FURTUL DIN BĂNCI, LEGALIZAT LA NIVEL EUROPEANBlănculescu: "Confiscarea depozitelor - o crimă cu premeditare"

EMILIA OLESCU
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 08 ianuarie 2016

Blănculescu: "Confiscarea depozitelor - o crimă cu premeditare"

Companiile sunt obligate să-şi ţină banii în bănci

Ionel Blănculescu: "Proprietatea este garantată prin Constituţie, ceea ce înseamnă că Legea bail-in-ului este neconstituţională"

Confiscarea depozitelor negarantate pentru salvarea băncilor cu probleme, măsură prevăzută în reglementările care tocmai au intrat în vigoare, în acest an, la nivel european ar putea aduce deponenţii în situaţia să-şi mute banii din conturile băncilor din Europa în afara continentului.

Legea rezoluţiei bancare a fost promulgată şi la noi, pe final de an 2015, fără ca nimeni dintre autorităţile abilitate să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la faptul că actul normativ presupune inclusiv ca, peste noapte, deponenţilor să le dispară economiile din bănci.

Punctul nevralgic al legii priveşte societăţile comerciale, apreciază consultantul economic Ionel Blănculescu. Domnia sa ne-a explicat: "Companiile sunt obligate de lege să lucreze rulându-şi banii prin bănci. În acelaşi timp, prin aplicarea bail-in-ului, banii, pe care, repet, firmele sunt obligate să-i ţină în bănci, vor fi luaţi în mod forţat.

Şi în cazul exproprierii unei proprietăţi, când construim o autostradă, exproprierea se face cu o despăgubire cu justă valoare. În cazul bail-in-ului, însă, vorbim de confiscare, de furt legalizat. Dacă legea te obligă să-ţi păstrezi banii în bănci, atunci trebuie să-ţi asigure şi condiţii. Situaţia este extrem de periculoasă. Discutăm despre o crimă cu premeditare. Cu alte cuvinte, ştim că cineva poate fi ucis, dar zicem că a fost legal. Dacă legea spune că băncile îmi pot lua banii mei, pe care i-am obţinut prestând un serviciu sau vânzând un bun propriu, atunci tot legea ar trebui să-mi permită să nu-mi mai ţin banii în conturile băncilor. Această reglementare pregăteşte cu premeditare o confiscare de la cineva captiv prin lege".

Din rândul populaţiei, conform statisticilor, 99,98% din deponenţi au sub 100.000 de euro în depozite, valoarea garantată de stat. Nu trebuie să-i neglijăm, însă, pe cei 0,2%, care ar putea reprezenta 80% din banii existenţi în depozitele bancare, avertizează Ionel Blănculescu.

Proprietatea este garantată prin Constituţie, atrage atenţia domnul Blănculescu, subliniind că Legea rezoluţiei bancare este neconstituţională.

Domnia sa subliniază că, de acum înainte, putem da legi cu gir european prin care să furăm proprietatea, adăugând că, în acest moment "nu se face decât hazard moral şi se deschide Cutia Pandorei pentru toate domeniile".

Ionel Blănculescu avertizează că, după acţionari, cei care vor pierde în urma acestei legi sunt creditorii băncilor, precizând: "Orice bancă obţine împrumuturi. Acum, vâzând această situaţie, cine mai împrumută băncile?"

Printre altele, economistul mai susţine: "Legea rezoluţiei bancare afectează toate instrumentele economice şi financiare create până acum, pentru că inclusiv cei care cumpără obligaţiuni vor fi afectaţi".

Astfel, toate activităţile economice se realizează prin bancă, iar băncile însele vor suferi, rămânând fără creditori şi fără deponenţi şi reducându-se apetitul din partea tuturor de a colabora cu instituţii inanciare.

"Apare o declasificare a băncilor pe clase de risc", conchide Ionel Blănculescu, subliniind că, acum, mulţi dintre oamenii cu bani nu au idee ce presupune bail-in-ul.

Unii specialişti consideră că în principal băncile mici vor fi afectate, pe termen lung, de Legea rezoluţiei bancare, întrucât şi firmele şi persoanele fizice se vor concentra pe băncile mari, ocolindu-le pe cele mai mici.

"Banii nu mai sunt garantaţi integral şi, în cazul în care o bancă se va confrunta cu probleme, se va ajunge la situaţia în care vor plăti deponenţii", subliniază aceştia.

Analiştii arată că, acum, banii pe care oamenii îi păstrează în depozite, nu mai sunt în siguranţă: "Conceptul este că micul depunător nu trebuie să sufere. Dacă are depozite mai mari de 100.000 de euro, se confruntă cu riscul băncii, însă dacă valoarea banilor din depozite este mai mică de 100.000 de euro, atunci deponenţii au riscul statului, pentru că depind de puterea de garantare a acestuia. Însă, niciun stat nu-şi permite să şi-i pună în cap pe micii deponenţi. Statul poate intra în imposibilitate de plată doar dacă se va produce un colaps general în sistemul bancar, ceea ce este greu de crezut".

Economistul Aurelian Dochia, administrator în cadrul Group Societe Generale, ne-a spus că, în perioada de criză, depozitele au crescut foarte mult, raportul credite/depozite ajungând la un nivel "foarte bun", înregistrându-se mai multe depozite decât credite. Astfel, în opinia domnului Dochia, din punct de vedere al gestiunii riscurilor, situaţia este confortabilă. "Nu cred că se poate gândi o schimbare bruscă de comportament, mai ales în cazul în care nici alternativele nu sunt prea existente. Trebuie să recunoaştem că Bursa de Valori nu este pentru tot omul", apreciază domnia sa.

Analistul economic Florin Cîţu nu este atât de impacientat cu privire la bail-in. Domnia sa a scris, pe pagina de Facebook: "Bail-out (n.r. salvarea băncilor cu fonduri de la stat) sau bail-in? Niciuna. Băncile, ca orice companie, în insolvenţă caută investitori sau ies de pe piaţă. Caută investitori care vor să participe voluntar.

Cei cu depozite în bănci trebuie să se întrebe dacă dobânda pe care o primesc îi recompensează pentru riscul de a deveni acţionari la un moment dat într-o companie insolventă.

Dar, la cum văd eu că evoluează lucrurile, bail-in nu va funcţiona şi, la prima situaţie mai gravă, se va transforma din nou în bail-out. Normal că până atunci cei cu depozite în banci vor ignora riscul de bail-in. În principal, pentru că au învăţat că pot să se bazeze pe bail-out".

Anul trecut, Comisia Europeană a sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) cu privire la netranspunerea legislaţiei privind redresarea şi rezoluţia bancară de către Luxemburg, Polonia, Republica Cehă, România, Suedia şi Ţările de Jos (BRRD).

Data-limită pentru transpunerea acestor norme în dreptul naţional a fost 31 decembrie 2014. Ţara noastră s-a aflat printre statele împotriva cărora CE a deschis procedura de infringement pentru netranspunerea Directivei 2014/59/UE.

Referitor la procedura bail-in-ului, Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din cadrul BNR, ne-a precizat, la începutul lunii iunie 2015: "Textul (n.r. proiectului de lege) transmis de Banca Centrală către MFP nu face altceva decât să transpună prevederile europene. Trebuie să înţelegem că nu BNR impune aplicarea bail-in-ului, printre soluţiile de salvare a băncilor cu probleme, ci Uniunea Europeană cere acest lucru".

Domnia sa consideră că la noi nu va avea loc procedura de bail-in, pentru că "oamenii au înţeles să se pună la adăpost", respectiv au avut grijă să nu-şi constituie depozite mai mari de 100.000 de euro.

Acţionarii instituţiei supuse rezoluţiei vor fi primii care vor suporta pierderile, creditorii respectivei bănci suportând pierderi ulterior acţionarilor, în conformitate cu ordinea priorităţii creanţelor acestora din cadrul procedurii de insolvenţă, cu excepţia cazului în care, în prezenta lege, se prevede în mod expres altfel, iar persoanele fizice şi juridice care au contribuit la ajungerea în stare de dificultate majoră a instituţiei supuse rezoluţiei sunt trase la răspundere potrivit legii civile sau penale.

Opinia Cititorului ( 7 )

  1. Cand BCR nu citeste raportul financiar Oltchim si vinde creanta strabuniciii este crima pasionala?

    Legea nr. 312/2015, ce transpune directiva BRR, conține o serie de măsuri de siguranță pentru creditori. Una dintre acestea este cea cunoscută sub denumirea de “niciun creditor mai defavorizat” (engl. “no creditor worse-off”- NCWO). Potrivit acestui mecanism de siguranță, în cazul în care se aplica procedura de recapitalizare internă, autoritatea de rezoluție va avea în vedere ca acționarii și creditorii implicați în aceasta să nu suporte pierderi mai mari decât cele pe care le-ar fi înregistrat dacă instituția ar fi fost lichidată prin procedura de insolvență. Dacă apar totuși astfel de pierderi, acționarii și creditorii au dreptul la compensația corespunzătoare din partea Fondului de Rezoluție administrat de FGDB, în baza unei evaluări făcute de un evaluator independent.

    1. Adică dacă furtul e nediscriminatoriu, atunci e acceptabil, moral și dezirabil????

    Romanilor, vi se pregateste ceva!

    Veti pierde toti banii pe care ii aveti prin banci!!!! 

    Veti ramane cu ce aveti ascuns sub saltea!

    HA HA HA 

    Firmele pot sa tina banii la sediul firmei de acum domnule Isarescu?

    Eroarea domnului Balacarescu! o fi intentionata? 

     

    ..."Companiile sunt obligate de lege să lucreze rulându-şi banii prin bănci. În acelaşi timp, prin aplicarea bail-in-ului, banii, pe care, repet, firmele sunt obligate să-i ţină în bănci, vor fi luaţi în mod forţat..... 

    Domnule Balacarescu este descalificant ca nu ai inteles exact continutul legii/ al reglementarilor in cauza, care se refera (strict) la DEPOZITELE NEGARANTATE.

    Banii firmelor, din contul curent reprezinta capitalul de lucru, nu depozite. 

    1. Fix la depozitele negarantate ale persoanelor fizice. 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
BTPay
GRAMPET GROUP
ifep.ro
UNNPR
Hidroelectrica
Stiri Locale

Curs valutar BNR

03 Dec. 2021
Euro (EUR)Euro4.9487
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.3767
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.7595
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8121
Gram de aur (XAU)Gram de aur249.2179

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro