Dezvoltat de Laboratorul Naţional Strategic de Inteligenţă Cerebrală de la Universitatea Zhejiang, din estul Chinei, Darwin Monkey integrează 960 de cipuri Darwin 3, adică unităţi de procesare neuronală de ultimă generaţie, proiectate independent de echipa chineză. Aceste cipuri sunt capabile să suporte o reţea complexă de peste 2 miliarde de impulsuri neuronale şi peste 100 de miliarde de sinapse, echivalentul aproximativ al unei structuri cerebrale biologice de tip primat, informează agenţia Xinhua.
• Simulare biologică şi învăţare multimodală
Pe lângă capacitatea de a procesa informaţii asemănătoare creierului, Darwin Monkey îmbină vederea, auzul, limbajul şi învăţarea în acelaşi sistem integrat. Este primul supercomputer neuromorfic din lume care reuşeşte această combinaţie, cu un consum de energie de doar 2.000 de waţi, ceea ce îl face remarcabil din punct de vedere al eficienţei.
Sistemul a fost testat cu succes în multiple aplicaţii de inteligenţă artificială. Printre acestea se numără modelul DeepSeek, un model de limbaj de mari dimensiuni, utilizat pentru sarcini de raţionament logic, generare de conţinut şi rezolvare de probleme matematice.
• O platformă pentru cercetarea neuroştiinţelor
Potrivit echipei chineze, Darwin Monkey nu este doar un supercomputer - ci un laborator digital al creierului. Poate simula, într-un cadru preliminar, activitatea neuronală a unor organisme foarte diferite din regnul animal: de la viermi nematozi, la peşti-zebră, şoareci şi chiar macaci. Această versatilitate face din sistem o platformă promiţătoare pentru studii comparative de neuroştiinţă, oferind o alternativă la experimentele biologice costisitoare şi etic discutabile. Capacitatea de a recrea structura şi funcţionarea diverselor creiere animale ar putea contribui la descifrarea modului în care emerg procesele cognitive - de la reflexe simple la conştiinţă şi limbaj.
• Competiţie globală în inteligenţă cerebrală artificială
Lansarea Darwin Monkey are loc într-un moment în care marile puteri tehnologice investesc masiv în arhitecturi inspirate de creierul uman. SUA, Uniunea Europeană şi Japonia dezvoltă de ani de zile sisteme similare în cadrul iniţiativelor „Human Brain Project” sau „BRAIN Initiative”. Cu toate acestea, proiectul chinez pare să fi depăşit un prag critic: integrarea funcţională a mai multor canale cognitive într-o singură arhitectură, folosind exclusiv tehnologii dezvoltate local. Acest aspect nu este lipsit de semnificaţie strategică, într-un context global în care suveranitatea tehnologică devine din ce în ce mai importantă.
• Un pas spre conştiinţa artificială?
În timp ce cercetătorii prezintă Darwin Monkey ca pe o unealtă pentru ştiinţă, apar deja întrebări filosofice şi etice: poate un sistem care imită creierul unui animal complex să manifeste forme primitive de conştiinţă? Este simularea digitală echivalentă cu experienţa biologică? Deocamdată, răspunsurile sunt incerte. Dar dacă Darwin Monkey va continua să evolueze în ritmul promis, următoarele decenii ar putea aduce nu doar computere mai inteligente - ci şi entităţi artificiale capabile de gândire autonomă, în sensul biologic al termenului.
Opinia Cititorului