DNSC avertizează: fraudele online se intensifică pe platforme cunoscute şi prin deepfake-uri

Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) trage un semnal de alarmă: atacatorii cibernetici îşi diversifică metodele şi exploatează imaginea unor platforme şi persoane publice pentru a înşela utilizatorii.

• Platforme cunoscute, ţinte preferate pentru atacuri

Potrivit DNSC, atacatorii cibernetici creează pagini false, linkuri şi mesaje care par a fi legitime, folosind numele unor branduri consacrate precum OLX sau ePantofi. Scopul lor este să convingă utilizatorii să introducă date personale şi financiare sau să facă plăţi în afara canalelor oficiale. „Scopul lor este acelaşi: să colecteze datele de card şi să obţină plăţi frauduloase de la victime care cred că fac cumpărături în siguranţă”, au transmis specialiştii DNSC.

• Cum funcţionează capcanele online

Cele mai frecvente metode folosite de atacatori includ: site-uri web care imită domenii oficiale (ex. „epantofi.online” în loc de domeniul original); formulare false distribuite pe reţele sociale sau prin mesaje directe; oferte spectaculoase, care par prea bune pentru a fi adevărate; deepfake-uri cu persoane publice, utilizate pentru a promova „investiţii miraculoase”.

• Recomandările specialiştilor

DNSC le transmite utilizatorilor câteva măsuri simple de protecţie: nu completaţi formulare primite prin linkuri suspecte; verificaţi cu atenţie adresa site-ului înainte de a introduce date de card; folosiţi antivirus actualizat şi autentificare cu doi factori (2FA);

raportaţi fraudele la 1911 sau pe platforma pnrisc.dnsc.ro

.

• Atacuri tot mai complexe împotriva organizaţiilor

DNSC a avertizat şi asupra unor atacuri direcţionate împotriva CECCAR (Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România). Acestea au vizat compromiterea conturilor de social media, transmiterea de mesaje frauduloase şi clonarea unor site-uri legitime.

• Fraude prin deepfake-uri: manipularea emoţiilor

Un element îngrijorător îl reprezintă folosirea clipurilor video deepfake cu persoane publice din România. Acestea sunt construite pentru a exploata încrederea şi emoţiile utilizatorilor, convingându-i să furnizeze date personale sau să transfere bani.

„Reamintim: astfel de clipuri deepfake reprezintă o metodă de fraudă online, construită pentru a manipula emoţiile şi a convinge potenţialele victime să furnizeze date personale sau să transfere bani către atacatori”, au subliniat specialiştii DNSC.