Fără stres în testele de stres europene din 2016

Călin Rechea
Ziarul BURSA #Internaţional / 26 februarie 2016

Fără stres în testele de stres europene din 2016
Călin Rechea

Autoritatea Bancară Europeană (EBA) a publicat recent cadrul pentru derularea testelor de stres aplicate sistemului bancar european în 2016.

Spre deosebire de testele anterioare, nu a fost stabilit şi un prag în funcţie de care să fie evaluat gradul de capitalizare a instituţiilor financiare. "Pragul nu a fost inclus, deoarece obiectivul este utilizarea testului de stres ca instrument de supervizare", se arată în comunicatul de presă de pe site-ul EBA.

Un articol Bloomberg mai precizează că EBA a decis să renunţe la calificative şi ca urmare a "ieşirii băncilor din criza financiară".

Chiar şi fără declinul masiv al acţiunilor bancare de la începutul anului, o astfel de afirmaţie, care pare să ignore complet realitatea, ar trebui să intre pe primele locuri în orice clasament de stand-up comedy.

În ce constă atunci exerciţiul, dacă autorităţile europene nu doresc să impună niciun stres "naturelului simţitor" al băncilor, prin publicarea notelor de la test?

"Testul de stres este construit astfel încât să ofere supervizorilor, băncilor şi altor participanţi de pe piaţă un cadru comun de analiză pentru compararea consistentă a rezistenţei băncilor din UE în faţa şocurilor economice", se mai arată în comunicatul EBA.

Cadrul de evaluare va fi aplicat unui eşantion de 51 de bănci din 15 ţări ale Uniunii Europeane, care acoperă circa 70% din activele sectorul bancar din UE, iar derularea testului se va face sub supravegherea EBA, SSM (Mecanismul Unic de Supervizarea), BCE, Comitetul European pentru Risc Sistemic (ESRB) şi a Comisiei Europene.

Efectul şocurilor economice asupra capitalizării bancare va fi analizat în două scenarii, de bază şi advers, ipotezele celui din urmă fiind elaborate de către ESRB pentru 2016, 2017 şi 2018.

(continuare în pagina 8)

Cele patru mari riscuri sistemice identificate în documentul de la ESRB sunt creşterea riscurilor financiare globale, pe fondul scăderii lichidităţii de pe pieţe, perspectiva unei profitabilităţi reduse a sistemului bancar, în condiţiile ajustării incomplete a bilanţurilor, creşterea îngrijorării cu privire la sustenabilitatea poverii datoriilor pentru sectorul public şi cel privat nefinanciar şi creşterea riscului pentru sectorul bancar din umbră.

Primul din listă este considerat cel mai important, dar şi o scurtă evaluare a celorlalte arată că politica monetară a BCE din ultimii ani a contribuit substanţial la accentuarea riscurilor sistemice.

O analiză recentă de la Morgan Stanley (MS), preluată de Zerohedge, arată că "o reducere a dobânzii pentru depozitele de la BCE (n.a. în prezent de -0,3%) cu mai mult de 10 - 20 puncte de bază va avea un impact exponenţial asupra profitului". Concluzii similare a prezentat, la începutul lunii curente, şi Deutsche Bank, care apreciază că "împingerea dobânzilor în teritoriu negativ nu mai este justificată, iar efectele au ajuns să fie exact contrare celor intenţionate".

În opinia analiştilor de la MS, cele mai mari ameninţări la adresa stabilităţii şi profitabilităţii marilor bănci europene sunt rezultatul politicii monetare a BCE.

Acesta este contextul în care ESRB consideră că dobânzile pe termen lung din UE vor creşte cu 71 puncte de bază în 2016, cu 80 puncte de bază în 2017 şi cu 68 de puncte de bază în 2018 în scenariul advers al testului de stres. Estimările pentru România arată o creştere cu 119, 124, respectiv 115 puncte de bază a dobânzilor pentru creditul guvernamental pe termen lung, până la 5 - 5,2%.

Pentru economiile din afara UE, scenariul advers ia în considerare o scădere cu 8,1% a economiei Rusiei în 2016, cu 3,5% a economiilor din America Latină, o creştere de 3,4% a economiei Chinei şi de 1,2% a Statelor Unite.

Zona euro şi Uniunea Europeană se vor confrunta cu recesiuni în 2016 şi 2017, conform scenariului pesimist, pe fondul unui declin de 1% - 1,3% a Produsului Intern Brut, urmate de creşteri uşoare în 2018. Pentru România, contracţia economiei din scenariul advers este de 2,2% în 2016, urmată de o stagnare în 2017 şi o creştere de 2% în 2018.

O astfel de deteriorare a performanţei economice va fi însoţită de rate ale şomajului între 11% şi 12,4% în zona euro şi de 7,4% - 8,2% la noi.

În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor de pe pieţele imobiliare rezidenţiale din Europa, scenariul advers consideră că vor exista scăderi medii de 7,3% în 2016, 2,3% în 2017 şi o creştere de 0,1% în zona euro, în timp ce pentru UE se vor înregistra scăderi de 7,7%, 2,9% şi 0,6%. Acelaşi scenariu pesimist arată scăderi de 9,9%, 7,1% şi 5% pentru România în cei trei ani. Declinuri semnificative sunt luate în considerare şi pentru preţurile proprietăţilor imobiliare comerciale.

Pentru bursele din zona euro, scenariul pesimist indică o cădere de 26,2%, 25,2%, respectiv 16,7% în cei trei ani faţă de scenariul de bază, unde se apreciază că nivelul cotaţiilor va rămâne neschimbat pentru orizontul de modelare.

Din păcate, scenariului advers de la ESRB îi lipseşte un element deosebit de important, respectiv riscul ieşirii Marii Britanii din UE. Se pare că autorităţile bancare au adoptat poziţia Comisiei Europene, care nu a inclus Brexit-ul în ultima prognoză economică, deoarece "nu se află în preocupările noastre", după cum a declarat Comisarul pentru Economie, Pierre Moscovici.

Greu de explicat este şi aplicarea testului de stres doar unui eşantion de bănci, din cele peste 120 de instituţii financiare de importanţă sistemică din Europa, în condiţiile în care a intrat în vigoare directiva de rezoluţie bancară, cu ale sale proceduri de bail-in. Nu trebuie să ştie şi deponenţii şi creditorii subordonaţi cât de aproape sunt de confiscarea totală sau parţială a banilor?

Conform aşteptărilor EBA, rezultatele testului de stres vor fi publicate în prima parte a trimestrului al treilea din acest an, iar autorităţile europene speră, probabil, că nu vor exista bail-in-uri până atunci sau costurile de finanţare ale Austriei nu vor creşte accelerat ca urmare a pierderilor impuse investitorilor în obligaţiunile Heta şi nici Brexit-ul nu se va materializa.

Oare nu se poate spune, în aceste condiţii, că scenariul advers al autorităţilor bancare europene este, de fapt, optimist, iar notele chiar nu au niciun rost?

Notă: Scenariul macroeconomic advers al testelor de stres din 2016 este prezentat în documentul "Adverse macro-financial scenario for the EBA 2016 EU-wide bank stress testing exercise", la adresa www.eba.europa.eu.

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. Nu e stressata la 1% ?

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

BTPay
Electromagnetica

Curs valutar BNR

26 Ian. 2022
Euro (EUR)Euro4.9443
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.3840
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.7621
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9238
Gram de aur (XAU)Gram de aur260.3177

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Pagini Aurii
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro