Franţa respinge acuzaţiile lui Durov privind influenţarea alegerilor din România

Direcţia Generală de Securitate Externă (DGSE) a Franţei 'a respins cu fermitate' luni acuzaţiile fondatorului aplicaţiei de mesagerie Telegram, Pavel Durov, potrivit căruia Parisul ar fi încercat să influenţeze alegerile prezidenţiale din România, relatează Agerpres.

DGSE a indicat că 'a fost într-adevăr obligată, în mai multe rânduri în ultimii ani, să intre în contact direct cu Pavel Durov pentru a-i reaminti cu fermitate responsabilităţile companiei sale (...) în ceea ce priveşte prevenirea ameninţărilor teroriste şi a pornografiei infantile'.

Conform Agerpres, DGSE 'respinge cu tărie acuzaţiile conform cărora au fost formulate cu aceste ocazii cereri de interzicere a conturilor, în legătură cu orice proces electoral'.

Această declaraţie, rarisimă din partea DGSE, are loc după o serie de mesaje postate duminică pe reţeaua socială X de omul de afaceri rus în vârstă de 40 de ani, naturalizat în Franţa în 2021.

Iniţial, Pavel Durov a acuzat 'un guvern din Europa de Vest', care ar fi dorit, potrivit lui, 'să reducă la tăcere vocile conservatoare' în România. El a adăugat 'ghiciţi care?', având drept indiciu o pictogramă ce reprezintă o baghetă franţuzească, sugerând astfel că ţara la care se referă ar fi Franţa.

Folosind aceeaşi reţea socială X, Ministerul Afacerilor Externe francez a respins ceea ce a numit 'acuzaţii complet nefondate'.

Conform sursei, câteva ore mai târziu, Pavel Durov a mers chiar mai departe. 'În primăvară, la Salon des Batailles de la Hotel de Crillon (din Paris - n.r.), Nicolas Lerner, şeful serviciilor de informaţii franceze, mi-a cerut să interzic vocile conservatoare din România înainte de alegeri', a scris Durov. 'Am refuzat. Noi nu am blocat manifestanţii din Rusia, din Belarus sau din Iran. Nu vom începe să o facem în Europa', a adăugat el.

Românii au votat duminică în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, pentru a alege între George Simion, un naţionalist care îl admiră pe preşedintele american Donald Trump şi care vrea să pună capăt sprijinului pentru Ucraina în războiul declanşat împotriva acestei ţări de Rusia, şi candidatul proeuropean Nicuşor Dan.

Nicuşor Dan a obţinut 53,6% din voturi, iar candidatul naţionalist şi-a recunoscut înfrângerea.

Votul de duminică a pus capăt unui sezon electoral prelungit care a început când Călin Georgescu, un candidat obscur de extremă dreaptă şi prorus, a câştigat în mod neaşteptat primul tur al alegerilor prezidenţiale din România, stabilite iniţial pentru noiembrie 2024, după o campanie masivă pe TikTok marcată de suspiciuni privind o ingerinţă rusă.