FLORIN CÎŢU:"La nouă luni, avem o scădere de 4,6%, aproape de estimarea noastră de circa 4,2%"

M.G.
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 16 noiembrie 2020

Florin Cîţu

Florin Cîţu

"Agricultura a avut o contribuţie negativă la formarea PIB în trimestrul al treilea"

România a avut în trimestrul trei cea mai mare creştere economică trimestrială din ultimii 20 de ani, a declarat ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, într-o conferinţă de presă susţinută sâmbătă, la Minister. Cîţu a mai spus că, după cele trei trimestre din 2020, România are o scădere economică de 4,6%, aproape de estimarea Guvernului, de circa 4,2%.

Vineri, ministrul a scris pe Facebook că datele arată o revenire în V şi confirmă totodată administrarea foarte bună a economiei de către Guvernul PNL, "în cea mai dificilă perioadă din ultima sută de ani".

Florin Cîţu a afirmat: "Revenirea economiei în trimestrul trei din 2020, relativ la trimestrul doi, este cea mai rapidă revenire a economiei noastre din ultimii 20 de ani. Dacă ne uităm la 2020, avem o perioadă de criză în 2008, 2009, 2010, vedem că revenirea în trimestrul trei din 2020 este cea mai rapidă. Celelalte crize au durat câteva trimestre, au durat chiar câţiva ani de zile. De aici pornim: cea mai mare creştere economică trimestrială din ultimii 20 de ani şi cea mai rapidă revenire a economiei".

El a precizat că în cazul în care se face comparaţia cu media ultimilor 20 de ani, creşterea economică trimestrială este de 1,45%, în timp ce în trimestrul trei, faţă de trimestrul doi, România a înregistrat un plus de 5,6%.

"Această creştere economică este importantă pentru România. Este rezultatul muncii românilor şi ale companiilor din România din această perioadă şi nu trebuie să tratăm cu dispreţ, aşa cum am văzut (în spaţiul public). Este munca românilor", a adăugat Cîţu.

În opinia ministrului, un alt indicator prezentat în spaţiul public legat de creşterea economică a fost cel privind dinamica economiei în trimestrul trei din 2020 faţă de perioada similară a anului trecut, unde economia a consemnat o scădere de 6%, însă "trimestrul trei al anului trecut a fost unul foarte bun".

"Avem mai multe explicaţii pentru această scădere. Este vorba de evoluţia agriculturii. Vom vedea peste câteva săptămâni că agricultura a avut o contribuţie negativă în acest trimestru. Toate ţările din Europa au avut o dinamică negativă, unele o dinamică mai mare, altele mai mică, relativ la acelaşi trimestru din anul trecut. Putem să comparăm dinamica, trimestrul doi faţă de trimestrul doi din 2019, şi vedem că este o îmbunătăţire, de la o scădere de 10% în trimestrul doi, faţă de trimestrul doi din 2019, la o scădere de 6%, deci se vede o îmbunătăţire", a explicat ministrul Finanţelor.

Potrivit sursei citate, unul dintre indicatorii folosiţi de cei care fac analize macroeconomice, "poate cel mai important", este cel care compară toată perioada din 2020, cele trei trimestre din acest an cu cele similare din 2019.

"Şi aici vedem că România are o scădere de 4,6 puncte procentuale (serie ajustată sezonier - n.r.), aproape de estimarea pe care noi o vedem pentru final de an, o scădere de 4,2%. Şi aş face această comparaţie şi cu alte ţări din Uniunea Europeană, trei trimestre, la trei trimestre şi veţi vedea că România stă chiar foarte bine. Ne uităm undă stă Germania, după trei trimestre în 2020: are o scădere de 5,8%, Franţa o scădere de 9,6%, Ungaria o scădere de 5,4%, Austria o scădere de 7,6%, UK - Anglia, de 11%, media pentru trei trimestre în UE este de 7 puncte procentuale. Avem Olanda cu o scădere de 4%, o performanţă mai bună şi Polonia cu 2,7%. România stă foarte bine când comparam evoluţia pentru tot anul 2020 şi în plus România este printre puţinele ţări, cred că sunt două ţări, care va evita recesiunea tehnică în 2020, asta înseamnă că nu vom avea două trimestre cu dinamică negativă în 2020", a mai spus Florin Cîţu.

Ministrul Finanţelor a mai afirmat, de asemenea, că există loc pentru o reducere a ratei dobânzii de politică monetară în România, având în vedere scăderea peste aşteptări a ratei inflaţiei, ceea ce ar reprezenta un atu pentru a stimula economia.

Vineri, Banca Naţională a României (BNR) şi-a revizuit în jos estimările de inflaţie până la 2,1% la sfârşitul acestui an, în scădere cu 0,6 puncte procentuale faţă de prognoza anterioară, potrivit Raportului asupra inflaţiei. Pentru trimestrul III din 2022 BNR estimează o inflaţie de 2%.

"Rata inflaţiei continuă să scadă, a scăzut tot anul, mai rapid decât se aştepta Banca Naţională, care şi-a ajustat estimările pentru finalul anului. De obicei cam asta este dinamica: mai întâi scade rata inflaţiei după acea urmează şi o scădere a ratei de dobândă de politică monetară. Astăzi, România are cea mai mică rată a inflaţiei din grupul celor patru ţări din Europa Centrală: Ungaria, Cehia, Polonia şi România. Din păcate, România are cea mai mare rată a dobânzii, dar acum, cu o scădere în continuare a ratei de inflaţie, există acest loc pentru o reducere şi este un atu pe care România îl are", a spus Florin Cîţu.

"De acea sunt încrezător că anul viitor vom avea o creştere economică de peste 4%, pentru că există acest loc de la Banca Naţională de a stimula economia. Având în vedere că spaţiul fiscal, aşa cum spune şi Banca Naţională în raportul de ieri (vineri - n.r.), este deja limitat pentru a stimula economia în continuare", a mai precizat ministrul Finanţelor.

De asemenea, joi, Consiliul de Administraţie (CA) al Băncii Naţionale a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,5% pe an, menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 2% pe an.

Opinia Cititorului ( 4 )

  1. Devii ridicol.

    "Revenirea economiei în trimestrul trei din 2020, relativ la trimestrul doi, este cea mai rapidă revenire a economiei noastre din ultimii 20 de ani. Dacă ne uităm la 2020, avem o perioadă de criză în 2008, 2009, 2010, "

    Unde l-ati gasit pe asta?

    Poate ne spune Catu cat afecteaza bugetul cresterea salariilor politistilor si cat ar fi afectat dublarea alocatiei. La asta sa raspunda si dulapul, ca si el a sustinut ca nu sunt bani. 

    Nu evista pe glob revenire reala in “V” decat in situatii de Razboi a tarii ce cucereste alta tara / tari.

    Decat in tituatii de cucerire rute noi comerciale ca exponentialitate schimb de bunuri si servicii externe. 

    Pana si Germaniei i-au trebuit 3 ani sa vaca o revenire chinuita in “v” in 2008 pe sacrificarea de catre UE a Greciei, Ciprului si Italiei. 

    Unde Germania, UK si Franta au beneficiat de forta de munca ce a migrat din tarile lovite spre cele mentinute artificial prin coalitie UE. 

    Romania nu are industrie sa revina in “v”, are consum! 

    Romania nu are castigata cote de piata la tranzactionari internationale, nu are influx de investitori atat de accelerat cum au alte economii dezvoltate. 

    Revenirea romaniei se bazeaza pur pe fluxurile de numerar trimise de peste hotare de muncitori. 

    Fluxuri ce intra in piata si se multiplica in multiplicatorul financiar prin diferite credite acordate in piata! 

    Romania ca pondere este consumatoare, ce se roaga Catu e ca romanul sa mai consume mult, prost si fara rost. 

    Asa cu se dadea la tv de sarbatori videouri de manipulare a prostimii ce cumpara impulsiv si fara rost. 

    Romania = consum cu productivitate (ca pondere pe balantele conerciale inca din 90). 

    ce socoteala proasta

    pai -12 + 5,6 =? 

    Ce vrea sa zica Catul e ca si anul urmator mai este loc sa duca Deficitul aproape de tavanul de anul acesta. 

    Ceea ce este corect; si banca centrala anticipa asta inca din 2015 pe balantele bancare. 

    Deci ce urca tre sa si coboare!!! 

    Cu cat deficitul guvernamental mai mare in piata cu atat valoarea activelor la cote speculative. 

    Cu cat deficitul cade cu atat valoarea activelor coboara in termeni reali. 

    Guvernu joaca un joc de balansare ciclu credit dus la maxime in piata! 

    In 2022 -2025 se intra deja in nota de plata. 

    Unde poporul tre sa mai si produca nu doar sa consume credit!

    SA vezi atunci usi inchise in nasul celor ce milogesc credite ca sa protejeze nemernicii desumflarea balonului speculativ. 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
Apanova
BTPay
Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale

Curs valutar BNR

23 Apr. 2021
Euro (EUR)Euro4.9257
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0852
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4639
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6702
Gram de aur (XAU)Gram de aur234.5622

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro