Europa încearcă să-şi consolideze industria spaţială sub presiunea SpaceX

Europa încearcă să-şi consolideze industria spaţială într-un moment în care SpaceX domină piaţa lansărilor, iar China accelerează dezvoltarea propriilor tehnologii. Divergenţele dintre Franţa şi Germania complică, însă, construirea unei strategii europene comune, în pofida investiţiilor de zeci de miliarde de euro anunţate pentru următorii ani, informează Le Monde. Problema competitivităţii Europei în domeniul spaţial revine în centrul discuţiilor odată cu Summitul internaţional privind spaţiul, organizat la Paris în aceste zile. Situaţia este cu atât mai importantă cu cât Europa încearcă să-şi reducă dependenţa de capacităţile americane de lansare şi să-şi asigure accesul autonom la spaţiu.

• SpaceX ridică standardul competiţiei

Dominaţia SpaceX schimbă rapid regulile industriei. Compania americană a transformat reutilizarea rachetelor într-un avantaj competitiv major, în timp ce Europa încearcă să îşi consolideze propria capacitate de lansare. Potrivit Le Monde, întârzierile programului Ariane 6 au lăsat Europa fără acces autonom la spaţiu timp de aproximativ nouă luni. Racheta europeană a fost lansată cu succes în iulie 2024, însă perioada de indisponibilitate a accentuat dependenţa Europei de lansatorul american al lui Elon Musk.

Ariane 6 urmează să ajungă la o cadenţă de aproximativ nouă-zece lansări pe an în 2027. Potrivit ESA, însă, ritmul de dezvoltare al industriei spaţiale mondiale impune Europei să se mişte mai rapid. „Economia spaţială evoluează într-un ritm extrem de rapid peste tot în lume”, a declarat Josef Aschbacher, directorul general al ESA, la începutul lunii septembrie, apreciind că progresele realizate de Europa nu sunt încă suficient de rapide şi de ambiţioase.

• Germania îşi accelerează investiţiile

În timp ce Franţa continuă să susţină o abordare europeană centrată pe marile programe comune, Germania îşi dezvoltă propriile capacităţi şi companii. Berlinul a anunţat în 2025 un buget de aproximativ 35 de miliarde de euro pentru sectorul spaţial până în 2030. Un exemplu al noii strategii germane este compania Isar Aerospace, a cărei rachetă Spectrum a reuşit pe 5 septembrie să ajungă pe orbită şi să plaseze cinci sateliţi. Succesul este considerat un pas important pentru industria spaţială germană şi pentru apariţia unor alternative europene la Ariane 6. ESA încearcă, la rândul său, să stimuleze apariţia unor noi furnizori europeni de servicii de lansare. Agenţia a lansat European Launcher Challenge, program destinat extinderii ofertei europene şi creşterii robusteţii accesului Europei la spaţiu. Primele contracte ale programului au fost semnate în august. Printre companiile selectate în cadrul programului se află Isar Aerospace, MaiaSpace, Orbital Express Launch, PLD Space şi Rocket Factory Augsburg.

• Riscul unui deficit de lansatoare până în 2030

Una dintre problemele identificate de ESA este posibilitatea ca Europa să nu dispună de suficiente capacităţi de lansare până la sfârşitul deceniului. În timp ce SpaceX îşi extinde rapid capacitatea, iar China dezvoltă lansatoare reutilizabile, Europa trebuie să îşi diversifice oferta. Potrivit Le Monde, ESA consideră că modelul european trebuie să se bazeze mai mult pe concurenţă şi pe apariţia unor noi companii, care să completeze capacităţile Ariane 6. Presiunea este amplificată şi de evoluţiile din China. Compania chineză LandSpace a reuşit în august să readucă pe Pământ prima treaptă a rachetei Zhuque-3, o tehnologie pe care SpaceX o utilizează deja cu Falcon 9 şi pe care Europa nu o are încă operaţională la acelaşi nivel.

• 60 miliarde euro pentru următorul buget european

Europa dispune, însă, de resurse financiare mai mari pentru dezvoltarea sectorului. Potrivit Le Monde, următorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene, pentru perioada 2028-2034, ar putea include aproximativ 60 de miliarde de euro pentru sectorul spaţial, faţă de circa 17 miliarde de euro în cadrul financiar precedent. Suma trebuie privită în contextul mai larg al propunerii Comisiei Europene pentru bugetul UE 2028-2034, estimat la aproape 2.000 de miliarde de euro. Problema nu este însă doar volumul investiţiilor, ci şi modul în care acestea sunt utilizate. Franţa doreşte ca finanţarea europeană să fie însoţită de o preferinţă pentru companiile europene, în timp ce Germania susţine o abordare care să ofere start-up-urilor mai multă libertate şi autonomie.

Diferenţele dintre state se reflectă şi în proiectul IRIS² (Infrastructure for Resilience, Interconnectivity and Security by Satellite), constelaţia europeană destinată comunicaţiilor securizate. În august, Comisia Europeană şi consorţiul SpaceRISE au semnat acordul de implementare a programului. Noua arhitectură va ajunge la 348 de sateliţi, iar primele lansări sunt programate pentru 2029. Sistemul va furniza comunicaţii securizate pentru instituţiile europene şi pentru domeniul apărării şi securităţii. Programul este însă afectat de dezvoltarea unor proiecte naţionale paralele. Germania urmăreşte să îşi construiască propria infrastructură spaţială pentru nevoile de apărare, iar şi alte state analizează proiecte similare. În acest context, există riscul ca resursele şi capacităţile europene să fie fragmentate între iniţiative naţionale şi proiectele comune ale Uniunii.

Comisia Europeană încearcă, în schimb, să transforme IRIS² într-un instrument pentru creşterea autonomiei strategice europene. Potrivit Comisiei, sistemul ar urma să reducă dependenţa UE de infrastructuri spaţiale din afara Uniunii şi să ofere comunicaţii reziliente pentru autorităţi, apărare şi gestionarea situaţiilor de criză.

• Europa are bani, dar îi lipseşte viteza

Problema Europei nu pare să fie exclusiv una financiară. Investiţiile anunţate sunt considerabile, iar programele comune beneficiază de bugete importante. Dificultatea este transformarea acestor resurse într-o capacitate industrială capabilă să ţină pasul cu ritmul impus de Statele Unite şi China. Succesul recent al Isar Aerospace arată că Europa poate produce noi actori în industria lansărilor. În acelaşi timp, dezvoltarea Ariane 6, European Launcher Challenge şi IRIS² indică existenţa unor proiecte care pot consolida autonomia europeană. Potrivit ESA, însă, ritmul trebuie accelerat. Competiţia nu se mai desfăşoară doar între lansatoare, ci implică întregul ecosistem spaţial: rachete reutilizabile, constelaţii de sateliţi, comunicaţii, servicii comerciale şi aplicaţii pentru apărare.

Pentru Europa, miza următorilor ani este astfel mai mare decât recuperarea decalajului faţă de SpaceX. Este vorba despre capacitatea continentului de a rămâne un actor autonom într-o industrie în care Statele Unite şi China îşi extind rapid avantajele tehnologice şi comerciale.