CRIZE PESTE CRIZE Migranţii, gazele şi europenii

Octavian Dan
Ziarul BURSA #Internaţional / 15 noiembrie 2021

Migranţii, gazele şi europenii

Europa este zguduită din toate părţile de crize. La cele vechi se adaugă unele noi, iar cele aparent depăşite sunt reactivate. Peste pandemie s-a aşezat criza energetică şi când toată lumea se pregătea să spună că "mai rău nu se poate", dinspre Est a reapărut un "coşmar" mai vechi: problema migranţilor. Valuri de oameni care caută un trai mai bun sau care pur şi simplu sunt împinşi spre alte zări, veniţi din zone cu mari probleme, se scurg acum dinspre Belarus către porţile Uniunii Europene, iar Polonia şi Ţările Baltice se află în prima linie a stăvilirii acestui aflux. Când problemele se mixează, ceea ce rezultă este cu adevărat exploziv. Sub spectrul unor noi sancţiuni economice ale UE, preşedintele Belarusului ameninţă cu închiderea conductei de gaze care îi traversează ţara, pe axa Rusia - Europa. Aparent, Rusia este la mijloc în această problemă, dar cei atenţi la nuanţe susţin că ar fi chiar în mijlocul problemei. "Winter is coming" este o replică celebră a unui serial care a făcut audienţe record (Game Of Thrones), iar europenii au toate motivele să tremure. Ghemul de probleme este mare, iar deşirarea lui nu este deloc simplă.

Prima problemă - gazele

Europa se confruntă din plin cu o criză energetică, iar gazele din Rusia sunt vitale în acest moment. Pe acest fond, ameninţările Belarusului sunt tratate cu maximă seriozitate. Beneficiind de sprijinul Moscovei, Luka­şenko a avertizat că va riposta la orice noi sancţiuni cu închiderea vanelor gazoductului Yamal-Europe care alimentează Europa cu gaz rusesc şi care tranzitează teritoriul belarus, într-un moment în care continentul european se confruntă deja cu penurii. O veste bună vine, însă, dinspre Rusia. Moscova a dat asigurări că livrările de gaz rusesc către Europa nu vor fi suspendate, în pofida ameninţărilor Republicii Belarus de a închide vanele unui important gazoduct ce tranzitează teritoriul său, în cazul unor noi sancţiuni europene. Rusia "este şi va rămâne o ţară care îşi îndeplineşte toate obligaţiile privind livrarea de gaz către consumatorii europeni", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Există o lungă istorie a problemei economice/geopolitice a gazelor venite în Europa din Rusia, an de an au existat tensiuni, dar trebuie spus că niciodată ameninţările/negocierile nu au fost purtate în acest registru.

A doua problemă - Belarus

Încolţit din toate părţile, preşedintele Lukaşenko a găsit un "berbec" cu care să spargă încercuirea. Câteva mii de migranţi care vor să ajungă în Europa, originari în principal din Orientul Mijlociu, sunt blocaţi în condiţii dificile la frontiera dintre Belarus şi Polonia. Uniunea Europeană acuză Belarus că orchestrează acest aflux de migranţi, eliberându-le inclusiv vize, ca să se răzbune pentru sancţiunile occidentale impuse împotriva regimului lui Aleksandr Lukaşenko anul trecut, după reprimarea brutală a opozanţilor. Bruxellul a anunţat că noile sancţiuni vor fi introduse în această săptămână. Sancţiunile individuale ale blocului comunitar european împotriva unor responsabili ai regimului belarus vizează, în prezent, 166 de persoane, printre care şi preşedintele Aleksandr Lukaşenko şi doi dintre fiii săi. Aceste sancţiuni constau în îngheţarea bunurilor şi interdicţia de intrare în UE. Preşedintele Aleksandr Lukaşenko a anunţat public că i-a cerut omologului său rus Vladimir Putin să-l ajute la supravegherea frontierelor Belarusului cu UE, în apropierea cărora Moscova a trimis bombardiere strategice în contextul valului migrator orchestrat de liderul de la Minsk drept represalii pentru sancţiunile europene: "Da, sunt bombardiere capabile să transporte arme nucleare. Dar nu avem altă soluţie. Trebuie să vedem ce fac ei dincolo de frontierele noastre. Au trimis bombardiere strategice escortate de avioanele noastre de vânătoare. Trebuie să monitorizăm permanent situaţia la graniţă''. Preşedintele Belarus a precizat că aceste avioane vor survola frontierele ţării sale cu Polonia, Ucraina şi cu statele baltice.

"Este ceea ce am convenit cu ruşii. Cu noi nu merg glumele. Situaţia acolo este serioasă'', a mai spus Lukaşenko. Preşedintele Belarus a cerut Ministerului Apărării, KGB-ului şi grănicerilor să asigure "'controlul asupra mişcărilor de trupe ale NATO şi ale Poloniei'' despre care el afirmă că sunt observate în apropierea graniţei ţării sale: "Se vede că acolo sunt deja 15.000 de militari, tancuri, vehicule blindate, elicoptere care zboară împreună cu avioane. Au fost desfăşurate la graniţă şi, în plus, fără a aviza pe nimeni, deşi sunt obligaţi să o facă''. Lukaşenko a menţionat de asemenea că ţara sa trebuie să dispună de "planuri de contraatac astfel încât să nu ni se creeze un mic război la frontieră şi să nu fim pregătiţi pentru el''. Rusia, care săptămâna trecută a prelungit cu 25 de ani prezenţa trupelor sale în Belarus, sprijină Minskul în confruntarea cu Polonia şi cu UE creată de valul de migranţi ilegali. Ţările baltice membre ale Uniunii Europene (UE) au atenţionat asupra unei posibile escaladări militare în impasul privind miile de migranţi care încearcă să ajungă în UE. Miniştrii apărării din cele trei ţări baltice au atenţionat că blocajele de migranţi, care, potrivit UE, au fost create în mod deliberat de Minsk, ameninţă o amplă secţiune din flancul estic al blocului comunitar şi ar putea chiar declanşa un conflict militar.

"Grupuri mari de oameni sunt adunate şi transportate către zona de frontieră, unde sunt forţate să treacă frontiera ilegal. Aceasta sporeşte posibilitatea de provocări şi de incidente serioase, care ar putea să se extindă şi in sfera militară", au scris miniştrii estonian Kalle Laanet, leton Artis Pabriks şi lituanian Arvydas Anusauskas, într-un comunicat comun. Ei au condamnat "escaladarea deliberată a atacului hibrid în curs al regimului belarus". Subliniind susţinerea ţărilor lor pentru Polonia, la nivel bilateral, miniştrii au îndemnat UE să "crească sprijinul său practic pentru a îmbunătăţi securitatea la frontierele sale externe".

A treia problemă - migranţii

După o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU la New York, SUA, Regatul Unit, Estonia, Franţa, Irlanda, Norvegia şi Albania au condamnat "instrumentalizarea orchestrată a unor fiinţe umane ale căror viaţă şi bunăstare au fost puse în pericol pentru scopuri politice de către Belarus". Potrivit acestor ţări, acţiunile lui Lukaşenko au "obiectivul de a destabiliza ţările vecine şi frontiera externă a UE, şi de a distrage atenţia de la propriile lui încălcări repetate ale drepturilor omului". Peste 2.000 de migranţi sunt campaţi într-o zonă împădurită de la graniţa cu Polonia, care a ridicat un gard din sârmă ghimpată şi nu mai puţin de 15.000 de soldaţi polonezi au fost desfăşuraţi pentru a le bloca accesul. Migranţii acuză forţe belaruse de faptul că-i obligă să treacă frontiera şi autorităţile poloneze de faptul că-i trimit înapoi. Mulţi migranţi trăiesc, astfel, în condiţii extrem de dure de-a lungul frontierei. Din păcate, situaţia nu este mai calmă nici la celălalt capăt al Europei. Aproximativ 1.000 de migranţi au ajuns într-o singură zi în Marea Britanie, traversând cu mici ambarcaţiuni Canalul Mânecii, un nou record în actuala criză. Mai mulţi copii s-au numărat între sutele de oameni aduşi în portul Kent după ce au fost recuperaţi de pe mare de echipajele de salvare, care au fost ocupate întreaga zi cu intervenţiile. Până acum, în actuala criză a migranţilor peste Canalul Mânecii, adică de la intensificarea trecerilor ilegale ale graniţei maritime dintre Franţa şi Marea Britanie, recordul cotidian era de 853 de migranţi, raportaţi în urmă cu două săptămâni.Traversarea este periculoasă din cauza curenţilor şi traficului intens, cel puţin doi oameni pierzându-şi viaţa şi mai mulţi fiind daţi dispăruţi în ultimele săptămâni. Ministerul britanic de Interne a calificat drept "inacceptabil" numărul acestor traversări ilegale dinspre Franţa. Traversările ilegale creează cu regularitate tensiuni între Paris şi Londra, autorităţile britanice considerând insuficiente eforturile întreprinse de partea franceză pentru a-i opri pe migranţi, în pofida acordării de ajutoare financiare. Guvernul britanic a acceptat să plătească Franţei milioane de lire pentru întărirea securităţii pe coasta sa nordică. De la începutul acestui an, peste 22.000 de migranţi au reuşit să traverseze Canalul Mânecii.

Peste toată această nebunie pluteşte în continuare pandemia, dar, deocamdată, foarte puţini îi întreabă pe migranţi dacă sunt vaccinaţi sau au făcut teste. Până la noi ordine, cele 27 de ţări membre ale UE urmează să discute astăzi noi sancţiuni la adresa regimului lui Aleksandr Lukaşenko.

Rusia se apără

Rusia şi Belarus nu îi ajută pe migranţi să ajungă la graniţa cu Polonia, a declarat adjunctul ambasadorului Rusiei la ONU, Dmitri Polyanski, care a dat asigurări, în acelaşi timp, că ţara sa nu are niciun plan de invadare a Ucrainei. "Nu, absolut nu", a susţinut diplomatul Dmitri Polyanski despre un posibil ajutor acordat migranţilor de către Rusia înaintea unei reuniuni de urgenţă şi cu uşile închise a Consiliului de Securitate al ONU. Migranţii "sunt persoane care au venit legal în Belarus şi caută să ajungă în ţări europene, în special în Germania. Nu au voie să treacă graniţa, sunt urmăriţi, bătuţi. Este o ruşine totală şi o încălcare completă a convenţiilor internaţionale", a spus Dmitri Polyanski, considerând că o ieşire din criză nu se poate face decât prin dialog. Diplomatul rus a criticat lipsa de transparenţă a autorităţilor poloneze, deoarece la graniţă nu au acces jurnaliştii şi ONG-urile, spre deosebire, potrivit lui, de situaţia din partea opusă a graniţei. Totodată, a calificat drept ruşinos demersul europenilor de a convoca o reuniune a Consiliului de Securitate. Întrebat dacă desfăşurarea forţelor militare ruse la graniţa cu Ucraina indică intenţia Moscovei de a invada ţara vecină, Dmitri Polyanski a asigurat că "nu s-a planificat vreodată. Aduceţi-vă aminte că navele de război americane din Marea Neagră acţionează într-o manieră foarte provocatoare. Este din ce în ce mai greu în fiecare zi de evitat o ciocnire directă în Marea Neagră. Avem dreptul să concentrăm trupe acolo unde vrem, nu este un teritoriu ucrainean, este un teritoriu rus".

------

Putin avertizează pe toată lumea

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a lansat o rafală de avertismente, care vizează atât NATO, cât şi pe preşedintele Lukaşenko. Putin a declarat că manevrele neprogramate ale NATO în Marea Neagră reprezintă o provocare serioasă pentru Moscova şi că Rusia nu are nimic de-a face cu criza migraţiei dintre aliatul său, Belarus, şi Uniunea Europeană: ''Statele Unite şi aliaţii lor din NATO efectuează exerciţii neprevăzute în Marea Neagră. Nu doar cu un grup naval destul de puternic, ci şi cu aviaţie, inclusiv aviaţie strategică. Este o provocare serioasă pentru noi". Totodată, într-o serie de comentarii publicate pe site-ul Kremlinului, Putin a declarat că speră ca preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko şi cancelarul german Angela Merkel să discute direct despre criza de la graniţa polono-belarusă. ''Văd că toată lumea o ştie. Nu avem nimic de-a face cu ce se întâmplă acolo", a declarat, totodată, Putin pentru postul Vesti, într-un interviu difuzat sâmbătă.

În acelaşi timp, Putin l-a avertizat pe Lukaşenko să nu blocheze pe teritoriul belarus tranzitul de gaz rusesc către Europa: "Acesta ar presupune o gravă afectare a sectorului energetic al Europei şi nu ar ajuta la dezvoltarea relaţiilor noastre cu Belarusul".

------

Turcia acuză

Turcia a respins ca "'nefondate'' acuzaţii formulate împotriva sa de Polonia că ar facilita sosirea unor migranţi ilegali de la Istanbul la Minsk şi ar contribui, astfel, la valul de migranţi care încearcă să pătrundă în Polonia cu scopul de a ajunge în UE. Conform agenţiei Anadolu, ministrul de externe turc Mevlut Cavusoglu i-a telefonat omologului său polonez Zbigniew Rau pentru a-i transmite nemulţumirea Turciei în urma acelor acuzaţii. Premierul polonez Mateusz Morawiecki susţinuse, anterior, că Turcia menţine un coridor aerian deschis între Istanbul şi Minsk şi ajută astfel Belarusul să aducă migranţi care mai departe pleacă spre Polonia şi UE. În discuţia cu omologul său polonez, Cavusoglu a invitat o echipă tehnică poloneză să vină în Turcia pentru verifica situaţia şi să informeze "'corect opinia publică''. De asemenea, MAE turc a emis un comunicat prin care îşi exprimă sprijinul pentru aliaţii din NATO în criza provocată de afluxul de migranţi de la graniţa polonezo-belarusă, respingând totodată orice responsabilitate a Ankarei în acest val migrator. Compania aeriană Turkish Airlines a emis şi ea un comunicat în care neagă orice implicare. Această companie operează săptămânal zece zboruri între Istanbul şi Minsk, un număr similar de zboruri fiind efectuate de compania belarusă Belavia.

Între timp, Direcţia Generală a Aviaţiei Civile (SHGM) a Turciei a anunţat, vineri, că cetăţenii din Siria, Yemen şi Irak nu vor mai avea voie să cumpere bilete de avion din Turcia către Minsk, pe fondul conflictului de migranţi dintre Belarus şi Uniunea Europeană.

Pe de altă parte, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a afirmat că Grecia consideră Turcia responsabilă de criza migraţiei. Liderul de la Ankara a replicat că astfel de acuzaţii denotă lipsă de recunoştinţă faţă de ţara sa, care a primit milioane de refugiaţi în ultimii ani: "Nu ştiu ce ar face Grecia dacă ne-am deschide porţile". Atena a reacţionat prompt printr-un purtător de cuvânt al guvernului, arătând că a acţionat legal, protejându-şi frontierele naţionale şi ale Uniunii Europene, şi că a salvat mulţi migranţi de pe mare. Între Ankara şi Atena au loc frecvent schimburi de acuzaţii pe tema migraţiei. Partea greacă susţine că Turcia nu împiedică ambarcaţiunile cu migranţi să plece spre Europa, ba chiar le escortează uneori până la frontiera maritimă a Greciei. În Turcia se află, în prezent, circa 3,7 milioane de refugiaţi din Siria şi alte sute de mii din alte ţări.

------

Franţa "gâdilă" orgoliul Moscovei

Rusia nu este implicată în "'traficul'' de migranţi organizat de Belarus spre Uniunea Europeană (UE), însă ea are o "capacitate de influenţă" asupra Minskului pentru a-i pune capăt, a afirmat săptămâna trecută secretarul de stat pentru afaceri europene al Franţei, Clement Beaune: "În privinţa Rusiei, nu avem elemente care să arate o complicitate în această afacere. Este evident că dacă Rusia nu este o parte a problemei, ea este cel puţin o parte a soluţiei, pentru că dependenţa Republicii Belarus de Moscova este tot mai puternică. Există o capacitate de influenţă evidentă a Rusiei asupra Belarus pentru a ajuta la oprirea acestui trafic şi prin urmare noi trebuie să utilizăm acest canal". Pe de altă parte, cancelarul federal german Angela Merkel i-a cerut la rândul său preşedintelui rus Vladimir Putin să acţioneze împotriva "instrumentalizării" migranţilor de către regimul din Belarus.

------

SUA trage semnale de alarmă

SUA trage un semnal de alarmă alături de aliaţii Uniunii Europene că Rusia ar putea cântări o potenţială invazie a Ucrainei, pe măsură ce tensiunile pe marginea problemei migranţilor cresc.

În timp ce Washingtonul monitorizează îndeaproape acumularea forţelor ruse în apropierea graniţei cu Ucraina, oficialii americani au informat omologii UE cu privire la preocupările lor cu privire la o posibilă operaţiune militară. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins, vineri, aceste afirmaţii, catalogându-le drept "eforturi goale şi nefondate de a exacerba tensiunile".

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. Parca nu suna rau armata UE... Daca se mai agraveaza putin situatia asteptam americanii...

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
Conferinţa BURSA “CSR şi sustenabilitate”
veolia.ro
Apanova
danescu.ro
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

04 Noi. 2024
Euro (EUR)Euro4.9748
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5640
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.2853
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9164
Gram de aur (XAU)Gram de aur401.8405

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Mirosul Crăciunului
ccib.ro
thediplomat.ro
fleetconference.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb