Furnizorii preconizează creşterea termenelor de decontare a statului privind compensarea facturilor de energie

Întârzierile privind plata de către stat a compensării facturilor la energie ar putea să crească semnificativ după aprobarea de către Guvern a proiectului de act normativ prin care se va modifica OUG 27/2022 prin care a fost introdus mecanismul de plafonare-compensare, a afirmat Laurenţiu Urluescu, preşedintele Asociaţia Furnizorilor de Energie din România (AFEER), ieri, în cadrul celei de-a opta ediţii a conferinţei anuale a asociaţiei, eveniment care anul acesta s-a desfăşurat sub titlul "Pregătiri pentru o piaţă de energie competitivă".

Laurenţiu Urluescu a declarat: "În proiectul de ordonanţă de urgenţă apare formularea de care nouă ne e cel mai frică: «în limita fondurilor disponibile». E foarte stresant pentru noi, pentru că şi aşa sunt întârzieri mari la decontare, iar acest lucru ne arată că întârzierile la decontare vor creşte. În acest context, ne exprimăm îngrijorarea cu privire la incertitudinea decontării de la bugetul statului a cheltuielilor făcute de către furnizori pentru susţinerea schemei de sprijin de plafonare/compensare a facturilor, respectiv o posibilă limitare a decontării, întrucât Fondul de Tranziţie Energetică s-a dovedit a fi clar insuficient".

Reprezentanţii AFEER arată că firmele din sistemul energetic au contribuit la bugetul de stat mult mai mult decât au primit, sumele colectate de la companiile din acest domeniu depăşind 45 miliarde lei în anul 2022 şi alte zeci de miliarde lei în anul 2023, pentru care situaţiile financiare sunt în curs de finalizare.

Laurenţiu Urluescu a precizat: "În acelaşi timp, potrivit ANRE, facturile aferente consumurilor până în luna noiembrie 2023, verificate şi transmise spre decontare, prevăd o sumă totală de 23,3 miliarde lei. Conform execuţiei bugetare pentru anii 2022 şi 2023, publicată pe site-ul Ministerului Finanţelor, suma totală decontată pentru facturile clienţilor casnici şi non-casnici s-a ridicat la 21,51 miliarde lei. Ceea ce înseamnă că statul este dator circa 2-2,5 miliarde lei către furnizori, doar pentru facturile emise până în luna noiembrie 2023, verificate şi acceptate de către ANRE. Urmează lunile cu cele mai mari consumuri, cele de iarnă, care, cel mai probabil, vor majora sumele datorate de stat furnizorilor de energie electrică şi gaze naturale".

• Fondul pentru Tranziţia Energetică, pe sponci

Preşedintele AFEER a mai spus că încă mai există facturi emise în luna mai 2023 pentru care statul nu a achitat către companiile din energie diferenţa dintre preţul real şi cel plafonat/compensat.

Reprezentanţii companiilor de distribuţie de energie au mai arătat că Fondul pentru Tranziţia Energetică - sursa bugetară din care statul efectuează plăţile pentru facturile la energie -, se epuizează, în condiţiile în care va fi nevoie în continuare de decontări pentru că plafoanele de 0,68 şi 0,8 lei/kWh, sunt sub preţurile energiei din piaţă, chiar dacă ultimele sunt în scădere. Fondul respectiv este alimentat din suprataxarea producătorilor, dar scăderea preţurilor din piaţă a atras şi scăderea veniturilor încasate de stat din respectiva suprataxare.

Laurenţiu Urluescu a spus: "Fondul nu prea se mai alimentează, pentru că producătorii vând la 450 lei/MWh, traderii nu prea aduc nimic pentru că la 98% taxe totul e îngheţat, nu se mai fac tranzacţii. Avem o problemă de fond a Fondului, pentru că nu mai are intrări, are doar ieşiri".

Referitor la modificarea OUG 27/2022, Istvan-Lorant Antal, preşedintele Comisiei senatoriale pentru energie, infrastructură energetică şi resurse minerale le-a transmis participanţilor la conferinţă că, odată ce noua ordonanţă de urgenţă va ajunge în Parlament, în cadrul procesului legislativ senatorii şi deputaţii vor modifica toate prevederile care ar îngreuna desfăşurarea activităţii companiilor din energie, aşa cum au făcut-o şi în pandemie, dar şi după declanşarea războiului din Ucraina.

Lorant Antal a precizat: "Ştiu că atunci când Guvernul a venit cu plafonarea preţurilor la energie electrică şi gaze naturale, au fost şi foarte multe voci care au insistat pentru meţinerea pieţei libere în energie. Din punctul nostru de vedere la vremea respectivă plafonarea-compensare a fost cea mai bună măsură prin care am intervenit, dar acum trebuie să începem să ieşim din această plafonare. Ştiu că ANRE propune un an de tranziţie până la revenirea la piaţa liberă".

Adrian Vintilă, consilier al ministrului Energiei a declarat că draftul de OUG privind modificarea legislaţiei de plafonare-compensare este în transparenţă publică până vineri, inclusiv, pe site-ul Ministerului Energiei şi că nu se va prelungi dezbaterea publică deoarece Guvernul doreşte ca noul act normativ să producă efecte începând cu 1 aprilie 2024, mai ales că el prevede că Mecanismul de achiziţie centralizată de energie electrică (MACEE) va fi voluntar în perioada 1 aprilie-31 decembrie 2024. El a precizat că viitoarea ordonanţă de urgenţă prevede o majorare a marjei de profit de la 2% la 10% în procesul de achiziţie şi că va creşte cu 25% componenta de furnizare a gazelor naturale.

Adrian Vintilă a mai spus: "Ştim că există în cadrul grupurilor de producători şi de furnizori din energie o dorinţă de recunoaştere a costurilor de echilibrare, iar aici vom avea o majorare de la 5% la 10%. (...) Graficele ne arată o evoluţie vizibilă a preţului, un trend descendent, sub 403 lei/Mwh şi consider că trebuie să facem modificări pentru a crea stabilitate în piaţă".

Consilierul ministrului Energiei a mai arătat că în 25 martie se va termina şi dezbaterea publică privind proiectul de act normativ legat de contractele pentru diferenţă (CfD), mecanism pentru care Comisia Europeană a alocat României 3 miliarde euro pentru 5000 MW.

Adrian Vintilă a spus: "După aprobarea actului normativ, anul acesta vom scoate la licitaţie 1000 MW pe eolian şi 1000 MW pe energie solară, iar anul viitor câte 1500 MW pentru ambele componente. (...) CfD-urile vor fi încheiate pe 15 ani, cu posibilitatea indexării preţului după primii 3 ani. Vorbim despre un mecanism care este aşteptat de toţi stakeholderii din piaţa de energie".

• Prosumatorii, o categorie din ce în ce mai mare

În cadrul conferinţei, preşedintele Comisiei senatoriale pentru energie, infrastructură energetică şi resurse minerale, Istva-Lorant Antal a spus că prosumatorii reprezintă deja o comunitate importantă de producători de energie electrică şi de aceea anul trecut a fost adoptată de Parlament legea ce le permitea să facă decontări lunare, decontări din surplusul de energie electrică cu factura de gaze naturale cu condiţia ca să fie vorba despre acelaşi furnzor, dar şi alocarea surplusului către alte puncte de consum sau către terţi. Din păcate legea respectivă a fost retrimisă, la reexaminare, Parlamentului de către preşedintele Klaus Iohannis.

Lorant Antal a precizat: "Avem dezbateri. Am avut două întâlniri cu actorii din energie. Sper ca săptămâna viitoare actul normativ aflat în procedura de reexaminare să treacă de plenul Senatului şi avem promisiunea colegilor din Camera Deputaţilor că vor reveni asupra deciziei iniţiale privind plafonul maxim de 900 kw pentru capacitatea de producţie a unui prosumator şi vor trece în lege plafoanele de 200 şi 400 kw, aşa cum apar în directiva europeană şi că nu vor fi alte probleme la promulgare. Sper ca într-o lună acest act normativ să inte în vigoare".

În ceea ce priveşte prosumatorii, Viorel Alicuş, director în cadrul ANRE a afirmat că în ultimul an s-a mărit considerabil numărul de cereri pentru racordarea la reţea şi că punerea în funcţiune a tuturor capacităţilor de producţie, inclusiv a celor ridicate de companiile din domeniu, pune o presiune uriaşă pe reţelele de transport şi distribuţie, iar autoritatea dee reglementare încearcă să facă aceste racordări pe baze competitive şi pe proiecte viabile.

Domnul Alicuş a spus: "Trebuie făcuţi paşi pentru evaluarea reţelelor, a costurilor disponibilităţilor de capacitate pentru toate nivelurile de tensiune pentru racordarea tuturor capacităţilor de producşie din regenerabile şi nu numai, să vedem ce înseamnp ca şi costuri. În acest moment avem peste 120.000 de prosumatori care au o capacitate totală instalată de aproape 2000 MW".

Laurenţiu Urluescu, preşedintele AFEER a precizat că majorarea numărului de prosumatori nu este o provocare foarte mare pentru furnizori şi că riscul priveşte doar excedentul de energie electrică produsă în orele în care preţul este scăzut şi deficitul de energie în orele în care preţul este ridicat, ceea ce atrage costuri mai mari pentru furnizori, costuri care se vor socializa şi vor fi suportate în final de consumatorii clasici care vor plăti pentru acest risc al prosumatorilor.

Adrian Vintilă, reprezentantul ministrului Energiei a reiterat faptul că prosumatorii nu vor plăti aşa numita taxă pe soare şi că o soluţie viabilă este obligarea acestora la stocarea energiei, menţionând că deja, pe programul Electric-Up 2 obligativitatea stocării este prevăzută pentru fiecare proiect în parte care primeşte finanţare de la buget.

Menţionăm că organizatorul evenimentului de ieri, Asociaţia Furnizorilor de Energie din România - AFEER, înfiinţată în anul 2006, cuprinde, în prezent, un număr de 37 de membri, furnizori şi traderi licenţiaţi şi activi pe piaţa de energie electrică şi/sau de gaze naturale, care asigură furnizarea energiei atât către consumatori persoane fizice, cât şi către IMM-uri şi consumatori din toate categoriile de agenţi economici, care activează în România, cu o cotă de piaţă de circa 85% din consumul final de electricitate şi gaze naturale.