Abonament gratuit
Videoconferinţa “Afaceri în agricultură”Videoconferinţa “Afaceri în agricultură”
PREŢUL SĂNĂTĂŢII

CRISTIAN PÂRVAN, PIAROM:"Dispunem de tot mai puţină forţă de muncă"

Ramona Radu
Ziarul BURSA #Companii /

"Dispunem de tot mai puţină forţă de muncă"

INS: "Rata locurilor de muncă vacante - în creştere, cele mai puţine dintre acestea regăsindu-se în industria extractivă"

Ţara noastră dispune de tot mai puţină forţă de muncă şi, deşi are competenţe şi calificare reduse, solicită salarii neadecvate în raport cu acestea, este de părere Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM). Domnia sa ne-a declarat: "Pe de o parte nu mai avem forţă de muncă, deci rata şomajului este realistă (oamenii de afaceri angajează, în această situaţie, pe cine apucă, numai cine nu vrea nu se mai angajează astăzi), iar, pe de altă parte, avem o categorie de oameni (şi asta se vede din Bursa Locurilor de Muncă) căreia, deşi i se oferă zeci de mii de locuri de muncă, nu se duce să le ocupe".

Cristian Pârvan a făcut aceste afirmaţii în contextul în care rata locurilor de muncă vacante a fost de 1,25%, la nivelul ţării, în creştere cu 0,05 puncte procentuale, în cel de-al doilea trimestru al aces­tui an faţă de trimes­trul precedent, arată datele trans­mise de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Conform acestora, numărul locurilor de muncă vacante a fost de 61.400, în creştere cu trei mii, comparativ cu trimes­trul anterior.

În perioada aprilie-iunie comparativ cu acelaşi trimestru al anului 2017, rata locurilor de muncă vacante a scăzut cu 0,08 puncte procentuale, iar numărul locurilor de muncă vacante s-a diminuat cu 2.700, mai indică INS.

Datele Eurostat arată că, la nivelul Uniunii Europene (UE), rata şomajului era, în luna iunie a acestui an, de 6,9%. În aceeaşi lună, în Spania rata şomajului era de 15,2%, în Italia era de 10,9%, iar în Franţa - 9,2%, potrivit Eurostat, care aminteşte că, în România, rata şomajului era de 4,5%.

Cristian Pârvan susţine că, la nivelul ţărilor din Vestul Europei, cea mai gravă problemă în ceea ce priveşte şomajul se manifestă în rândul populaţiei foarte tinere (18-24 de ani), întrucât cerinţele formulate de aceştia nu îşi regăsesc, deocamdată, oferta pe piaţa muncii, care este posibil să fie însoţită şi de o neadecvare a formării forţei de muncă, "chiar şi în aces­te ţări", cu ceea ce se cere în prezent pe piaţă.

"De exemplu, însă, presa franceză arată că, în Franţa, hotelierii şi cei care activează în segmentul de HoReCa sunt obligaţi să restricţioneze programul de lucru, sau să închidă anumite unităţi etc., din cauză că nu au personal care să asigure servirea. Totodată, în Germania, deşi era una dintre ţările destul de restrictive (condiţiona ca la ocuparea unui loc de muncă, nemţii să aibă prioritate, în defavoarea străinilor), lucrează acum la schimbarea legislaţiei şi vor desfiinţa această prevedere - şi Germania se confruntă, aşadar, cu o mare lipsă de forţă de muncă, ceea ce, declarat sau nedeclarat, a stat şi la baza liberalizării absurde a migraţiei", ne-a mai spus preşedintele PIAROM.

În ceea ce priveşte şomajul ridicat din ţări precum Italia, Spania sau Franţa, cu numeroşi imigranţi români, domnul Pârvan este de părere că acesta se poate datora tentaţiei (încă existente) de a pleca să lucrezi într-un alt stat, în ciuda salariilor "foarte mici" şi, poate, a unor "condiţii greu de acceptat în România sau în Europa", pe care imigranţii le acceptă, ceea ce ar putea fi în "defavoarea" nativilor italieni, spre exemplu, care "nu acceptă orice condiţii de lucru".

Mediul de afaceri din România se aşteaptă ca tensiunile de pe piaţa forţei de muncă să se menţină "dacă statul român, contrar a tot ceea ce fac cei din Vest, nu înţelege că şi noi trebuie să aducem forţă de muncă din afara ţării", a adăugat Cris­tian Pârvan, explicând: "Din păcate, am observat că atracţia tinerilor spre a căpăta o calificare este extrem de redusă, în ciuda învăţământului dual. Din păcate, la modul general, învăţământul dual nu este atractiv. Eu întâlnesc cazuri în care firmele pun la dispoziţie tot, dar şcoala, părinţii şi copiii nu sunt tentaţi să se îndrepte spre o meserie, ceea ce e grav şi nu contribuie la reducerea şomajului - pentru că, dacă celor care nu promovează examenul de Bacalaureat le dai imediat şomaj, îi înveţi la nemuncă. Astfel, în loc să îl obligi să fie ucenic, o să cheltuiască banii şi nu o să facă nimic".

Studiul privind dinamica pieţei muncii la nivelul principalelor industrii angajatoare din România, în perioada 2016-2017, lansat recent de PIAROM, arată: "Cu toate că, la data de 01.10.2017, numărul de contracte individuale de muncă cu normă întreagă ajunsese la circa 5,2 milioane, România se află în continuare printre ţările europene cu cea mai mică acoperire a populaţiei active cu contracte de muncă, respectiv 62,14%, în condiţiile în care media europeană a indicatorului este de 84,6%". În ceea ce priveşte ponderea deţinută de fiecare regiune de dezvoltare în totalul contractelor de muncă la nivel naţional, cele mai multe contracte sunt înregistrate la nivelul regiunii Bucureşti-Ilfov - 1.408.758 contracte de muncă, având o pondere de 27,07% din totalul la nivel naţional, iar cele mai puţine în regiunea Sud-Vest Oltenia - 361.605 contracte de muncă, având o pondere de 6,93% din totalul la nivel naţional, indică studiul citat. Conform PIAROM, în ceea ce priveşte corelaţia dintre numărul de CIM şi numărul de şomeri înregistraţi, judeţul Ilfov se află pe primul loc - pentru fiecare şomer înregistrat există 110,8 contracte individuale de muncă, urmat de Bucureşti (66,74 CIM/şomer) şi judeţul Timiş (63,86 CIM/şomer), în timp ce pe ultimele poziţii sunt judeţele Teleorman (2,54 CIM/şomer), Mehedinţi (3,12 CIM/şomer) şi Vaslui (3,31 CIM/şomer).

INS: "Sectorul bugetar a însumat circa 27% din numărul total al locurilor de muncă vacante"

În trimestrul al doilea din 2018, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în alte activităţi de servicii (2,88%), în administraţia publică (2,59%), respectiv în sănătate şi asistenţă socială (2,05%), conform INS, care mai informează: "În industria prelucrătoare s-a concentrat peste o pătrime din numărul total al locurilor de muncă vacante (17,5 mii locuri vacante), iar rata a luat valoarea de 1,46%. Sectorul bugetar a însumat circa 27% din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 7,1 mii locuri vacante se regăsesc în adminis­traţia publică, 6,9 mii locuri vacante în sănătate şi asistenţă socială, respectiv 2,7 mii locuri vacante în învăţământ. La polul opus, cele mai mici valori atât ale ratei, cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante, s-au regăsit în industria extractivă (0,14%, respectiv 0,07 mii locuri vacante)".

Potrivit datelor INS, prin comparaţie cu trimestrul precedent, în trimestrul doi din acest an, cele mai relevante creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit în activităţile de transport şi depozitare (+0,25 puncte procentuale), urmate de cele din industria prelucrătoare (+0,20 puncte procentuale).

INS precizează: "La polul opus, cele mai semnificative scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în activităţile de intermedieri financiare şi asigurări (-0,14 puncte procentuale), respectiv în cele profesionale, ştiinţifice şi tehnice (-0,10 puncte procentuale), iar numărul locurilor de muncă vacante a cunoscut cea mai mare scădere în activităţile aferente comerţului (-0,2 mii locuri vacante). Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, cele mai semnificative creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante s-au observat în transport şi depozitare (+0,50 puncte procentuale), respectiv în alte activităţi de servicii (+0,43 puncte procentuale).

În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante, cele mai importante creşteri au fost în industria prelucrătoare (+1,9 mii locuri vacante), respectiv în transport şi depozitare (+1,4 mii locuri vacante). La polul opus, cu cele mai relevante scăderi atât ale ratei, cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante s-au regăsit în administraţia publică (-1,39 puncte procentuale, respectiv -3,6 mii locuri vacante), respectiv sănătatea şi asis­tenţa socială (-1,06 puncte procentuale, respectiv -3,4 mii locuri vacante)".

Potrivit datelor furnizate de agenţii economici privind locurile de muncă vacante, în evidenţele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) erau înregistrate, la data de 20 august 2018, 26.814 locuri de muncă, a transmis ANOFM, ieri, printr-un comunicat.

Conform datelor Agenţiei, situaţia locurilor de muncă vacante, în fiecare judeţ arată astfel: Bucureşti - 5.666, Prahova -2.988, Arad - 1.834, Timiş - 1.207, Iaşi - 1.200, Sibiu - 997, Dolj - 927, Neamţ - 827, Gorj - 757, Olt - 697, Ilfov - 675, Harghita - 635, Hunedoara - 519, Cluj - 629, Braşov - 538, Mureş - 528, Tulcea - 516, Maramureş - 460, Bistriţa-Năsăud - 453, Alba - 448, Dâmboviţa - 407, Vaslui - 392, Argeş - 386, Constanţa - 317, Vâlcea - 284, Brăila - 269, Buzău - 268, Teleorman - 247, Ialomiţa - 225, Bihor - 221, Călăraşi - 216, Galaţi - 181, Satu Mare - 177, Vrancea - 127, Botoşani - 125, Suceava - 86, Covasna - 81, Giurgiu - 76, Sălaj - 71, Caraş-Severin - 68, Mehedinţi - 48, Bacău - 41.

ANOFM mai informează: "La nivel naţional, cele mai multe locuri de muncă sunt oferite pentru: agent de securitate (2.180), lucrător comercial (1.581), muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor (1.292), manipulant mărfuri (1.047), muncitor necalificat în industria confecţiilor (1.016), confecţioner-asamblor articole din textile (708), muncitor necalificat la demolarea clădirilor, căptuşeli, zidărie, plăci mozaic, faianţă, gresie, parchet (680), vânzător (671), muncitor necalificat la ambalarea produselor solide şi semisolide (615), ucenic (602)".

Opinia Cititorului ( 13 )

  1. Câtă ipocrizie la acest personaj, pe de o parte se opune vehement împotriva majorării salariilor pe de altă parte se plânge de lipsa forței de muncă, domnul are nevoie de sclavi nu de angajați remunerați!

    1. Are și gradații logicele lor. Dacă tai salariile la stat, oamenii migrează în privat pe 30 euo în plus.

      Ei nu se vor duce pe 1000 euro mai mult în vest pentru că gradați și propagandă securistă. 

    Președintele piarom sa pună mâna sa mai învețe despre cerere și ofertă

    Dacă salariile ar fi fost mai mari cu 200-300 euro (și nu vroiau toți sa ajungă în 20 de ani ca Țiriac sau Rockefeller) nu pleca toată lumea sa lucreze pe 1200  

    Cu importul de muncitori e greu 

    Germania importa de ani buni muncitori pe salarii de 700-1800 bani pe care ăștia de la piarom "nu își permit"

    Deci când începi sa fi corect și să plătești decent COMPETIȚIA E DURĂ ! 

    1. Cand legislatia permite ca un lucrator calificat si chiar absolvent de studii superioare sa fie platit cu salariul minim pe economie,la ce te astepti?

      Care este diferenta intre un lucrator multicalificat si unul care este necalificat? 

      Cunosc cazuri care au renuntat la calificarea initiala si au emigrat pe un alt job in strainatate ,mai bine platit. 

    Nude JUSTIŢIE nu E nici forţä de muncă nu E !!!

    1. Tot omul normal merge la serviciu dacă bugetul țării este alocat la SRI, dacă se reiau investițiile statului în firmele căpușă ale SRI și dacă Kovesi continuă abuzurile securiste.

    ...

    1. Ai dreptate. Sunt sponsorizari la:

      #rezistanaf 

      #rezistinspe ctiamuncii 

      #rezistinspectorlo cal 

      #rezistpompieri 

      #rezists anepid 

      #rezistpartid 

      si altii mai mici. 

      daca mai ramane ceva si pentru #rezist simplu are domn investitor tot #respect

      Ia-ți afacerea și umblă. În Somalia e taxfree.

    Aveti toata forta de munca pe care ati dori-o.

    Nu aveti bani sa o platiti!  

    Nu mai veniti cu argumente puerile. 

    Nu aveti fonduri pentru a deschide atat de multe afaceri incat sa acoperiti forta de munca existenta.  

    Nici macar pentru a o plati pe cea care munceste! 

    Salariu entry level UK: 6625lei/luna  

    Salariu entry level Romania: 1162 lei/luna 

    Pe aia cu productivitatea sa nu o aud: vorbesc de entry level deci productivitatea este exclusiv treaba angajatorului in acest caz.  

    Nu aveti oameni? Pai nici nu-i de mirare daca vreti sa-i platiti de 6 ori mai putin... 

    1. Bravoooooooo

    Adevarul este ca nu mai este dispus nici drku sa munceasca pe 1200 lei pe luna cate 10-12 ore pe zi, ca nu e nimeni nebun sa imbogateasca vreun patron. Nici cei de la tara nu se mai duc la munca pe astfel de salarii. Criza fortei de munca e pentru cele mai de jos ocupatii, care necesita carca si ore multe pe bani putini, nu e pe posturi de birou la stat... Cele mai prost platite joburi e normal sa se confrunte cu o criza, ca nici oamenii nu sunt idioti la nesfarsit.. Poate daca chiriile ar fi mai mici lumea ar munci si pe salariile de mizerie care se ofera in prezent, dar daca nici chiria nu ti-o poti plati din ele, pentru ce sa mai muncesti ???

    Când ai deficit de forță de muncă salariile cresc?

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

PREŢUL SĂNĂTĂŢII

Videoconferinţa FONDURI EUROPENE
DTLAWYERS
BTPay
ADAMA

Curs valutar BNR

29 Oct. 2020
Euro (EUR)Euro4.8747
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1588
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5641
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4016
Gram de aur (XAU)Gram de aur251.2556

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

AAGES GROUP
syngenta
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
14 Noiembrie - Noaptea Muzeelor
Legal Accelerators
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie