lunară în martie a crescut cu 0,6% după o creştere de 0,4% în februarie. Analiştii aşteptau o inflaţie lunară de 0,5%. În ritm anual, inflaţia a urcat la 2,6% în martie, peste aşteptările pieţei de 2,5%. Totodată, inflaţia de bază anuală, care exclude preţurile volatile din categoriile alimente şi energie, a urcat la 1,6%, comparativ cu o estimare de 1,5%.

Opinia Cititorului ( 2 )

  1. mister presedinte stim ca te doare-n pix de acest aspect

    pe noi nu pt ca vin copii din urma si e vai de ei! 

    tu te-ai ocupat de vanzarea copiilor noi de cresterea si educarea lor asa ca avem obiective diferite! 

    p o a t e t e t r e z e s t i si inveti sa gandesti!

    poate 

    Ce-mi plac mie ipocritii gen Fondul Norvegian... Se retrag din Romania clamand ca noi nu suntem suficient de "verzi", in timp ce ei, "fondistii" norvegieni, isi trag "seva" din "fotosinteza" petrolului norvegian!

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
Apanova
BTPay
Boromir

Curs valutar BNR

05 Mai. 2021
Euro (EUR)Euro4.9254
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1035
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4827
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7030
Gram de aur (XAU)Gram de aur234.7735

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Tohani
Cotaţii Emitenţi BVB
Concurs de idei de afaceri inovative ”Money is Funny” – ÎNSCRIERI
Cotaţii fonduri mutuale
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro