Generaţia TikTok, sub asediu - copiii, captivi în reţelele sociale

Efectul reţelelor de socializare asupra copiilor este tot mai nociv. O arată numeroase studii de specialitate, dar situaţia este vizibilă şi cu ”ochiul liber”. Influenţa şcolii şi a părinţilor este tot mai mică, în timp ce creşte cea a platformelor precum Facebook, Instagram şi TikTok. Timpul petrecut online creşte tot mai mult încă de la vârste tot mai fragede. Multe provocări lansate în online sunt la limita absurdului, iar copiii ajung victimele acestora. Zilnic apar ştiri despre violenţe, accidente, infracţiuni în mijlocul cărora se află minori. Fără o intervenţie clară a autorităţilor, inclusiv la nivelul legislaţiei, chestiunea poate deveni foarte gravă pentru întreaga societate.

Două exemple recente din ţara noastră arată profunzimea problemei.

O fată în vârstă de 14 ani a fost arestată preventiv de Tribunalul Bihor, pentru 15 zile, pentru pornografie infantilă, viol săvârşit asupra unui minor şi şantaj, după ce a produs mai multe materiale video cu o persoană minoră în care aceasta avea un comportament sexual explicit. De asemenea, fata de 14 ani ar fi constrâns aceeaşi persoană minoră, ameninţând-o cu postarea pe internet a materialelor deja realizate, să intre în apel video şi să facă acte de natură sexuală. De asemenea, anchetatorii au găsit în telefonul persoanei cercetate fotografii cu minori în ipostaze sexuale. Poliţiştii au precizat că fata de 14 ani a ameninţat victima cu postarea în mediul online a videoclipurilor realizate dacă nu obţine un cont de socializare cu mulţi urmăritori. Un copil de 10 ani din comuna Viziru, judeţul Brăila, a fost agresat cu un cuţit de un alt minor de aceeaşi vârstă, pe fondul unei neînţelegeri legate de o jucărie (kendama), foarte populară pe tiktok, informează Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Brăila. Agresorul a aplicat 24 de lovituri de cuţit după care şi-a acoperit victimacu zăpadă, acesta din urmă ajungând la spital, după ce a fost descoperit de un adult, în stare gravă. Violenţa este scăpată de sub control, iar mulţi minori nici măcar nu înţeleg că fac ceva rău în anumite cazuri.

Pe de altă parte, există şi exemple pozitive, la cel mai înalt nivel, de luptă împotriva efectelor internetului asupra minorilor.

• Australia, un exemplu

La o lună de la intrarea în vigoare a interdicţiei privind utilizarea reţelelor sociale de către tinerii sub 16 ani din Australia, au fost dezactivate 4,7 milioane de conturi, a anunţat, săptămâna trecută, autoritatea de reglementare a internetului din această ţară. Acţiunea vine în contextul în care interdicţia privind utilizarea reţelelor sociale a intrat în vigoare la 10 decembrie 2025. „Astăzi putem anunţa că această măsură funcţionează. Este un motiv de mândrie pentru Australia. Aceasta a fost o legislaţie de pionierat la nivel mondial, dar acum este urmată în întreaga lume”, a declarat premierul Anthony Albanese, într-o conferinţă de presă, potrivit NBC News.

Numărul conturilor dezactivate este mult mai mare decât estimările iniţiale. Potrivit Associated Press, compania Meta, care deţine platformele Facebook, Instagram şi Threads, a anunţat că a şters aproximativ 550.000 de conturi aparţinând tinerilor sub 16 ani. „Nu ne aşteptăm ca legile privind siguranţa să elimine fiecare încălcare. Dacă ar fi aşa, limitele de viteză ar fi considerate un eşec, pentru că oamenii le încalcă, iar restricţiile privind consumul de alcool ar fi, la rândul lor, un eşec, deoarece, credeţi sau nu, unii copii au acces la alcool”, a afirmat comisarul pentru siguranţă electronică.

Un studiu realizat împreună cu experţi în sănătate mintală va analiza impactul pe termen lung al interdicţiei, pe parcursul mai multor ani.

Australia a devenit, în luna decembrie, primul stat din lume care a introdus o vârstă minimă pentru accesul la reţelele sociale. Măsura vine după ani de critici la adresa marilor companii din domeniul tehnologiei, acuzate că au întârziat implementarea unor soluţii reale pentru reducerea riscurilor la care sunt expuşi copiii în mediul online.

• Marea Britanie, Franţa, Danemarca, Spania, Germania, Italia şi Grecia analizează introducerea unor restricţii

Interdicţia impusă de Australia a declanşat un val de dezbateri şi iniţiative legislative la nivel global, Regatul Unit fiind considerat principalul candidat pentru a urma acest exemplu, potrivit CNBC. Legea australiană, intrată în vigoare prin Online Safety Amendment Act, obligă platforme precum Reddit, X, Instagram, YouTube şi TikTok să aplice metode stricte de verificare a vârstei, sub sancţiunea unor amenzi de până la 49,5 milioane de dolari australieni. Deşi reacţiile adolescenţilor, ale companiilor de tehnologie şi ale experţilor au fost împărţite, presiunea asupra guvernelor creşte.

„Aceasta este o problemă globală, iar guvernele de pretutindeni sunt presate să răspundă”, a declarat Daisy Greenwell, cofondatoare a organizaţiei britanice Smartphone Free Childhood. Potrivit acesteia, „nimeni nu mai crede că status quo-ul funcţionează pentru copii, părinţi sau societate”.

Pe lângă Marea Britanie, ţări precum Franţa, Danemarca, Spania, Germania, Italia şi Grecia analizează introducerea unor restricţii similare pentru minorii sub 16 ani. În Statele Unite, o interdicţie la nivel federal este considerată improbabilă, însă există un interes tot mai mare la nivelul statelor.

Ravi Iyer, director la Neely Center din cadrul University of Southern California, afirmă că „politica federală este greu de anticipat”, dar recunoaşte că subiectul beneficiază de un sprijin bipartizan rar. El estimează că mai multe state americane ar putea adopta astfel de măsuri în următorii ani, California şi Texas având deja în vedere iniţiative pentru 2026.

În acelaşi timp, giganţii tehnologici se opun acestor demersuri. Reddit a contestat în instanţă legea australiană, susţinând că limitează excesiv libertatea de exprimare, în timp ce Meta a cerut revizuirea interdicţiei. Reţeaua X a transmis utilizatorilor că aplicarea restricţiilor „nu este o alegere, ci o obligaţie legală”. În Regatul Unit, Camera Lorzilor urmează să voteze un amendament la Children's Wellbeing and Schools Bill, care ar putea introduce o interdicţie pentru copiii sub 16 ani. O campanie recentă a organizaţiei Smartphone Free Childhood a generat peste 100.000 de e-mailuri către parlamentari, solicitând stabilirea unor „limite rezonabile şi adecvate vârstei pentru protejarea bunăstării copiilor”. Prim-ministrul britanic Keir Starmer s-a declarat favorabil ideii, afirmând că „trebuie să protejăm mai bine copiii de social media” şi că studiază modelul australian.

Franţa se află într-un stadiu avansat al dezbaterilor, unde sunt analizate două proiecte de lege, unul susţinut de preşedintele Emmanuel Macron, care vizează restricţionarea accesului la reţelele sociale pentru copiii sub 15 ani. Autorităţile franceze din domeniul sănătăţii publice au subliniat că efectele negative ale reţelelor sociale asupra tinerilor sunt „numeroase şi bine documentate”. Potrivit lui Ravi Iyer, dacă o astfel de interdicţie devine o normă globală, presiunea socială asupra adolescenţilor de a fi prezenţi pe reţelele sociale ar scădea semnificativ.