Guvernare la limita avariei

Ultima lună de anul trecut s-a desfăşurat sub semnul atingerii ţintei de deficit bugetar convenită cu Comisia Europeană, mai ales că semnalele pentru guvernul Bolojan, în speţă execuţia bugetară la 11 luni, erau încurajatoare, deoarece arătau că măsurile fiscale asumate în iulie şi septembrie încep să dea roade. Cu toate acestea, luna decembrie a comprimat o perioadă de guvernare „pe muchie”, în care Executivul a împins simultan trei fronturi cu cost politic şi miză financiară directă: reforma pensiilor de serviciu ale magistraţilor, disciplina fiscal-bugetară până la aprobarea bugetului pe anul 2026 (preconizată pentru începutul lui februarie 2026 în Parlament) şi accelerarea reformei guvernanţei corporative la companiile de stat, acolo unde jaloanele PNRR pot bloca finanţări dacă provizoratul rămâne regulă.

Citeşte Luna decembrie în cifre

În centrul tensiunii s-a aflat controversatul dosar al pensiilor speciale, forţat procedural prin angajarea răspunderii Guvernului şi apărat în Parlament, cu praguri clare (plafon de 70% din ultimul salariu net, vechime urcată la 35 de ani şi vârstă de pensionare împinsă treptat spre 65), dar împins inevitabil spre conflict instituţional, după moţiunea de cenzură eşuată introdusă de opoziţie şi sesizarea Curţii Constituţionale. În paralel, „ordonanţa-trenuleţ” şi noul pachet de măsuri fiscale inclus în ea au configurat direcţia tranziţiei fiscale: tăieri şi frâne la cheltuieli, stimulente şi simplificări (impozitul minim pe cifra de afaceri a fost redus, impozit de 1% pentru microîntreprinderi, calendar pentru eliminarea „taxei pe stâlp”), protecţii ţintite (sprijin pentru salariul minim şi consumatori vulnerabili), dar şi întărirea controlului pe zonele unde statul pierde tradiţional, cum sunt criptomonedele, accizele, trasabilitatea şi autorizările.

În acelaşi context, Guvernul a trecut de la principii la liste, termene şi sancţiuni în reforma întreprinderilor publice, fixând un termen limită - 31 martie 2026 - pentru selecţiile de administratori şi punând reflectorul pe energie şi transporturi, în timp ce agenda a inclus decizii de securitate economică şi derogări punctuale pentru infrastructuri critice.

Tabloul lunii se vede însă şi în cifrele de fundal şi în şocurile publice care au amplificat presiunea: execuţia bugetară pe 11 luni din 2025 indică o consolidare graduală (deficit mai mic, venituri în creştere, cheltuieli temperate ca ritm), în timp ce recordul subscrierilor FIDELIS şi nivelul rezervelor valutare au oferit semnale de încredere, pe un fond extern încă tensionat.

Citeşte Apreciere pentru BET în decembrie 2025, după un raliu accelerat în a doua parte a anului

Pe alt plan, investigaţia Recorder despre „Justiţia Capturată” a inflamat scena instituţională şi politică, aducând acuzaţii de blocare sistemică a marilor dosare şi reacţii în lanţ, de la întâlniri la Cotroceni şi fractură clară între cele două secţii - judecători şi procurori - din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, până la anunţuri de iniţiative parlamentare radicale.

Pentru luna trecută, mai trecem în revistă alegerile locale parţiale din 7 decembrie, care au redesenat repede harta puterii: la Bucureşti, primar general a devenit liberalul Ciprian Ciucu, fost primar al Sectorului 6, iar Buzăul a reconfirmat că rămâne un pol de influenţă PSD, atât timp cât la şefia Consiliului Judeţean a fost ales fostul premier şi lider social-democrat Marcel Ciolacu.

• Reforma pensiilor magistraţilor, nodul gordian al finalului de an

Punctul de maximă încărcătură politică a venit chiar pe 2 decembrie, când Guvernul a analizat amendamentele depuse la proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în procedura de angajare a răspunderii. A fost un test de forţă, nu doar o dezbatere tehnică: au fost înregistrate 42 de amendamente, cele mai multe venind de la Grupul parlamentar al Partidului Oamenilor Tineri (19), deputatul Dumitru Coarnă (12), deputata Raisa Enachi (6) şi Grupul AUR (5).

Guvernul a respins amendamentele, păstrând forma transmisă Parlamentului, iar în centrul ei stau trei repere care schimbă radical arhitectura actuală: plafonarea pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net, creşterea vechimii minime în muncă de la 25 la 35 de ani şi urcarea vârstei de pensionare din zona 48-50 de ani până la 65 de ani, într-o tranziţie de aproximativ 15 ani.

În aceeaşi zi, Executivul şi-a asumat proiectul în Parlament, iar dinamica a rămas tensionată pe tot parcursul lunii: opoziţia a încercat să răstoarne Guvernul prin moţiune de cenzură, respinsă în 15 decembrie, cu 139 de voturi „pentru” dintr-un necesar de 233, iar dosarul s-a mutat la Curtea Constituţională. Numai că, după o primă amânare a speţei pentru 28 decembrie, în data respectivă judecătorii numiţi la Curte la propunerea PSD au ieşit din sală şi nu au mai revenit, lipsind astfel şedinţa de cvorumul de prezenţă necesar luării unei decizii. Cauza a fost amânată pentru 16 ianuarie, când, pe fondul unei expertize depuse la dosar de Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie, CCR a decis că se va pronunţa pe reforma pensiilor magistraţilor abia în 11 februarie.

Practic, avem de-a face cu o cronologie care arată de ce tema pensiilor speciale ale magistraţilor a fost tratată ca un pivot: reforma a fost împinsă la limită procedurală, apărată în Parlament şi, inevitabil, contestată juridic, cu efect direct asupra calendarului politic şi bugetar.

• Companiile de stat, analizate atent de factorii decizionali din cadrul Guvernului

Decembrie a fost luna în care Guvernul a apăsat puternic şi pe reforma companiilor de stat, într-un amestec de termene-limită, sancţiuni şi liste concrete de întreprinderi. Un pas important a venit prin ordonanţa privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, care încearcă să prevină blocaje operaţionale şi riscuri PNRR generate de proceduri de selecţie neterminate la consilii de administraţie. În text apar date importante: circa 48 de întreprinderi publice centrale depăşiseră termenul maxim legal de 12 luni pentru mandatele provizorii, prin numiri succesive de administratori provizorii. În consecinţă, a fixat un calendar: autorităţile tutelare trebuie să finalizeze selecţiile până la 31 martie 2026 şi să numească administratorii companiilor de stat; AMEPIP a primit obligaţia de verificare a procedurilor, identificarea vinovaţilor şi aplicarea de sancţiuni; dacă selecţiile nu sunt finalizate până la 31 martie 2026, conducătorii autorităţilor tutelare riscă dublul amenzii maxime prevăzute de reglementarea relevantă, iar neîndeplinirea obligaţiilor de desemnare a directorilor provizorii poate fi sancţionată, de asemenea, cu dublarea cuantumului amenzii.

În acest context, în 5 decembrie a fost aprobat un memorandum care a redefinit rolul Comitetului interministerial pentru sprijinirea implementării guvernanţei corporative în companiile de stat şi a validat lista primelor 17 întreprinderi publice centrale supuse analizei. Lista, cu autorităţi tutelare precise, a pus reflectorul pe mai multe companii din energie şi transporturi, printre care se numără Electrocentrale Bucureşti, OIL Terminal, CFR SA, CFR Călători, Metrorex şi TAROM.

Ulterior, în 24 decembrie, Guvernul a extins lista printr-un nou memorandum, adăugând încă patru întreprinderi: Minvest, Romaero, Remin şi Avioane Craiova.

• Impozite locale majorate şi noi măsuri fiscale prin ordonanţa-trenuleţ

Pe 17 decembrie, Guvernul a intervenit în zona fiscalităţii locale, stabilind că, până la 31 decembrie 2025, consiliile locale trebuie să aprobe hotărârile privind cotele de impozite şi taxe pentru 2026, modificând regula anterioară care impunea adoptarea cu cel puţin trei zile lucrătoare înainte de finalul exerciţiului bugetar. A apărut şi un instrument de coerciţie: posibilitatea Ministerului Finanţelor de a sista temporar alimentarea cu cote defalcate din impozitul pe venit şi sume pentru echilibrare, cu excepţia cheltuielilor salariale şi sociale obligatorii, dacă hotărârea nu este adoptată.

