DANIEL DĂIANU: "Diminuarea ineficienţei investiţiilor publice - prioritate a Guvernului"

Elena Voinea
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 8 ianuarie 2013

"Diminuarea ineficienţei investiţiilor publice - prioritate a Guvernului"

Guvernul are misiunea de "a frânge" tradiţia ineficienţei din domeniul inves­tiţiilor publice, care are rădăcini nu numai în incompetenţă, ci şi în fraude, în nerespectarea regulilor şi procedurilor, în complicităţi, ne-a declarat profesorul de economie Daniel Dăianu, în cadrul unui interviu.

Domnia sa ne-a explicat că trebuie să promovăm cultura lucrului bine făcut, adică să urmărim modul în care se fac cheltuieli, să avem "obsesia" realizării bune a investiţiilor publice, a corectitudinii achiziţiilor publice, a transparenţei.

Profesorul de economie este de părere că dacă vom reuşi să mobilizăm rezervele interne (adică să stabilim priorităţi în programul de investiţii şi în diminuarea risipei banului public) şi să absorbim intens fonduri europene, atunci creşterea economică poate depăşi, anul acesta, nivelul de 1,5%.

Reporter: Prognozele de creştere economică din 2013 atât pentru România, cât şi pentru alte ţări din Uniunea Europeană au fost reduse. Cum vedeţi evoluţia economiei locale în acest an? Care sunt factorii care vor afecta creşterea economică?

Daniel Dăianu: Recesiunea din zona euro va persista, cel puţin în prima jumătate a anului. În plus, factorii de risc măresc şansele scenariilor negative. Ţări cu care avem relaţii economice strânse (Spania, Italia) şi care găzduiesc cetăţeni români, se află în recesiune severă. Aceste circumstanţe nu ajută economia noastră, care depinde covârşitor de pieţele din UE, de climatul general de afaceri european. Dacă există totuşi o ştire bună este atitudinea BCE. Declaraţia lui Mario Draghi din 2012, că "BCE va face totul pentru a salva moneda unică" a dat un semnal puternic pieţelor. Pentru economia românească o plajă a scenariilor de creştere a PIB-ului între 0,5 şi 2% pentru 2013 mi se pare rezonabilă. Dacă vom reuşi să mobilizăm rezerve interne, ce sunt mari şi să absorbim intens fonduri europene, dacă se evită scenariul păcătos în zona euro, creşterea economică poate depăşi 1,5%. Mai ales că şi anul agricol va fi aproape sigur mai bun ca în 2012. Dar sunt multe imponderabile. Când mă refer la mobilizarea rezervelor interne am în vedere stabilirea de priorităţi în programul de investiţii şi diminuarea risipei banului public. Este notorie ineficienţa investiţiilor publice, care are rădăcini nu numai în incompetenţă, ci şi în fraude, în nerespectarea regulilor şi procedurilor, în complicităţi. Noul guvern Ponta are de frânt o tradiţie urâtă în acest domeniu.

Reporter: Guvernul a aprobat ordonanţa de urgenţă care permite actualizarea taxelor şi impozitelor locale cu rata inflaţiei. Ce impact va avea acest lucru asupra economiei naţionale?

Daniel Dăianu: Nu este un element decisiv în mersul economiei. Măsura se cuvine să fie interpretată în relaţie cu proasta gospodărire a resurselor de către nu puţine administraţii locale. Se fac investiţii aiurea, costuri programate sunt cu mult depăşite şi se mizează pe bugetul central pentru acoperirea pierderilor. În 2012, problema arieratelor se găseşte în principal la nivel local. Administraţiile locale trebuie să se gospodărească mult mai atent. Această situaţie este un avertisment şi pentru eventuala regionalizare. Româ­nia nu trebuie să repete experienţa nefastă a Spaniei, Italiei, unde provincii şi, respectiv, regiuni au copleşit bugetul central prin deficitele lor.

Reporter: Ce estimări aveţi privind inflaţia din acest an?

Daniel Dăianu: Dacă economia va merge potrivit scenariului optimist şi dacă nu vor fi presiuni mari pe leu, dacă anul agricol va fi bun, este posibil să avem o inflaţie în jur de 4%. Creşterea unor preţuri administrate (la energie) va influenţa dinamica preţurilor.

Reporter: Cum credeţi că vor evolua investiţiile străine directe în 2013?

