Implementarea funcţiei de audit intern nu trebuie privită doar ca o cerinţă legală, ci ca un instrument de creştere a performanţei şi de consolidare a guvernanţei corporative, arată un articol semnat de Bogdana Buhoş (Partener de audit) şi Clarisa Bulai (Director de audit), Deloitte România.
Conform Legii nr. 162/2017, companiile care au cifră de afaceri de peste 32 de milioane lei, active mai mari de 16 milioane lei sau peste 50 de angajaţi au obligaţia de a organiza auditul intern, sub coordonarea unui membru al Camerei Auditorilor Financiari din România. Lipsa conformării atrage sancţiuni între 10.000 şi 100.000 lei. În plus, din 2024, auditorii raportează la ASPAAS situaţiile companiilor fără funcţie de audit intern, ceea ce sporeşte presiunea asupra operatorilor economici.
Deloitte subliniază că auditul intern aduce valoare adăugată prin îmbunătăţirea guvernanţei, creşterea eficienţei proceselor şi identificarea riscurilor strategice, operaţionale sau de conformitate. Totodată, sprijină deciziile de management şi consolidează credibilitatea organizaţiei în faţa investitorilor, autorităţilor şi altor părţi interesate.
„Rolul auditului intern trebuie extins, de la garant al conformităţii la instrument important pentru conducere, capabil să identifice riscurile cu impact asupra activităţii companiei şi să furnizeze informaţii utile pentru o guvernanţă mai bună şi o creştere a eficienţei”, arată reprezentanţii Deloitte.
Potrivit sursei, funcţia de audit intern se conectează natural cu iniţiativele de conformitate, managementul riscului şi sustenabilitatea, contribuind la rezilienţa organizaţiilor într-un context economic şi legislativ în continuă schimbare.
Opinia Cititorului