Europa este vulnerabilă: Comisarul Andrius Kubilius cere investiţii masive în apărare

Armatele europene dispun doar de 50% din mijloacele de care avem nevoie astăzi, conform obiectivelor NATO, a declarat comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius, într-un interviu acordat publicaţiei Euractiv. De aceea, oficialul din cadrul Comisiei Europene subliniază urgenţa unei reconstrucţii strategice profunde, prin investiţii masive în apărare, reducerea dependenţei de armele americane şi redresarea industriei europene de armament. Andrius Kubilius susţine că Europa nu mai are luxul amânărilor şi trebuie să-şi recapete capacitatea de a se apăra prin forţe proprii, într-un context global din ce în ce mai instabil.

În acest sens, Comisia Europeană a lansat iniţiativa Security Action for Europe (SAFE), care urmăreşte mobilizarea a 150 miliarde euro în împrumuturi comune pentru întărirea programelor de achiziţii militare. Scopul este clar: dezvoltarea unei baze industriale de apărare autonome şi competitive. Potrivit sursei citate, în acest moment aproximativ 40% din bugetele de apărare ale Uniunii Europene sunt cheltuite pe echipamente americane, însumând aproximativ 800 miliarde euro. Deşi este o scădere semnificativă faţă de cele 60% din anul trecut, comisarul european pentru Apărare consideră că acest procent trebuie şi poate să scadă şi mai mult. „Nu-mi pot imagina că nu vom mai cumpăra nimic din SUA, dar o reducere cu 10% sau 20% înseamnă că o sumă considerabilă va rămâne în industria europeană”, a declarat Andrius Kubilius pentru sursa citată.

Pentru atingerea acestui obiectiv, oficialul din cadrul Comisiei Europene propune direcţionarea strategică a cheltuielilor de apărare către companiile din UE: „Dacă reuşim să încurajăm statele membre să cheltuiască mai mult pentru produse europene, asta va însemna treptat mai puţin pentru produsele americane”. În plus, Andrius Kubilius susţine că stimularea achiziţiilor militare comune între statele membre ar putea avea un impact direct asupra eficienţei economice a producţiei: „Dacă statele membre aleg achiziţii comune, ceea ce înseamnă contracte mai mari, preţul mediu de producţie scade cu 70%”.

În paralel, în industria europeană de apărare sunt deja în curs procese de fuziune, iar Kubilius consideră că o consolidare suplimentară va contribui la creşterea competitivităţii acestui sector la nivel global. Dincolo de cifre şi strategii punctuale, viziunea sa merge mult mai departe.

În toamna acestui an, potrivit comisarului Andrei Kubilius va fi lansată Uniunea Europeană a Apărării, proiect care ar putea include şi ţări din afara UE, precum Norvegia, Marea Britania sau Ucraina. Este o iniţiativă care urmăreşte pregătirea reală şi coerentă a continentului pentru eventualitatea unui conflict armat. „Ne putem inspira din experienţa Uniunii Europene a Energiei pentru a crea o structură de apărare coordonată de UE”, a precizat comisarul european pentru Apărare.

Pentru perioada 2028-2034, Comisia Europeană propune un buget de 131 miliarde euro pentru apărare şi spaţiu. Aceste fonduri ar urma să acopere nu doar achiziţiile militare, ci şi materiile prime şi alte domenii strategice esenţiale. Andrius Kubilius a evitat să detalieze pentru sursa citată cum vor fi distribuite aceste resurse, invocând faptul că discuţiile sunt în desfăşurare, dar a afirmat: „Avem estimările noastre privind ceea ce ne-ar trebui în mod ideal, iar 131 miliarde de euro reprezintă suma ce poate să acopere nevoile respective. Dar trebuie să înţelegem că cea mai mare parte a fondurilor pentru apărare provine de la nivel naţional”.

Europa este, potrivit lui Kubilius, într-un moment în care nu mai are voie să rămână în expectativă. Fără o strategie comună, fără investiţii curajoase şi fără voinţă politică reală, Uniunea Europeană riscă să rămână vulnerabilă într-o lume în care securitatea se câştigă, nu se presupune.

• Marea Britanie aşteaptă acordul UE pentru a participa la SAFE

Cu toate acestea, în ciuda unor discuţii deschise în primăvară, Cabinetul de la Londra aşteaptă încă o propunere formală pentru ca Marea Britanie să adere la programul SAFE al UE. Deşi discuţiile păreau bine lansate în primăvară, dezacordurile politice interne din UE au frânat progresele.

Menţionăm că, aşa cum arată Euractiv, în luna mai şeful diplomaţiei britanice, David Lammy, se declara optimist, sperând să negocieze un acord „în câteva săptămâni”. Însă, la sfârşitul lunii iulie, era deja clar că nicio propunere oficială nu va fi formulată înainte de cel puţin o lună, reducând astfel şansele de a negocia condiţii avantajoase la timp, ceea ce limitează perioada de care dispune Londra pentru a obţine condiţii favorabile pentru companiile sale.

Potrivit SAFE, statele membre ale UE trebuie să îşi depună listele de dorinţe privind achiziţiile publice înainte de 30 noiembrie 2025. Dacă Londra doreşte ca firmele britanice să fie luate în considerare, trebuie să se alinieze acestui calendar.

Totuşi, discuţiile dintre statele membre privind natura acordului de propus Londrei complică situaţia. Regulamentul SAFE prevede că trebuie găsit un „echilibru echitabil” între contribuţia Regatului Unit, atât financiară, cât şi industrială, şi beneficiile pe care le va obţine din program. Acest „echilibru echitabil” este, deocamdată, foarte vag. Ce înseamnă acest echilibru în practică este lăsat la latitudinea Comisiei Europene şi a statelor membre, au declarat pentru Euractiv trei diplomaţi europeni.

Parteneriatul în materie de securitate şi apărare semnat în primăvară între UE şi Regatul Unit permite deja ca acesta din urmă să participe la achiziţiile publice finanţate prin SAFE. Însă, pentru moment, companiile britanice sunt plafonate la 35% din valoarea fiecărui proiect.

Este aşadar necesar un acord suplimentar pentru a clarifica criteriile de eligibilitate ale firmelor şi furnizorilor britanici, precum şi suma pe care Londra va trebui să o injecteze în fond. Franţa militează pentru o aplicare strictă: doreşte ca de fondurile europene să beneficieze cu prioritate companiile stabilite în Uniunea Europeană. În schimb, Germania şi Ţările de Jos pledează pentru o abordare mai pragmatică, considerând că integrarea Marii Britanii ar putea aduce beneficii tuturor. Sursa citată arată că unele companii, precum Rheinmetall, deţin deja importante centre de producţie în Regatul Unit, ceea ce întăreşte argumentele în favoarea accesului britanic.

Un document intern al Comisiei, consultat de Euractiv, în care Bruxelles-ul se angajează să ţină ţările informate în timpul negocierilor, subliniază influenţa considerabilă pe care o vor avea statele membre în acest proces.

Plasarea Consiliului în centrul procesului oferă guvernelor din UE libertatea necesară pentru a trata în mod diferit cu ţările terţe, precum Marea Britanie, Canada sau Turcia. Potrivit documentului intern citat, Marea Britanie mai are multe obstacole de depăşit. Prima provocare constă în obţinerea acordului celor 27 de state membre ale UE. Apoi va trebui să obţină şi acordul final al Parlamentului European cu privire la înţelegerea semnată cu Comisia Europeană pe programul SAFE, înainte ca aceasta să fie trimisă din nou Consiliului UE, unde probabil va fi necesar un alt vot în unanimitate.

Amintim că la mijlocul săptămânii trecute 18 state europene au solicitat oficial finanţare prin programul SAFE al Uniunii Europene pentru achiziţii în domeniul apărării, potrivit unui comunicat emis de, Comisia Europeană.

Ţările care doresc să beneficieze de programul Security Action for Europe (SAFE), ce are alocat un buget de 150 miliarde euro, sunt Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Croaţia, Cipru, Estonia, Franţa, Grecia, Italia, Ungaria, Spania, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, România, Slovacia şi Finlanda.

Cele 18 ţări au solicitat finanţare pentru proiecte ce valoarează în total 127 miliarde euro. Cele 23 de miliarde de euro rămase ar putea fi folosite de alte ţări care nu şi-au exprimat încă interesul de a participa la programul SAFE. Dacă niciun alt stat nu se alătură programului, ţările participante ar putea lansa proiecte noi anul viitor pentru a folosi fondurile rămase.

Statele au termen până în 30 noiembrie 2025 pentru a trimite la Bruxelles propuneri detaliate privind modul în care intenţionează să utilizeze împrumuturile.