Daniel Dăianu: Salturi spectaculoase sunt greu de anticipat. Dacă va fi pusă însă pe picioare o diplomaţie economică agresivă, spre toate azimuturile, este posibil să avem ştiri bune. Investiţii importante au întotdeauna o dimensiune politică. O diplomaţie economică ambiţioasă trebuie să fie susţinută de un mediu economic intern care să nu descurajeze; să nu avem derapaje în execuţia bugetară, să avem predictibilitate şi transparenţă în legislaţie, să ameliorăm cadrul general pentru afaceri, să promovăm proiecte investiţionale atractive, cu bătaie lungă.

Reporter: România urmează să încheie un nou acord cu FMI. Dacă va fi un acord tot de tip preventiv, acest lucru va însemna că România "nu şi-a făcut bine lecţiile"?

Daniel Dăianu: Un nou acord cu Troica, vedeţi că nu mă refer numai la FMI, ar avea cel puţin două raţiuni cheie. Una, că astfel este sprijinită disciplinarea politicii economice. Avem multe de întreprins în ce priveşte reforme structurale (managementul companiilor de stat, reforma sistemului medical, un alt regim de cheltuire a banului public, creşterea veniturilor fiscale etc.) şi avem un grad de dezordine în viaţa economică care face utile impulsuri externe - dincolo de ce implică relaţia instituţională obişnuită cu Comisia Europeană, cu alte instituţii europene. A doua raţiune izvorăşte din contextul internaţional nefavorabil. Un asemenea acord este avantajos având în vedere că finanţarea şi refinanţarea bugetului public au nevoie de costuri rezonabile (în 2013, 2014 vin scadenţe importante). Consolidarea fiscală nu s-a terminat; plăţile cu dobânzile înseamnă circa 2% din PIB, adică execuţia bugetară primară în 2012 a fost încă cu deficit. Tocmai pentru că nu ne permitem deficite mai mari este vital să protejăm nivelul cheltuielilor publice prin absorbţie crescută de fonduri europene şi venituri fiscale mărite.

Reporter: Vedeţi interes din partea investitorilor străini pentru titlurile de stat româneşti, în condiţiile în care ţara noastră ar putea lansa, anul acesta, noi emisiuni de obligaţiuni pe pieţele internaţionale?

Daniel Dăianu: Dacă desfăşurări pozitive vor avea loc în economia noastră şi admiţând neîngheţarea pieţelor financiare externe nu ar trebui să avem dificultăţi în finanţarea şi refinanţarea bugetului public consolidat. Se manifestă interes pentru obligaţiunile româneşti, inclusiv pentru maturităţi lungi (pe 10 ani şi chiar mai lungi).

Reporter: Guvernatorul BNR a declarat că programul fiscal a fost menţinut, în 2012, în limitele stabilite în pofida anului electoral şi a ajustărilor succesive din ultimii ani, astfel că România va ieşi din procedura de deficit excesiv. Cum comentaţi?

Daniel Dăianu: Cu un deficit bugetar programat sub 2% (pe cash) din PIB, cu o creştere economică reală în jur de 1,5%, cu o datorie publică în stabilizare la 35% din PIB, cu absorbţie de fonduri europene mărită substanţial cumulat cu o gestionare mai bună a investiţiilor publice tabloul macroeconomic al României ar fi în ameliorare în 2013. Ieşirea din procedura de deficit excesiv ar fi o consecinţă logică. Dar tabloul macroeconomic nu grăieşte suficient referitor la perspectiva economiei. Întrucât evaziunea fiscală este foarte mare şi companiile de stat sunt prost administrate resursele bugetare proprii sunt limitate. În plus, banul public este irosit. În timp, fiindcă nu este posibil altfel, trebuie să schimbăm modelul de creştere, care a mizat pe import de capital prin îndatorare (preponderent a sectorului privat) în anii pre-criză şi a subestimat structura investiţiilor. Investiţiile străine au rolul lor important, dar trebuie să ne bizuim mai mult pe resurse interne (economisirea internă este bine să crească), să se investească mai mult în "tradables", cu valoare adăugată mai înaltă. Nici leul nu trebuie să fie lăsat să se aprecieze în divorţ de mersul productivităţii. Numai astfel se va reduce structuralitatea deficitului comercial, va creşte competitivitatea.

Reporter: Mugur Isărescu a precizat că "trebuie să fim chibzuiţi" ca să nu mai fim nevoiţi "să tăiem şi să strângem" din punct de vedere fis­cal. În opinia dumneavoastră, cum ar trebui să arate un Guvern "chibzuit" în actualul context internaţional?

Daniel Dăianu: O colectare mai bună a veniturilor fiscale (nota bene: avem între cele mai scăzute venituri fiscale între ţările UE, în jur de 27-28% din PIB, faţă de media de 38-40%), o absorbţie mult cres­cută a fondurilor structurale şi de coeziune ar trebui să permită un nivel mai ridicat al cheltuieiilor publice decât în 2012 în condiţiile unui deficit bugetar pe cash de sub 2% din PIB. Adică nu ar fi nevoie de tăierea cheltuielilor agregate. Aceasta nu înseamnă că nu trebuie să facem alegeri judicioase, să prioritizăm. Lupta împotriva risipei trebuie să fie fără menajamente. Trebuie să promovăm cultura lucrului bine făcut; aceasta înseamnă să urmărim modul în care se fac cheltuieli, să avem obsesia realizării bune a investiţiilor publice, a corectitudinii achiziţiilor publice, a transparenţei.

Reporter: Care sunt priorităţile pentru România în 2013?

Daniel Dăianu: Cu riscul de a mă repeta: diminuarea ineficienţei în sectorul public şi evitarea derapajelor în execuţia bugetară; absorbţie mult crescută de fonduri europene; asigurarea finanţării marilor proiecte publice (investiţii) cu utilizarea cât mai mult de fonduri europene eliberându-se astfel resurse pentru alte nevoi; un managament bun în companiile de stat, inclusiv prin privatizări; un program naţional în agricultură (cu ajutorul fondurilor europene), care să ajute fermierii mici şi mijlocii în depozitarea şi distribuirea producţiei şi sprijinirea lucrărilor de irigaţii; atragerea de investiţii străine printr-o diplomaţie economică agresivă, inclusiv în domeniul energiei; găsirea unei rezolvări la chestiunea retrocedărilor.

Reporter: La ce schimbări am putea să asistăm în sistemul bancar românesc, având în vedere că urmează să fie introdusă supravegherea bancară europeană?

Daniel Dăianu: Va avea loc o consolidare; sunt anunţate retrageri de pe piaţa românească (ex: Citibank a anunţat retragerea din retail). Băncile din România trebuie să-şi întărească sistemele prudenţiale şi de control interne. Eximbank trebuie să fie mai activă în susţinerea firmelor care investesc pentru export, dezvoltarea producţiei interne. CEC Bank trebuie să-şi consolideze poziţia pe piaţa bancară internă. O uniune bancară ar trebui să "pacifice" cât de cât situaţia în sis­temul bancar european, ceea ce ar influenţa pozitiv şi sectorul bancar autohton (dominat de grupuri străine). Dar mai sunt paşi mari ce trebuie făcuţi pentru rezolvarea crizei zonei euro. Fiindcă, oricât de mult ar face BCE, sunt necesare aranjamente fiscale corespunzătoare. Disciplina bugetară nu este suficientă. Criza din zona euro este cauzată de un design defectuos, de dezechilibre mari între ţări. Este de văzut dacă formarea unei "Capacităţi Fiscale" (sugerată de Herman van Rompuy), care să asigure protecţie la şocuri asimetrice, ar implica şi contribuţii din afara zonei euro.

Reporter: În opinia dumneavoas­tră, cum credeţi că va arăta, anul acesta, situaţia din zona euro?

Daniel Dăianu: Va rămâne tensionată. Este bine că BCE cu Mario Draghi la cârmă a fost mai îndrăzneaţă. Opinia mea este că liniile de finanţare ultraieftine pe trei ani acordate băncilor de la finele lui 2011 şi decizia de a interveni pe pieţele secundare pentru a controla marjele la obligaţiuni suverane ale Spaniei şi Italiei au salvat zona euro, până acum. Vă mărturisesc că eram sceptic că BCE va face acel pas decisiv. Acum sunt necesare reforme de design şi noi aranjamente de politici în zona euro. Uniunea Bancară ar face parte din noua arhitectură.

Băncile din România trebuie să-şi întărească sistemele prudenţiale şi de control interne.

O uniune bancară ar trebui să "pacifice" cât de cât situaţia în sistemul bancar european, ceea ce ar influenţa pozitiv şi sectorul bancar autohton (dominat de grupuri străine).

Se fac investiţii aiurea, costuri programate sunt cu mult depăşite şi se mizează pe bugetul central pentru acoperirea pierderilor.

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. n-o sa vedeti asa ceva...se numete hotie si noul guvern are foame mare, ca doar sunt 4 partide + altii care vor sa scape de opozitie..

APA NOVA
eximbank.ro
danescu.ro
boromir.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

20 Mai. 2024
Euro (EUR)Euro4.9748
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5777
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.0370
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8147
Gram de aur (XAU)Gram de aur359.4834

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
ccib.ro
tophotelconference.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
everythinghr.live
32.aicps.ro
roenergy.eu
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb