Abonament gratuit
Videoconferinţa “Investiţii imobiliare şi achiziţii publice în pandemie”Videoconferinţa “Investiţii imobiliare şi achiziţii publice în pandemie”

"Fărâmiţarea ortodoxiei continuă"

Ziarul BURSA #Cultură /

"Fărâmiţarea ortodoxiei continuă"

(Interviu cu Tudor Afanasov)

"În conflictul deschis din sânul bisericii este clar că există o influenţă politică vizibilă"

"În spate este un mare şahist care a început să mute diverse piese pe tablă, expunând anumite zone şi, din păcate, a căzut şi ortodoxia"

Biserica Ortodoxă are parte în aceste zile de frământări fără precedent în ultimul veac. Cutremurul a fost declanşat de decizia Patriarhiei Constantinopolului de a recunoaşte o Biserică Ortodoxă independentă în Ucraina, la finalul unui Sfânt Sinod de două zile, desfăşurat la Istanbul. Imediat s-a reacţionat de la Moscova, iar acum se vorbeşte de un efect de domino, care s-ar putea propaga în zona fostei Iugoslavii, legat de recunoaşterea unor alte Biserici. Se vorbeşte şoptit de un substrat geopolitic, dar deocamdată discuţiile oficiale evoluează doar pe "palierul" religios. Subiectul l-am abordat în această ediţie şi în interviul cu domnul Tudor Afanasov, absolvent de Teologie, specializarea "Rit Vechi".

Reporter: Domnule Afanasov, este ortodoxia în pericol în acest moment?

Tudor Afanasov: În momentul de faţă vorbim de un pericol, dar e un pericol prevestit de mult timp. Era clar că toate demersurile făcute de diverse organisme de a încerca zdruncinarea Bisericii Ortodoxe erau evidente, de ceva ani de zile, de mai multe ori s-a încercat marginalizarea ei, tocmai din motivul că este singura care păstrează valori tradiţionale. Toate aceste conflicte au început după ultimul Sinod Ecumenic, Sinodul VII, dar deja se vedea clar o rupere în sânul Bisericii şi aşa am ajuns să avem Biserica de Răsărit şi Biserica de Apus. Biserica, începând cu Marea Schismă, la fiecare secol a avut o mare zdruncinare, ce se întâmplă în momentul de faţă nu face decât să confirme faptul că seria de evenimente tragice în sânul creştinismului continuă. Să ne înţelegem, creştinismul nu are graniţe, nu are ţară, nu există să vorbim de faptul că, să zicem, creştinismul românesc este mai bun decât creştinismul american sau cel rusesc. Biserica nu are graniţă, nu are culoare politică, este vorba de credinţa în Dumnezeu, care nu e nici american şi nici rus. Bisericile Ortodoxe, deoarece nu s-au mai reunit de foarte mult timp, au ajuns în situaţia actuală, s-a ajuns la foarte multe tensiuni, care au refulat, asta a dus la rupturi, rupturi care nu au făcut decât să slăbească tradiţiile unui anumit popor.

Reporter: În 2016 a fost încercarea de a face un Sinod Panortodox. De ce credeţi că nu au reuşit să se aşeze la aceeaşi masă toţi capii bisericii ortodoxe?

Tudor Afanasov: Aţi accentuat foarte bine, marii capi. Tocmai aceşti mari capi au probleme între ei, cred că ar fi fost bine ca înainte de acest Sinod să aibă acele comisii mixte, în care să se dezbată problemele, tocmai ca agenda unui Sinod Panortodox să conţină aceste probleme şi într-o iubire frăţească să se găsească rezolvarea lor. În biserica Ortodoxă vorbim despre o unitate sobornicească, hotărârile se iau în consens, nu există un lider infailibil, ca în Biserica Catolică, exis­tă o unitate. În momentul în care fraţii nu s-au aşezat la masă şi nu au găsit soluţii pentru neînţelegeri, se vorbea doar pe surse despre ce probleme vor ridica anumite biserici, ei bine, aceasta a fost o mare greşeală. Tind să cred, după toate aceste sancţiuni dictate împotriva Bisericii Ruse, că şi în cadrul Bisericii s-ar putea să existe anumite infiltraţii politice.

Reporter: Aţi pomenit de politică, consideraţi că intervenţiile preşedinţilor, din Belarus, Moldova, Ucraina, pe această temă este oportună?

Tudor Afanasov: Nu a fost oportună intervenţia lui Poroşenko (n.r. preşedintele Ucrainei) în primul rând, un lider de stat cu o rusofobie accentuată, cu toate că nu înţeleg de ce nu-şi închide afacerile din Rusia. În momentul de faţă, din declaraţiile lui Dodon, din declaraţiile lui Lukaşenko vedem clar că ei încearcă să fie un fel de mediatori în ceea ce priveşte conflictul inter-bisericesc, ceea ce este o glumă proastă, pentru că până acum biserica reprezenta organul din mijloc, cel care întotdeauna milita pentru pace, pentru compromis, pentru soluţii. Acum ajungem să vedem nişte laici că intervin în treburile bisericii. Nu este un lucru rău, este un gest de apreciat ce face Dodon, pentru că încearcă să-şi promoveze ţara, pentru că Moldova nu are foarte multe atuuri, iar un astfel de sinod organizat în Moldova pune Moldova cel puţin pe harta ţărilor ortodoxe. Dacă va reuşi să facă acest dialog inter-bisericesc în Moldova este mare lucru, un mare câştig şi pentru Rusia şi pentru România, pentru că şi noi avem acolo comunitate.

Din punct de vedere canonic, intervenţia factorilor externi în treburile interne ale bisericii nu este de apreciat. Este o mare problemă dacă s-a ajuns la un conflict deschis în sânul bisericii. Este clar că iubirea frăţească pe care o promovează biserica este pusă în momentul de faţă la mare încercare.

Reporter: Dacă am ajuns la factori extremi, credeţi că miza e strict religioa­să sau există şi alte interese?

Tudor Afanasov: Răspunzând pe scurt, pot spune că este clar că există influenţă politică vizibilă. În mod normal, ca să acorzi autocefalie unei biserici, nu se ia hotărârea doar de patriarhul ecumenic, care este, să zicem, un purtător de cuvânt. Dar dacă iei singur o decizie în numele întregii ortodoxii, vedem reacţii ca cele din Rusia, din Serbia, şi vor mai fi şi altele, care nu vor fi favorabile patriarhului ecumenic. El, vorbind în numele tuturor ortodocşilor, are o mare problemă. Rusia întotdeauna a fost un teritoriu disputat, între est şi vest, şi întotdeauna s-a încercat o infiltrare, inclusiv din secolele VII - VIII, unde există unele semne că au fost trimişi şi din răsărit şi din apus ca să încreştineze Rusia.

Rusia, în cele din urmă, a decis să primească creştinismul de la Biserica Constantinopolului, în 988, dar asta tot ca un factor politic.

Rusia era organizată în triburi, avea o organizare feudală. Bizanţul reprezenta acea lume ideală. Primirea ortodoxiei de la Constantinopol a dus la nemulţumirea atât a bisericilor de Răsărit, cât şi din partea celor de Apus. Această situaţie a continuat, foarte mulţi învăţaţi "ortodocşi", cum ar fi Paisie al Ierusalimului, Macarie al Antiohiei, Gavriil al Serbiei, erau prin secolul XV-XVI patriarhi excomunicaţi din sânul bisericilor lor, dar trimişi în Rusia pentru reformarea bisericii, care trebuia să cadă din nou sub influenţa bisericii catolice. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în timpul lui Ivan al III-lea. Se ştie foarte bine că Papa a încercat să pună mâna pe biserică şi, astfel, s-au creat diverse disensiuni în interiorul poporului rus. Iar marea tragedie pe care a avut-o biserica este schisma secolului XVI-lea începutul secolului XVII-lea, Marea Schismă a Bisericii Ortodoxe Ruse. Aici am să dau exemplu influenţa politicului. Au venit aceşti sfătuitori. Acum, cei din Ucraina au fost povăţuiţi tot de sfătuitori din afară şi ironia sorţii face ca unul dintre aceşti sfătuitori să poarte numele de Macarie, la fel ca Macarie al Antiohiei, care a şi dat anatemă împotriva celor care păstrau ritul bizantin, în secolul XVII. La fel ca şi atunci, Ucraina este, astăzi, sfătuită să facă reforma bisericii. Cine a stat în spatele patriarhului pentru această decizie? În secolul al XVII-lea a stat ţarul Alexie Mihailovici, astăzi stă Petru Poroşenko. Este o istorie care se repetă. Fărâmiţarea ortodoxiei în Rusia continuă. Este o reformă religioasă, biserica îşi doreşte autocefalie, dar cine este Biserica Ucraineană? Unde a fost prima Patriarhie a Rusiei? În Kiev. Unde a fost capitala care a menţinut întreaga ortodoxie în Rusia şi a luptat pentru eliberarea teritoriului de sub influenţa lituaniană? A fost în Moscova. În acelaşi timp, cum au intrat în secolul al XVII-lea aceşti aşa-zişi misionari? Cu educaţie clar catolică, prin Kiev. Cine este la graniţă, aproape de Kiev? Polonia, care este o ţară catolică. Deci nu vorbim doar de influenţe politice, ci şi de ideologii, vorbim de intervenţii care doresc schimbarea unor ritualuri, de o expansiune a bisericii catolice. Vedem că marea tragedie a anului 1917 nu se regăseşte în revoluţia bolşevică, ci în schisma bisericii. A fost momentul în care Rusia şi poporul rus au început să îşi piardă identitatea şi a început să o înlocuiască cu altceva. Despre acest lucru vorbim în momentul de faţă, de intervenţia unor factori străini, într-o relaţie de familie, care a fost creată în rândul popoarelor slave.

Dacă cineva se gândeşte că România pierde, că Rusia pierde, se înşală, pentru că în realitate pierde ortodoxia. Patriarhul Bartolomeu al Constantinopolului nu este un ortodox atât de pur pe cât se declară, este clar mai mult un om politic. Nu îl vedem atât de des participând la slujbe, la problemele ortodocşilor din Siria, la problemele creştine din ţările arabe. O să-l vedem stând la mesele rotunde, discutând des­pre evoluţia bisericii. Este clar noul prooroc al dezmembrării bisericii.

Reporter: În comunicatul Sfântului Sinod al Patriarhiei Ecumenice se spune: "se apelează la toate părţile implicate pentru a se evita însuşirea bisericilor, a mănăstirilor şi a altor proprietăţi, precum şi orice alt act de violenţă şi represalii". Cum comentaţi?

Tudor Afanasov: Primul lucru este îndemnul creştinesc. Dar acum, nu ştim la cine se referă. Pe cine vor da vina? Pentru că în Ucraina există foarte multe biserici care se află sub oblăduirea Patriarhiei Moscovei. Dacă ne uităm de când Ucraina şi-a declarat independenţa de Rusia, ei au încercat să intre în mai multe mănăstiri, iar problema este că nu au intrat doar în mănăstirile ruseşti, au intrat şi în mănăstirile unde avem noi români. Ei vor să pună mâna pe aceste lucruri. Ştim foarte bine că Lavra este una din cele mai bogate mănăstiri din Kiev. Acum câteva zile stareţii au chemat creştinii de acolo să o apere, pentru că erau informaţii că aşa-zişii independenţi din Rusia vor să vină să facă diverse provocări în interiorul mănăstirii. Şi au venit mii de oameni. Nu vreau să acuz poporul ucrainean în niciun caz, cred că poporul ucrainean face parte dintr-un scenariu, ei sunt nişte pioni şi în spate este un mare şahist care a început să mute diverse piese pe tablă, expunând anumite zone. Din păcate, a căzut şi ortodoxia. Stabilirea ortodoxiei înseamnă stabilirea valorilor noastre, iar pe mine, care sunt creştin, mă îngrijorează. Dezmembrarea unităţii creştin-ortodoxe, dezbinarea creştinismului riscă să ne ducă pe noi într-o altă eră, cu alte valori care se doresc a fi promovate. Atunci, îmi pun întrebarea dacă acest scenariu nu cumva a fost intenţionat provocat tocmai ca să nu exis­te această alianţă care se doreşte a fi între popoarele ortodoxe pentru promovarea valorilor tradiţionale creştine. Vedem ce s-a întâmplat şi la noi după referendum...

Reporter: Se mai poate vorbi de reconciliere, în acest context?

Tudor Afanasov: Eu zic că da. Comunitatea bisericilor Constantinopolului a spus că ne păstrăm în continuare ideea de a acorda autocefalie Bisericii Ucrainene. Este clar că şi biserica Constantinopolului aşteaptă reacţiile celorlalte patriarhii. Trebuie subliniat că deciziile în biserica ortodoxă, mai ales între episcopi care sunt egali, pot fi luate doar prin consens. Este clar că biserica Constantinopolului a lansat acest semnal, el a fost promovat un pic distorsionat pe toate canalele, Patriarhia Moscovei a reacţionat dând clar de înţeles că ei nu vor accepta să se roage alături de cei care se recunosc sectanţi. Acest lucru poate să dea drumul la un tăvălug foarte mare şi toate bisericile pot să aibă probleme, pentru că în fiecare ţară ortodoxă există o ruptură. Nu ştiu cât de pregătită este Patriarhia Constantinopolului să facă acest lucru. Doar dacă nu cumva a fost făcută să creeze o alternativă la patriarhiile tradiţionale, să susţină înfiinţarea de noi patriarhii, şi astfel anumite decizii politice să fie influenţate de către Bartolomeu, dacă nu cumva lui Bartolomeu nu i s-a implementat ideea că poate să devină un papă al ortodoxiei şi ca să facă acest lucru trebuie să susţină grupurile dizidente din fiecare biserică şi să folosească aceşti dizidenţi ca pe o chestie de negociere. Şi, în aceste condiţii, oamenii îşi pierd credinţa - când văd liderii bisericii ameninţându-se, discutând total diferit decât erau obişnuiţi. Astăzi avem un război total, la televizor, prin comunicate de presă, prin replici spuse la mânie. Sunt lucruri pe care biserica ne spunea să nu le facem, ci să ne rugăm în momentele grele.

Reporter: Vă mulţumesc!

A consemnat DAN NICOLAIE

Opinia Cititorului ( 11 )

  1. "Tudor Afanasov: Aţi accentuat foarte bine, marii capi". Desigur, s-ar dori nu "marii capi", ci un singur cap mare si tare, cat o ceapa de pe biserica de langa Kremlin.

    interesant interviu.foarte interesant.

    1. Da: noua, romanilor, ne da fiori reci pe sira spinarii.

      Nu ne dau nici un fel de fiori, ne confirma ca neotzarul putin shi sluga sa, fostul contrabandist de tutun shi lacom de aur, sunt tot mai disperatzi...

    Nu ar merita vazuta si opinia celeilalte tabere?

    1. Evident, dar Make "a cotit-o" cu rusnacii , nu e clar ?

      Si ce a mai facut "Make"?

      Pina una-alta, asta-i tabara la care am avut acces. Alaturat, ai articolul de prezentare a situatiei, care nu este din nici o tabara.

      Nu am criticat, nu am acuzat, nu am insinuat.

      Subiectul mi se pare important, pentru ca este un efort de reducere a influentei Rusiei, la care aceasta reactioneaza puternic (inclusiv prin vocea persoanei intervievate). 

      De aceea cred ca este bine sa vedem si opiniile celeilalte tabere. 

      N-am avut nici o incertitudine sau confuzie.

    Inca astept sa se intoarca detestabilul ala care, platit de banci sa le pupe in... sa le faca propaganda, o luase personal. Si ura. Unii cedeaza la presiune...

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie