Conferinţa internaţională “Finanţarea Infrastructurii prin mecanismele Pieţei de Capital”Conferinţa internaţională “Finanţarea Infrastructurii prin mecanismele Pieţei de Capital”

Creşterea colectării şi reforma fiscală - esenţiale pentru majorarea salariilor şi pensiilor

GEORGE MARINESCU
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări /

Creşterea colectării şi reforma fiscală - esenţiale pentru majorarea salariilor şi pensiilor

Valentin Lazea, BNR: "Economiştii s-au predat în faţa politicului" Lucian Croitoru, BNR: "Ca să majorăm nivelul veniturilor în PIB, trebuie să crească libertatea economică" Radu Gheţea, ARB: "Prea multă reglementare poate fi dăunătoare" 

Ţara noastră are nevoie de reforme structurale, de o colectare mai bună a taxelor şi impozitelor şi de politici fiscal-bugetare transparente şi predictibile pentru ca să menţină ţinta de deficit de 3% şi să poată aplica majorarea de pensii şi salarii aprobate prin acte normative de Parlament, susţin reprezentanţii băncilor prezenţi la seminarul EU-COFILE de la Sinaia.

Viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, Leonardo Badea, a spus că pieţele financiare trebuie să funcţioneze adecvat, pentru că ajută, astfel, şi băncile centrale. Conform domniei sale, informaţiile derivate trebuie să prezinte un grad mare de acurateţe, iar mecanismele de transmisie trebuie să funcţioneze corect.

Leonardo Badea a menţionat: "Pe pieţe avem o sursă valoroasă de informaţii privind starea economiei, aşteptările participanţilor, funcţionarea mecanismelor de transmisie a politicilor, robusteţea şi viabilitatea entităţilor supravegheate, nivelul de risc sistemic. Acest risc nu poate fi eliminat, ci trebuie asumat".

Domnia sa a mai spus că transparenţa şi prezentarea unor lucruri ajută la nivelul înţelegerii şi al evaluării. Badea susţine că transparenţa informaţiei se va duce în preţ, care va cunoaşte o variaţie pozitivă deoarece va avea la bază încrederea dobândită în faţa actorilor de pe piaţă.

"În acest moment există dependenţe şi interdependenţe între politicile băncilor centrale şi evoluţiile pieţelor financiare. Iar băncile centrale trebuie să înţeleagă mai bine semnalele pieţelor financiare şi să le utilizeze eficient în scopul elaborării politicilor monetare. Politica macroprudenţială trebuie să ia în calcul şi pieţele financiare nebancare, deoarece există o tendinţă de creştere a riscului macroeconomic", a afirmat Leonardo Badea.

În privinţa politicii fiscal-bugetare, Valentin Lazea, economistul şef al băncii centrale, precizează că, într-un sistem democratic, niciun politician nu va stăvili creşterile de salarii şi pensii, deoarece obiectivul clasei politice este să fie realeasă în funcţiile de reprezentare a statului. Domnia sa susţine că, din păcate, unii economişti au achiesat la dorinţele politicienilor şi au spus că vor crea un set de măsuri menit să susţină aceste creşteri ale veniturilor populaţiei, deşi starea economiei naţionale şi nivelul de colectare a veniturilor bugetare nu permit majorările preconizate pentru anul următor. Valentin Lazea a spus: "Economiştii s-au predat în faţa politicului. Trăim într-o lume în care creşterile în exces sunt acceptate, iar scăderile nu sunt niciodată acceptate. Se inventează teorii, modele, se zice «lăsaţi să meargă totul în sus», iar la şcoală, încă din fragedă pruncie, li se spune copiilor că lor li se cuvine. Vorbim despre o criză intelectuală şi morală uriaşă în ceea ce priveşte breasla economiştilor".

În privinţa actualelor tendinţe a unor state - printre care în ultimii ani s-a numărat şi ţara noastră - de a mări gradul de supraîndatorare a bugetului public, dar şi a firmelor şi gospodăriilor individuale, Lazea susţine că măsurile luate pentru domeniul bancar cu privire la relaxarea cantitativă au urmărit un nou impuls activităţii economice, care, din păcate, încă se lasă aşteptat. Domnia sa a spus: "Dobânzile scăzute reprezintă un colac de salvare aruncat debitorilor, care sunt din ce în ce mai mulţi în societatea modernă, nu doar în ţările dezvoltate, ci şi în cele emergente. Din păcate, criza cauzată de supraîndatorare a fost rezolvată prin creşterea supraîndatorării. Reticenţa, la nivel european, de a creşte dobânzile vine din faptul că unele companii şi persoane se vor trezi fără o parte din avuţie. Întârzierea de către băncile centrale europene a procesului de normalizare în acest domeniu este cauzată de teama că unii agenţi economici vor fi puşi în faţa falimentului, iar acest lucru va scoate foarte mulţi salariaţi în stradă. Această motivaţie pentru menţinerea unui nivel scăzut al dobânzilor nu rezistă la o analiză economică".

Lucian Croitoru, consilierul Guvernatorului BNR pe politică monetară, susţine că există soluţii pentru ca statul să continuie creşterile salariale şi majorarea pensiilor publice. Domnia sa a spus: "Prima soluţie ar fi creşterea impozitelor şi taxelor, care ar putea să majoreze capitolul veniturilor bugetare, dar nu cu o valoare consistentă. Cred că soluţia mai bună este colectarea mai mare de către ANAF a impozitelor şi taxelor la nivelul actual, precum şi colectarea tuturor contribuţiilor sociale de la toţi agenţii economici existenţi pe piaţă. Dar punerea în practică a acestor soluţii nu este suficientă. Mai avem nevoie de clarificarea drepturilor de proprietate, drepturilor investitorilor minoritari, îmbunătăţirea independenţei sistemului judiciar, de integritatea guvernului şi de reglementări stimulatoare pentru mediul antreprenorial. Pentru a creşte nivelul veniturilor în PIB trebuie să crească libertatea economică. Şi apoi, nu poţi să ai stabilitate monetară, fără stabilitate fiscală".

Domnia sa a menţionat că salariile au crescut puternic, ca proporţie în PIB, înainte de criza economică din urmă cu zece ani, s-au redus ulterior şi şi-au reluat creşterea cu o pantă mai abruptă în ultimii trei ani.

În opinia lui Lucian Croitoru, se impune rapid o majorare a veniturilor bugetare, deoarece anul viitor cheltuielile cu pensiile şi salariile vor ajunge la un procent foarte ridicat din PIB.

În ceea ce priveşte reglementările din domeniul politicii fiscal-bugetare şi nu numai, Radu Gheţea, preşedintele de onoare al Asociaţiei Române a Băncilor(ARB), afirmă că acestea sunt inutile, dacă nimeni nu evaluează efectele reale în societate şi în piaţa financiar-bancară.

Radu Gheţea a spus: "S-a ajuns la o situaţie în care nimeni nu socoteşte costul acestor reglementări şi cerinţe. Prea multă reglementare poate fi dăunătoare. Sperietoare a fost criza care a afectat sistemul bancar, iar din cauza ei s-au făcut tot mai multe reglementări si au fost impuse tot mai multe cerinţe. Acest val de a produce reglementări, acest tăvălug care a devenit foarte uzitat de unii, ar trebui evaluat şi verificat din punct de vedere al efectelor benefice. Preţul acestei suprareglementări este justificat cu nişte rezultate? Raspunsul meu personal este: nu".

Domnia sa consideră că suprareglementarea a devenit contraproductivă şi că actualul avânt de reglementare ar trebui redus, iar reprezentanţii băncilor să le transmită decidenţilor politici naţionali şi europeni că o reglementare permanentă este dăunătoare dezvoltării mediului economic şi mediului bancar.

Opinia Cititorului

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

BTPay
Cotnari
Gala Anis
Leap

ENGLISH SECTION

more articles

Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS