Este suficient ca o recesiune să fie inacceptabilă politic pentru a fi evitată?

Călin Rechea
Ziarul BURSA #Macroeconomie /


Călin Rechea

La conferinţa de la Londra din iulie 2012, unde a declarat că "BCE este gata să facă totul pentru păstrarea euro", Mario Draghi şi-a început discursul prin amintirea unei comparaţii care se făcea între euro şi un bondar.

"Euro este ca un bondar. Acesta este un mister al naturii, deoarece nu ar trebui să zboare şi totuşi o face", a precizat preşedintele BCE, care a mai subliniat că după criză "bondarul trebuia să se transforme în albină şi asta face acum".

Din păcate, dinamica economiilor din zona euro şi a cursului monedei unice par să indice că transformarea a fost, mai degrabă, în ceva care seamănă cu un Boeing 737 MAX, respectiv un aparat cu grave deficienţe structurale.

Noile motoare sunt prea mari pentru fuzelajul proiectat în anii "60, iar echilibrul în zbor depinde în mod crucial de funcţionarea perfectă a senzorilor şi a calculatoarelor de bord.

În cazul economiei europene este vorba despre menţinerea, cu orice preţ, a banilor ieftini pentru asigurarea "portanţei".

Din nefericire pentru autorităţi, încrederea investitorilor şi a cetăţenilor într-un astfel de "miracol" a cam dispărut. În acest context, Wall Street Journal a scris recent că "dobânzile negative, proiectate pentru stimularea Europei, s-au transformat în cârjă", pe care BCE nu o mai poate lua de la "pacient".

Verdictul editorialului din prestigiosul cotidian financiar american este, însă, că "dobânzile negative au eşuat acolo unde trebuiau să-şi dovedească cel mai mult utilitatea: stimularea unui consum sustenabil, a creşterii economice şi a inflaţiei în Europa".

Nu au avut efectul dorit dobânzile negative? Nicio problemă! Se poate continua pe aceeaşi cale pe termen nedefinit.

De ce? Pentru că "recesiunile au devenit inacceptabile din punct de vedere politic", după cum a scris recent Patrick Artus, economist-şef al băncii de investiţii Natixis.

În opinia sa, "la nivelul ţărilor din OECD băncile centrale sunt foarte reticente în aplicarea unor politici monetare mai restrictive", în timp ce "guvernele vor fi gata să treacă la politici fiscale cu un puternic caracter expansionist".

Cu toate acestea, spectrul unei recesiuni pare să crească tot mai mult, pe fondul unei incertitudini fără precedent a oficialilor principalelor bănci centrale.

Raphael Bostic, preşedintele Federal Reserve Bank of Atlanta, a declarat pentru Bloomberg că "o creştere sau o scădere a dobânzii de politică monetară este la fel de probabilă". Cu alte cuvinte, oficialii băncii centrale americane, cel puţin cei de la divizia din Atlanta, nu au nicio idee despre condiţiile economice.

Precizările lui Bostic au fost făcute cu ocazia unei conferinţe organizate la Miami de FRB of Atlanta, unde a participat şi Jerome Powell, preşedintele Federal Reserve.

Discursul lui Powell s-a concentrat asupra riscului reprezentat de creşterea accelerată a datoriilor companiilor din SUA, care a atins un nou record, de circa 6,24 trilioane de dolari, în T4 2018 (vezi graficul 1).

Cu toate că datoriile s-au acumulat în ultimii ani mai ales la nivelul celui mai riscant segment, preşedintele Powell şi-a exprimat convingerea că "datoriile companiilor nu par să reprezinte un risc pentru stabilitatea financiară". În acelaşi timp, conducătorul celei mai importante bănci centrale din lume a subliniat că "nu ne putem declara satis­făcuţi de nivelul actual de cunoaştere al mecanismelor pieţelor", mai ales în ceea ce priveşte "vulnerabilitatea instituţiilor financiare în faţa unei crize de lichiditate". Deci şi la cel mai înalt nivel al conducerii Federal Reserve ignoranţa este la fel de mare în ceea ce priveşte condiţiile economice actuale.

Cele mai recente date de la Federal Reserve Bank of New York arată că şi datoriile gospodăriilor au atins un nou record, de aproape 13,7 trilioane de dolari în T1 2019, nivel care depăşeşte cu aproape un trilion de dolari maximul din perioada premergătoare crizei financiare.

Aceste recorduri s-au înregistrat pe fondul celor mai relaxate condiţii monetare din ultimul sfert de secol.

În săptămâna încheiată la 10 mai 2019, indicele condiţiilor financiare (NFCI) a scăzut la -0,87, un minim al ultimilor 25 de ani, de la -0,7 la începutul anului (vezi graficul 2).

Conform metodologiei de construire, NFCI are o medie zero şi o abatere standard de o unitate pentru un orizont de timp care începe în 1971.

Valorile pozitive arată condiţii financiare restrictive pe pieţe, în timp ce valorile negative arată condiţii mai relaxate decât media, iar valorile NFCI din ultimii doi ani subliniază că pieţele au beneficiat de cele mai relaxate condiţii financiare de la încheierea Marii Recesiuni, similare celor existente şi în perioada premergătoare declanşării crizei financiare globale.

Cu câteva zile înainte de declaraţiile lui Jerome Powell la Miami, preşedintele Federal Reserve Bank of Minneapolis, Neel Kashkari, a subliniat că "trebuie să permitem inflaţiei să urce uşor peste 2%, astfel încât să demonstrăm că suntem serioşi în ceea ce priveşte simetria", deoarece "ţinta de 2% este privită mai mult ca un plafon decât o ţintă".

Afirmaţia lui Kashkari a condus la o reacţie deosebit de virulentă a profesorului Nassim Nicholas Taleb. "Neil Kashkari este un imbecil periculos", a scris fostul trader pe contul său de Twitter.

Poate că "verdictul" lui Taleb este deosebit de dur şi complet lipsit de respect, însă acesta trebuie pus în contextul lipsei totale de respect pe care o manifestă oficialii băncilor centrale faţă de cetăţeni.

Cum poţi spune că urmăreşti stabilitatea preţurilor şi păstrarea puterii de cumpărare când îţi stabileşti ca ţintă o inflaţie de 2%, echivalentul unei creşteri exponenţiale a indicelui preţurilor de consum care va conduce la dublarea nivelului acestora în circa 35 de ani?

Cele mai recente declaraţii ale reprezentanţilor băncilor centrale importante arată că instituţiile monetare sunt gata să folosească toate instrumentele disponibile pentru a evita o nouă recesiune.

Dar este acesta un obiectiv nu doar realist, ci şi dezirabil? Oare nu reprezintă recesiunea tocmai o etapă de corectare a unor excese şi greşeli în alocarea resurselor economice, care prin definiţie sunt limitate şi nu pot fi "multiplicate" prin simpla pornire a tiparniţei?

Măsurile extraordinare adoptate după Marea Criză Financiară au transformat economia globală într-o structură deosebit de fragilă, din care a fost eliminată capacitatea esenţială de "autoînsănătoşire" şi adaptare.

Iar dacă "recesiunile au devenit inacceptabile din punct de vedere politic", oare nu ar trebui să fie eliminată, de fapt, actuala clasă politică, astfel încât omenirea să-şi recapete speranţa în dezvoltarea sustenabilă?

Opinia Cititorului ( 4 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. Exista oare vreo modalitate practica prin care actuala clasa politica sa fie ”inlocuita” altfel decat printr-o alta revolutie bolsevica ? A devenit dl Rechea atat de revolutionar ? Ii inteleg perfect dezamagirea si ingrijorarea . Sigur ca vom plati la un moment dat pt excesele noastre si pt epoca risipei, ”epoca banilor ieftini” pe care o traversam. Dar mi-e greu sa fiu de acord cu concluziile si solutiile abrupte pe care dl Rechea le propune :) Hai sa le luam pe rand.

    Ii apreciez efortul, si recunosc ca este mult mai usor sa discuti pe ipotezele si concluziile pe care cineva s-a straduit si a muncit sa le compuna intr-un articol. Jos palaria pt efortul depus ! 

    In primul rand ipoteza ca doar bancile centrale sunt de vina pt epoca banilor ieftini este doar partial adevarata. Sigur , ele au o mare parte din vina, dar eu cred ca sunt f multi factori care ne-au adus in aceasta situatie. Poate faptul ca tarile dezvoltate au trecut la o economie bazata pe servicii si internet ne-a facut sa devenim mult mai productivi si a pus o mare presiune pe inflatie. Este greu pt o banca centrala sa creasca dobanzile atunci cand inflatia este foarte mica sau negativa . Globalizarea a generat si ea foarte multi bani ieftini in tarile dezvoltate ( interesant ca banii nu sunt ieftini decat in tarile dezvoltate, pt celelalte tari , cum ar fi si Romania , banii au inca un pret destul de mare). Corporatia America-China despre care vorbea Niall Ferguson, o afacere win-win bazata pe munca atunci inca ieftina din China , a generat o enorma cantitate de avutie si a pus o mare presiune pe inflatie in SUA . Sunt convins ca exista mult mai multe exemple si cauze pt care banii au ajuns sa fie ieftini in tarile dezvoltate. Apropo, sa nu uitam de petrodolari , o avutie uriasa care a fost generata de comertul cu resurse , avutie din care o mare parte a fost investitata, unde , in tarile dezvoltate. Toate astea au pus acolo presiune pe dobanzi. 

    Legat de UE si de BCE . UE a devenit , din pacate , un adevarat turn Babel , in care in loc sa ne apropiem am ajuns fiecare tara sa ne urmarim doar propriul interes si nu ne mai pasa de constructia comuna. Sunt UE si euro in pericol ? Sigur ca da ! Fortele centrifuge sunt uriase si aproape ca nu mai exista leadership politic.  

    Dar este naiv sa crezi ca BCE poate ea singura salva UE si euro. BCE , saraca , face si ea ce poate , incerca sa carpesca si sa sufle putin in panzele unei nave aflate in deriva. Dar , BCE , nu poate salva constructia europeana ci doar politicienii o pot face. Exista speranta ? Eu zic ca nu prea. Deocamdata , atat UE cat si moneda euro beneficiaza de sprijin popular si asta ne face sa ne taram inainte. Dar pt cat timp nimeni nu stie ...

    Maturatul clasei politice nu este o solutie. Este doar o viziune utopica. Politicienii nu sunt mult mai rai decat multimea superficiala , lacoma, grabita si frustrata din care au emanat. Dl Rechea atinge aici un subiect foarte important si delicat. Vorbim despre limitele democratiei reprezentative. Exista vreun sistem mai bun de pus in loc? Categoric , nu ! Putem sa facem ca democratia sa functioneze mai bine si sa ajunga la butoane oameni mai compenti si responsabili ? Poate ca da, poate ca nu. Este o discutie prea lunga si nu cred ca este locul aici 

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Nu, bancile centrale nu au cum sa fie "vinovate" - ele sint parte a unui sistem de organizare economico-sociala a carui functionalitate a fost epuizata, bancile centrale nu fac decit sa-si joace rolul, iar rolul lor nu este sa schimbe sistemul odata ce el nu mai functioneaza si nu mai poate functiona.

      Democratia reprezentativa nu este democratie; cel de al doilea termen al sintagmei - "reprezentativitatea" - asfixiaza democratia cu o regularitate care ii confera caracter legic. 

      Democratie este numai si numai democratia directa.

      Pe ecranul meu, pe coloana din dreapta, jos, alaturi de opinia ta si de replica mea, sint plasate icoanele celor doua carti pe care le-am publicat si care, la intrebarile pe care ti le pui, iti ofera cu totul alte raspunsuri decit iti dai. 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Am mai citit acest sofism:

      Epoca de azi e diferita de cele din trecut deci tipărirea de trilioane de euro si dolari si yeni nu e așa periculoasă ca in trecut. 

      Asta nu e un raționament economic 

      Tu enumeri globalizarea, internetul, economia bazată pe servicii care ar fi asa spectaculoase ca ar permite Occidentului falsificarea monedelor.etc. 

      Tot tu spui că pe termen lung s-ar putea sa fie periculos. 

      Adica recunoști ca nu putem ști pe deplin consecințele inundarii cu hârtie fără valoare pentru că nu s-au produs inca TOATE consecințele. 

      Daca Occidentul e plin de bani ieftini de ce ar dori tinerii de acolo sa mai învețe carte de ex pt a deveni ingineri, medici etc  

      Inflația pe forta de muncă e deja prezenta, HIPERINFLATIA e imposibil de evitat. 

      Chiar si in Romania o familie tanara de medici de spital poate deveni milionara în dolari în 30 ani de activitate economisind 1/2 din salariu din salariu . 

      Eu cred ca in 20 de ani toți oamenii din UE si SUA vor avea perspectiva de a fi milionari în dolari.

      Hârtie igienica. 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Faptul ca occidentul este plin ”de bani” asta nu insemna ca banii ajung usor si la toata lumea. Am citit recent un articol interesant care spune ca beneficiile acestei perioade de crestere din SUA nu s-au facut simtite decat la cei care au detinut active (actiuni la bursa si active imobiliare). Cresterile salariale in SUA au fost chiar mici in perioada asta. Deci, n-au beneficiat chiar toti de boom-ul economic din ultimii 10 ani din SUA. Banii ieftini ajung doar la banci, corporatii si la guverne.

      Nici un moment nu am negat ca ne indreptam spre o criza , sau spre o serie de crize. M-ai inteles gresit. Ceea ce vreau eu sa spun este ca nu exista solutii , exista doar temporizare. Indiferent daca Fed sau BCE maresc dobanzile si incep sa retraga stimulii , asta nu va rezolva problema, ba, chiar dimpotriva , va genera mai repede o noua criza majora (dobanzi mari la dolar si euro insemna ca tarile emergente nu vor mai putea sa-si plateasca datoriile) si prin contagiune criza ajunge peste tot. Deci, ma repet, da , urmeaza o criza, si nu, nu, exista solutii. Si degeaba dam vina pe bancile centrale si pe politicienii iresponsabili si incompetenti, asta nu ne ajuta cu nimic , tot sistemul este putred si din acest sistem facem toti parte. Noi ca oameni , ca cetateni, traim cu pasiune si cu lacomie intr-o socitetate bazata pe consum si pe risipa. Si indiferent ca vrem sa recunoastem, sau nu, iubim acest lucru. Asa cum am mai spus, degeaba aratam cu degetul , noi toti suntem de vina pt ceea ce se intampla. Toti avem frustrari si toti vrem sa sarim peste etape si toti vrem credite ieftine ca sa ne luam o masina si o casa mai frumoasa decat cea a vecinului :) Noi vorbim ca economisirea si responsabilitatea ne vor salva , dar nimeni nu vrea sa economiseasca si sa fie el cel responsabil.  

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS
Apanova
Patria BankAdvertisement
Business Card
BTPay
smart city industry awards 2019
Calendarul BURSA 2019
Schlumberger
Legestart
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
Real Estate & Construction Forumwww.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.roSCEBSMART TRANSFORMATION 2019
Cabinet de avocatTMPS