CSALB: 96% dintre negocierile din 2025 s-au încheiat cu împăcarea părţilor

Negocierile dintre consumatori şi bănci au atins anul trecut cel mai mare procent de acceptare a soluţiilor propuse de conciliatorii Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB), potrivit unui comunicat al instituţiei, remis astăzi redacţiei.

În 96% dintre cererile trimise de consumatori şi acceptate de bănci, problemele semnalate au fost rezolvate, iar părţile s-au înţeles amiabil, în afara instanţelor de judecată. Negocierile s-au purtat într-un timp mediu de doar 13 zile în 2025, cea mai scăzută medie temporală de la înfiinţarea CSALB. Doar în 37 de negocieri purtate anul trecut părţile nu au ajuns la un compromis.

Anul trecut românii au trimis 2.866 cereri de negociere: 2.210 adresate băncilor şi 656 adresate IFN-urilor. Recordul de cereri a fost înregistrat în 2024 (3.568 cereri), urmat de 2023 (2.932 cereri). Faţă de aceşti ani, reducerea numărului de cereri în 2025 se datorează diminuării solicitărilor adresate IFN-urilor şi a cererilor care vizează ştergerea înregistrărilor din Biroul de Credit.

- În 2023 numărul cererilor adresate băncilor era de 1.885, iar 1.047 cereri erau în raport cu IFN-urile;

- În 2024 CSALB a primit 2.644 cereri conforme în raport cu băncile (pentru consumatori/persoane fizice şi pentru persoane juridice), iar 924 cereri conforme în raport cu IFN-urile.

Ponderea în scădere a cererilor adresate IFN-urilor (22,8% din total în 2025, faţă de 35,7% din total în 2023 şi 25,8% în 2024) se datorează, probabil, şi refuzului constant manifestat de IFN-uri de a intra în negocieri asistate de conciliatorii CSALB, refuz motivat de natura şi de specificul creditelor acordate de aceste instituţii de credit nebancare: împrumuturile fiind în general de valori mici şi acordate pentru perioade scurte de timp.

Un alt motiv de scădere a numărului de cereri este diminuarea celor care vizau ştergerea înregistrărilor din Biroul de Credit. Odată cu această scădere a crescut ponderea cererilor negociabile, deoarece solicitările de ştergere a înregistrărilor din Biroul de Credit nu pot fi negociate în cadrul CSALB, ci trebuie adresate direct creditorilor care au făcut respectivele înregistrări. De exemplu, în 2023, din totalul cererilor, 1.234 aveau ca obiect ştergerea înregistrărilor din Biroul de Credit, iar în 2024, erau 935 de cereri cu acest obiect. În 2025 doar 653 de cereri vizau ştergerea înregistrărilor din Biroul de Credit, ceea ce înseamnă că ponderea cererilor negociabile a crescut de la 58% în anul 2023, la 74% în anul 2024, respectiv la 77% în anul 2025.

În 2025 s-au format 909 dosare de negociere cu băncile şi 2 dosare de negociere cu IFN-urile. Proporţia cererilor transformate în dosare este mai mare în 2025 chiar şi faţă de anul 2024, când s-au înregistrat 1.078 de dosare (cel mai mare număr anual de dosare formate).

În speţele mai simple băncile şi IFN-urile au rezolvat direct respectivele solicitări, fără a mai parcurge procedura concilierii. Au fost 336 soluţionări directe în 2025, în 2024 au fost 301, iar în 2023 au fost 555.

Dintre cei 14 conciliatori activi în 2025, cele mai multe dosare au fost soluţionate de Septimiu Stoica (69), urmat de Camelia Popa şi Roxana Mustăţea (67), iar Mihai Tănăsescu şi Cosmin Vasile au intermediat fiecare câte 66 de negocieri.

Conciliatorii cu cea mai scăzută medie temporală de soluţionare a litigiilor sunt: Septimiu Stoica (9,3 zile), Roxana Mustăţea (10,1 zile), Mihaela Budişteanu (11,3 zile), Camelia Popa (11,4 zile), Valentin Cocean (11,6 zile) şi Nela Petrişor (12 zile).

"Ceea ce am observat în 2025 este că mecanismul concilierii a depăşit faza de rodaj şi de tatonare la nivelul băncilor, iar acestea au găsit modul optim de organizare şi de scurtare a comunicării. De aici vine şi rapiditatea cu care noi am putut propune soluţiile, iar părţile le-au putut accepta. O altă explicaţie este că lucrurile au devenit mai clare în procesul de conciliere. Atât consumatorii, cât şi băncile s-au concentrat pe păstrarea relaţiei lor comerciale. Astfel, prioritatea nu a mai fost ştergerea obligaţiilor către bancă, ci optimizarea lor.

În primii ani ai CSALB cererile şi aşteptările consumatorilor erau uşor nerealiste, iar băncile se concentrau mai mult pe cine are dreptate şi deveneau rigide. Acum, lucrurile stau fundamental diferit: pretenţiile sunt dimensionate corect de către consumatori, iar băncile au înţeles că parteneriatul pe termen lung este mai important decât câştigarea unei dispute. Rezultatul este că rata negocierilor reuşite creşte, timpul de soluţionare scade, iar calitatea dialogului cu ambele părţi este superioară pentru conciliatori. Este drept că şi noi, specialiştii din Corpul Conciliatorilor ne-am rodat. Aşa cum pentru medici contează dacă sunt sau nu la prima operaţie, şi pentru noi este importantă experienţa dobândită. Eu, de pildă, am depăşit 550 de dosare de negociere intermediate în cadrul CSALB începând cu anul 2016”.

La recomandarea judecătorilor, la propunerea băncii sau la iniţiativa consumatorilor, părţile aflate pe poziţii contencioase au solicitat (înainte sau după primul termen de judecată) găsirea unei soluţii amiabile, în cadrul CSALB. Cele mai multe soluţii au vizat restituirea unor sume de bani consumatorilor sau suspendarea executării silite şi reintrarea într-un grafic de rambursare. Cele mai multe cereri care au avut ca obiect încheierea unui proces au venit din judeţele Cluj, Mureş şi Alba.

Valoare totală a beneficiilor rezultate din negociere în anul 2025 este de 3,22 milioane euro, iar din 2016 beneficiile însumate sunt de 17,5 milioane de euro.

Valoarea medie a beneficiilor per dosar (din anul 2019 până în 2025) este de aproximativ 3.700 de euro. Cea mai mare valoare medie a beneficiilor din fiecare negociere a fost înregistrată în 2023: 4.900 euro.

Ponderea cea mai mare (50%) o au dosarele de negociere în care beneficiile rezultate dintr-o negociere sunt între 1.000 şi 5.000 de euro.

Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naţionale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB, a declarat: „Analizând proporţia cererilor negociabile, reducerea cererilor adresate IFN-urilor şi creşterea procentului de negocieri încheiate cu împăcarea părţilor (96% din total), putem trage concluzia că anul 2025 a reflectat perfecţionarea mecanismului de conciliere desfăşurat în cadrul CSALB. Astfel, consumatorii au înţeles cum să redacteze mai bine cererile pentru a fi acceptate spre negociere, iar în cadrul procesului de conciliere părţile au fost dispuse să ajungă mai repede şi mai des la o înţelegere. Din păcate, reducerea numărului de cereri adresate IFN-urilor evidenţiază o problemă a acestor instituţii nebancare în gestionarea amiabilă a problemelor întâmpinate de propriii consumatori.

Dacă în rândul băncilor rata de clasare nejustificată a cererilor a fost de 8 procente în 2025, apetitul IFN-urilor pentru înţelegere amiabilă cu consumatorii de produse şi servicii financiare rămâne în continuare foarte redus. Astfel, în 2025 IFN-urile au acceptat spre negociere doar două cereri şi doar într-un singur caz părţile au ajuns la un compromis (din 656 cereri). În alte 50 de cazuri a existat o soluţionare amiabilă directă a cererilor formulate de consumatori în raport cu IFN-urile.

În schimb, băncile au primit 2.210 cereri anul trecut, au acceptat spre negociere 909, iar alte 286 de solicitări le-au rezolvat direct. Sunt bănci care au înţeles foarte bine avantajele soluţionării alternative şi care îndeamnă spre CSALB nu doar consumatorii care întâmpină dificultăţi în plata ratelor, ci şi pe aceia cu care conflictul a ajuns deja în instanţă. Recomandăm tuturor instituţiilor de credit să caute împreună cu persoanele fizice o rezolvare amiabilă în locul proceselor lungi şi costisitoare, soluţionarea prin negociere garantând o relaţie pe termen lung cu consumatorii.

Din fericire, evoluţia mecanismelor de negociere în cadrul CSALB face ca 96% dintre acestea să se încheie cu acceptarea soluţiei propuse de conciliatori, într-un timp mediu de doar 2 săptămâni; oamenii care solicită o negociere cu banca beneficiind de expertiza unor profesionişti precum conciliatorii cu care Centrul colaborează.”