Grindina a făcut prăpăd într-o zonă care ar fi putut fi protejată de sistemul oprit de Ministerul Agriculturii

Un episod de vreme severă a făcut prăpăd în mai multe localităţi viticole şi agricole din judeţul Vrancea, care, ani la rând, au fost protejate de grindină de sistemul care, printr-un ordin de ministru, nu a mai fost pornit în aprilie 2025.

”Vremea poate fi imprevizibilă. Dar nepăsarea nu trebuie să fie o politică. Sistemul antigrindină nu este o opţiune, este o necesitate strategică”, este semnalul de alarmă tras de Ionuţ Lazăr, director de program în cadrul Unităţii pentru Combaterea Căderilor de Grindină.

Imediat după vijelia de miercuri, Ionuţ Lazăr a făcut o postare pe pagina de Facebook prin care spune că toate zonele în care grindina a distrus culturile de viţă de vie şi culturile agricole se aflau în aria de protecţia a sistemului antigrindină din Vrancea şi dacă acesta ar fi funcţionat cu siguranţă ar fi diminuat din pagube sau chiar le-ar fi evitat.

”Astăzi, judeţul Vrancea a fost lovit de un episod sever de instabilitate atmosferică, cu grindină de mari dimensiuni - între 1 şi 3 cm - care a provocat pagube considerabile atât în agricultură, cât şi în zonele urbane.

Cele mai afectate au fost: Odobeşti şi Jariştea, unde grindina a distrus livezi de măr şi plantaţii de viţă de vie - culturi valoroase pentru economia agricolă a judeţului; Garoafa, aflată în aria punctului de lansare Bizigheşti; Sihlea, zonă protejată de punctul Sihlea; Bordeşti, Tâmboieşti şi Dumitreşti, la limita de intervenţie a punctului Urecheşti; Vârteşcoiu, zonă protejată de punctul Beciu. Şi nu în ultimul rând, Municipiul Focşani, unde grindina a afectat maşini, curţi şi infrastructură.

Norul cu grindină nu s-a format deasupra Focşaniului, ci în zona montană (Regiu) şi s-a deplasat spre sud-est menţinându-şi structura şi energia datorită instabilităţii atmosferice. Dacă punctele de lansare Beciu, Boloteşti, Bizigheşti şi Urecheşti erau active, acest episod putea fi evitat sau măcar atenuat. Localităţi aflate în aria lor de protecţie au fost expuse nejustificat, într-un moment în care tehnologia şi ştiinţa ne stau la dispoziţie”, a spus Ionuţ Lazăr, director de program în cadrul Unităţii pentru Combaterea Căderilor de Grindină.

Domnia sa susţine că ceea ce a stat la baza deciziei privind oprirea sistemului antigrindină, respective faptul că provoacă seceta, este doar un mit.

”Rachetele antigrindină NU provoacă secetă, nici în România, nici în lume.

Este pur şi simplu absurd ştiinţific să credem că o rachetă care transportă iodură de argint într-un nor plin cu gheaţă ar opri ploaia. De ce? Racheta nu explodează în nor, ci eliberează substanţa activă pe traiectoria sa de zbor. Iodura de argint acţionează ca nucleu de condensare, favorizând formarea a multe cristale mici de gheaţă, în loc de câteva mari. Rezultatul? Grindina de dimensiuni mari, din nor, se fragmentează, iar o parte se topeşte, în cadere către sol, unde vom avea apă. Este exact aceeaşi substanţă folosită de zeci de ani în toată lumea pentru stimularea precipitaţiilor. A spune că într-un caz opreşte ploaia şi în altul o stimulează este un nonsense”, a scris, pe Facebook, Ionuţ Lazăr.

În plus, Ionuţ Lazăr a făcut recent şi o analiză prin care a vrut să demonteze acest mit potrivit căruia rachetele antigrindină folosită pe timpul verii ar provoca seceta.

”Pentru a argumenta mai bine, am analizat precipitaţiile din perioada 2022-2025 pentru judeţul Vrancea, de la staţiile meteo ale ANM din Adjud si Focşani, aflate în zona protejată, respectiv de la staţiile meteo ale ANM din Rîmnicu Sărat şi Tecuci, aflate în afara zonei protejate şi a reieşit faptul că în 2022, 2023 şi 2024, când sistemul funcţiona în Judeţul Vrancea, a plouat mai mult în zonele protejate.De exemplu, în 2022 s-au înregistrat 553,9 l/mp (în zona protejată) şi 476,2 l/mp (în zona neprotejata neprotejată). În 2023: 502,3 l/mp vs. 445 l/mp, în 2024: 739,4 l/mp vs. 707,5 l/mp, iar anul acesta, până la 26 mai s-au înregistrat 167,1 l/mp vs. 183,3 l/mp (cu sistemul oprit). În extra-sezon (când rachetele nu sunt utilizate), valorile au fost comparabile sau chiar mai mici în zonele neprotejate, ceea ce contrazice mitul secetei provocate de sistemul antigrindină. Aşadar, realitatea arată că rachetele nu reduc ploile - dimpotrivă, zonele protejate au beneficiat adesea de mai multe precipitaţii. Diferenţele de precipitaţii ţin de sezon, dinamică atmosferică şi schimbări climatice, nu de rachete.Problema nu este tehnologia rachetelor antigrindină, ci confuzia dintre percepţie şi realitate. În aceste condiţii, nu ne trebuie dezbinare, ci implementarea unei strategii naţionale de management a apei şi de gestionare a riscurilor climatice. Mai ales că România are deja tehnologii testate, specialişti formaţi, rezultate verificate şi potenţial enorm de inovare în domeniul intervenţiilor atmosferice”, a subliniat Ionuţ Lazăr.

Directorul de program în cadrul Unităţii pentru Combaterea Căderilor de Grindină spune că această tehnnologie nu este folosită doar în România ci şi în alte ţări precum Republica Moldova, Serbia, Ungaria, Bulgaria, Franţa, Grecia, China, SUA etc. De asemenea, tehnologia privind stimularea precipitaţiilor este folosită în Emiratele Arabe Unite, Israel, China, SUA, Australia etc.

”Toate folosesc iodură de argint, o substanţă sigură, susţinută de studii şi aprobată de Organizaţia Mondială de Meteorologie. Poate este momentul ca statul român să deschidă un dialog real, profesionist, cu fermierii şi specialiştii. Fermierii nu cer explicaţii complicate, cer apă, siguranţă şi stabilitate, iar societatea nu cere promisiuni ci fapte, prevenţie şi protecţie”, a conchis Ionuţ Lazăr.

Precizăm că Ministerul Agriculturii a emis un comunicat de presă prin care a menţionat că sistemul antigrindină a fost oprit în septembrie 2024 şi nu a mai fost pornit în aprilie, când începea noul sezon ”ca măsură de precauţie, în lipsa unui studiu ştiinţific obiectiv, independent şi complet care să evalueze impactul acestor intervenţii asupra mediului şi asupra regimului precipitaţiilor în zonele adiacente punctelor de lansare”.

”De asemenea, sistemul nu poate funcţiona în lipsa omologării tehnice a punctelor de lansare, conform cerinţelor legale şi de mediu în vigoare. Decizia de suspendare reflectă angajamentul ferm de a asigura transparenţă, echilibru şi respect faţă de toate categoriile de fermieri, indiferent de specificul zonelor agricole în care activează.

Suntem conştienţi că există culturi, precum plantaţiile pomicole şi cele viticole, care necesită soluţii specifice de protecţie împotriva fenomenelor extreme. În acest sens, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale lucrează la operaţionalizarea unei linii de finanţare din fonduri europene, care să sprijine achiziţia de soluţii alternative, moderne şi adaptate, precum generatoare terestre, baloane cu heliu sau alte echipamente omologate.

Introducerea tehnologiilor noi în agricultură este încurajată, însă acestea trebuie să respecte standardele tehnice şi să nu afecteze echilibrul agricol din zonele de aplicare. Protejarea interesului general şi asigurarea securităţii alimentare rămân priorităţi fundamentale, iar orice decizie privind sistemul antigrindină va fi luată în baza unor dovezi ştiinţifice clare şi conforme cu legislaţia naţională şi europeană”, a fost precizat în comunicarea făcută de Ministerul Agriculturii.

2025 este primul an, în ultimii 20, în care sistemul antigrindină nu a fost pornit la începutul sezonului.