Abonament gratuit
Videoconferinţa “Antreprenoriat fără gen”Videoconferinţa “Antreprenoriat fără gen”

Datorii record pentru "economiile de frontieră" în 2019

Călin Rechea
Ziarul BURSA #Macroeconomie /

Datorii record pentru "economiile de frontieră" în 2019
Călin Rechea

Datoriile de la nivelul economiilor de frontieră au crescut cu aproape 75 de miliarde de dolari în primele trei trimestre din 2019 şi au atins un nou record, de 114% din PIB, respectiv 3,2 trilioane de dolari, conform ultimelor date de la Institute of International Finance (IIF) (vezi graficul).

Noţiunea de "economie de frontieră" a fost promovată iniţial în analizele de la International Finance Corporation, şi caracterizează "un tip de ţară în curs de dezvoltare care nu poate fi inclusă în categoria celor mai puţin dezvoltate economii, dar care este prea mică, prea riscantă sau cu o lichiditate foarte scăzută pentru a fi considerată o piaţă emergentă", conform definiţiei din Wikipedia. Tot aici se mai precizează că "unele ţări de frontieră au fost în categoria pieţelor emergente în trecut, dar au regresat la statutul de frontieră".

În raportul privind datoriile economiilor de frontieră, IIF prezintă datele agregate pentru 29 de ţări, în special din Africa şi America de Sud. Categoria economiilor de frontieră din Europa include Croaţia, Kazahstan, România şi Serbia.

Printre ţările din Africa se regăsesc Kenya, Maroc, Tanzania, Tunisia, Zambia, Mozambic sau Gambia, iar printre cele din America de Sud apar Costa Rica, Ecuador, El Salvador, Peru, Republica Do­minicană şi Jamaica.

Ţări din Orientul Mijlociu precum Bahrain, Iordania, Kuweit şi Oman intră tot în categoria pieţelor de frontieră, iar segmentul asiatic include Bangladesh, Sri Lanka, Vietnam şi Pakistan.

După cum scriu analiştii de la IIF, creşterea din 2019 a fost moderată în comparaţie cu 2017 - 2018, când valoarea cumulată a datoriilor a înregistrat un avans de peste 240 de miliarde de dolari.

Faţă de T3 2018, circa 60% dintre ţările analizate au înregistrat creşteri ale datoriilor raportate la PIB, în special ca urmare a creşterii datoriilor guvernamentale. Cele mai mari creşteri au fost în Zambia, Bahrain, Oman şi Mozambic, iar scăderi s-au înregistrat în Croaţia, Congo şi Gambia.

Datoria guvernamentală a depăşit 51% din PIB pentru cele 29 de ţări analizate de IIF, după o creştere cu 5 puncte procentuale faţă de 2015, în condiţiile în care datoriile companiilor nefinanciare au fost relativ stabile, la 38% din PIB, iar datoriile gospodăriilor au crescut cu aproape 2 puncte procentuale în acelaşi interval, până la circa 17% din PIB.

Valoarea totală a emisiunilor de obligaţiuni din pieţele de frontieră a fost de 140 de miliarde de dolari în 2019, cel mai redus nivel din ultimii patru ani, în condiţiile în care 45% din valoarea emisiunilor a fost în valută. Circa 80% din total a reprezentat valoarea emisiunilor de obligaţiuni guvernamentale.

Raportul de la IIF mai subliniază că valoarea creditelor şi obligaţiunilor care ajung la maturitate până la sfârşitul anului viitor reprezintă echivalentul a 255 de miliarde de dolari, din care 40% sunt datoriile denominate în dolari americani, pe fondul creşterii îngrijorărilor privind modul de administrare a datoriilor şi a trans­parenţei redus în acest sens.

Într-un articol recent de pe site-ul Project Syndicate, profesorul Kaushik Basu, de la Cornell University, a avertizat că "se acumulează un val al datoriilor la nivel global", conform unor analize de la Banca Mondială.

În raportul "Global Waves of Debt: Causes and Consequences", Banca Mondială avertizează că economia globală va trebui să suporte în curând consecinţele celui de-al patrulea val al datoriilor din ultimii 50 de ani.

"Deocamdată nu se ştie cine va fi lovit mai tare, dar dacă ţările vulnerabile nu acţionează rapid atunci consecinţele economice vor fi foarte grave", scrie fostul economist-şef al Băncii Mondiale.

În opinia sa, economiile emergente, care au ajuns la un grad de îndatorare record, de circa 170% din PIB, pe fondul dobânzilor scăzute, sunt deosebit de vulnerabile în faţa creşterii dobânzilor şi a primelor de risc.

Profesorul Kaushik Basu mai face, apoi, o afirmaţie deosebit de îngrijorătoare, inclusiv pentru economia noas­tră, care încă mai încearcă să se des­prindă de "frontieră" şi după 30 de ani de "tranziţie": mecanismul unei crize a datoriilor nu este încă bine înţeles, iar "un tsunami financiar poate afecta ţărmuri foarte îndepărtate de originea sa".

Impactul poate fi devastator, mai ales pentru pieţele de frontieră, în special acolo unde autorităţile nu sunt îngrijorate că viitorul nu poate fi "luminos" când este "îngropat" prin îndatorare iresponsabilă.

Opinia Cititorului ( 8 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. Astazi toata lumea traieste pe datorie, nu doar cei saraci. Asta-i modelul cresterii eonomice continue.

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Un model care nu mai duce nicaieri.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Modelul inca e bun, daca banii luati imprumut sunt investiti in active. Dar guvernele iau imprumuturi ca sa plateasca pensii, salarii si subventii, iar gospodariile cheltuiesc banii pe masini scumpe, iPhone-uri, televizoare si alte bunuri de consum.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Si daca activu ala pica ce investitie am facut, practic nu fac decat sa imprumut pe altu care poate e mai destept ca mine sau poate il imprumut doar ca sa ma uit la el si sa ma minunez de ce bogat a ajuns prin truda si munca :))

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Daca nu platesc pensii si salarii in curand vor vrea sa plateasca dar nu va mai fi nimeni sa primeasca

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Un grad de risc exista intotdeauna. Ca doar nu stiu ce va aduce viitorul.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Iau imprumuturi pentru a plati salarii si pensii pentru ca nu au chivernisit bine banii.Lumea trebuie sa traiasca din ceva,voluntariatul este in general luxul celor bogati.Nu stiu de ce ar trebui sa ma simt vinovata ca imi iau salariul.Eu muncesc.Sunt de acord cu tine cu faptul ca gospodariile cheltuiesc banii aiurea ,dar ce sa-i faci?Prostul daca nu-i fudul, nu e prost destul!Unii fac imprumuturi la banca pentru a se duce in excursii costisitoare iar apoi trag mata de coada.Cunosc un caz in care au fost nevoiti sa-si vanda apartamentul pentru a-si plati datoriile de acest gen .

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Am crezut ca tu esti neam cu Mafalda. De obicei le stii pe toate, acuma sovaiesti ?

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS