Goldman Sachs: Inteligenţa artificială începe să reducă cererea de forţă de muncă în economiile dezvoltate

Inteligenţa artificială începe să afecteze cererea de forţă de muncă în unele dintre cele mai dezvoltate economii ale lumii, iar angajaţii aflaţi la început de carieră par să fie cei mai vulnerabili, potrivit unei analize Goldman Sachs, citată de CNBC. Cele mai vizibile efecte sunt în call-center, software, consultanţă de management şi publicitate, unde ocuparea forţei de muncă a coborât semnificativ sub tendinţele istorice.

• Angajările au încetinit în sectoarele expuse automatizării

Goldman Sachs a analizat evoluţia pieţelor muncii din mai multe economii dezvoltate şi a constatat că sectoarele cu o expunere mai ridicată la automatizarea prin inteligenţă artificială au înregistrat, în general, o creştere mai lentă a numărului de locuri de muncă disponibile începând cu a doua jumătate a anului 2022. Legătura dintre utilizarea AI şi încetinirea angajărilor este deosebit de vizibilă în Germania, Australia şi Statele Unite.

Unul dintre domeniile afectate este cel al serviciilor de informare şi comunicaţii. Creşterea numărului de angajaţi din acest sector a încetinit în aproape toate marile economii dezvoltate după 2022. În afara Statelor Unite, ocuparea forţei de muncă se menţine însă în apropierea sau chiar peste tendinţa pe termen lung. Diferenţele sunt mai pronunţate în industriile în care tehnologia poate prelua deja o parte importantă din activitatea desfăşurată de oameni.

• Call-center-ele, printre cele mai afectate

Call-center-ele înregistrează cele mai mari diferenţe faţă de tendinţele istorice. Numărul angajaţilor din acest sector este cu 39% sub tendinţă în Statele Unite, cu 33% în Canada şi cu 27% în Germania. Goldman Sachs consideră că aceste date indică faptul că presiunile generate de inteligenţa artificială asupra locurilor de muncă au devenit deja vizibile în domeniile în care există instrumente capabile să automatizeze o parte semnificativă a sarcinilor.

• Angajaţii aflaţi la început de carieră, cei mai vulnerabili

Impactul este mai pronunţat în cazul persoanelor care încearcă să intre pe piaţa muncii. Goldman Sachs a analizat peste 800 de ocupaţii şi a constatat că efectele negative asociate inteligenţei artificiale sunt cele mai puternice în rândul angajaţilor aflaţi la început de carieră. Un efect negativ, dar mai redus, este observat şi în profesiile considerate foarte vulnerabile la înlocuirea prin AI. La nivelul întregii pieţe a muncii, impactul rămâne deocamdată relativ redus. O expunere de 10% a unei ocupaţii la inteligenţa artificială este asociată cu o diminuare de 0,1 puncte procentuale a ritmului anual de creştere a numărului de angajaţi în Franţa, Canada şi Statele Unite.

În cazul angajaţilor aflaţi la început de carieră, efectul este însă mai pronunţat: depăşeşte 0,6 puncte procentuale în Australia şi 0,2 puncte procentuale în Statele Unite. Concluzia Goldman Sachs este că efectele inteligenţei artificiale asupra angajărilor pot fi deja identificate în datele globale, dar sunt deocamdată concentrate într-un număr relativ restrâns de industrii şi categorii de angajaţi.

• Adoptarea AI ajunge la 15%-20% în economiile dezvoltate

Presiunile asupra pieţei muncii apar în paralel cu extinderea rapidă a utilizării inteligenţei artificiale. Goldman Sachs a combinat rezultatele a 11 sondaje privind adoptarea AI şi estimează că rata de utilizare în principalele economii dezvoltate se situează deja la aproximativ 15%-20%. Franţa, Statele Unite, Olanda şi Marea Britanie se numără printre liderii adoptării inteligenţei artificiale, în timp ce Italia, Japonia şi Noua Zeelandă au niveluri mai reduse. În marile economii emergente, rata estimată de adoptare a AI este de aproximativ 10%-15%. Analiza indică astfel o relaţie tot mai vizibilă între extinderea utilizării inteligenţei artificiale şi dinamica angajărilor.