În 23 decembrie, Guvernul a livrat „ordonanţa-trenuleţ”, prin care a dispus reducerea unor cheltuieli, măsuri de relansare şi simplificare, sprijin pentru vulnerabili şi autorităţi locale, plus întărirea luptei cu evaziunea şi controlului în zona produselor accizabile.

Noul act normativ a inclus, între altele, reducerea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) la 0,5% în 2026 pentru toţi contribuabilii şi eliminarea lui în 2027, aplicarea unei cote unice de 1% la impozitul pe venit pentru microîntreprinderi indiferent de venit sau tipul activităţii, eliminarea impozitului pentru construcţii („taxa pe stâlp”) din 2027, dar şi consolidarea digitalizării prin extinderea şi clarificarea RO e-Factura şi simplificarea mecanismelor RO e-TVA.

În aceeaşi logică de protecţie socială, Guvernul a prelungit sprijinul pentru angajaţii cu salariul minim prin menţinerea unei porţiuni neimpozitate (300 lei până la 30 iunie 2026 şi 200 lei din iulie până la finalul lui 2026), a anunţat majorarea salariului minim începând cu 1 iulie 2026, prelungirea măsurilor de sprijin pentru consumatorii vulnerabili de energie până la 31 decembrie 2026, cu reguli de eligibilitate considerate mai echitabile.

Pe partea de administraţie locală, ordonanţa a deschis accesul la împrumuturi din Trezorerie de până la 500 milioane lei pentru cofinanţarea şi implementarea proiectelor PNRR până la 30 iunie 2026 şi a prevăzut până la 200 milioane lei pentru termoficare, inclusiv acoperirea restanţelor şi pierderilor, până la 31 martie 2026.

În acelaşi pachet legislativ, combaterea evaziunii a fost împinsă în zonele unde statul pierde tradiţional: autorizarea operatorilor din domeniul produselor accizabile centralizată la ANAF, evaluarea credibilităţii financiare a administratorilor şi sursei fondurilor, garanţii financiare extinse pentru importatorii şi distribuitorii de produse energetice, înăsprirea autorizării şi controlului pentru trasabilitate, plus scurtarea lanţurilor de tranzacţionare prin limitarea intermediarilor fără capacităţi de depozitare autorizate.

• Execuţie bugetară în termenii conveniţi cu Comisia Europeană

Toate aceste măsuri de mai sus au fost luate de Guvern prin prisma execuţiei bugetare pentru primele unsprezece luni din 2025, care, potrivit datelor publicate luna trecută de Ministerul Finanţelor, arată un deficit bugetar de 6,40% din PIB, echivalentul a 121,77 miliarde lei, nivel semnificativ mai redus faţă de 7,15% din PIB consemnat în aceeaşi perioadă a anului 2024. Această diminuare a deficitului, realizată într-un context economic încă tensionat, reflectă o combinaţie de creştere solidă a veniturilor şi o temperare a ritmului de expansiune a cheltuielilor publice raportate la PIB.

Veniturile totale ale statului au însumat 591,91 miliarde lei în perioada analizată, înregistrând o creştere anuală de 13%. Cheltuielile bugetului general consolidat au totalizat 713,68 miliarde lei, în creştere nominală cu 9,9% faţă de aceeaşi perioadă din 2024. Raportate la PIB, cheltuielile au ajuns la 37,52%, faţă de 36,93% în anul anterior, însă ritmul de creştere s-a redus vizibil, semnalând o încetinire a expansiunii cheltuielilor publice. Această evoluţie sugerează o disciplină fiscală mai accentuată, într-un efort de echilibrare graduală a finanţelor statului.

Pe fundalul acestor evoluţii bugetare, programul de titluri de stat FIDELIS a oferit un semnal clar de încredere din partea populaţiei. Ultima ediţie din 2025, derulată în luna decembrie, a atras subscrieri de aproape 1,5 miliarde lei, marcând un record absolut şi confirmând apetitul românilor pentru instrumente de economisire sigure, garantate de stat. În total, în cele 11 ediţii ale anului, românii au investit peste 21,1 miliarde lei, cea mai mare sumă atrasă într-un singur an de la lansarea programului.

La nivel macroeconomic, datele publicate de Banca Naţională a României indică o poziţie externă relativ solidă. Rezervele valutare ale BNR se situau, la finalul lunii decembrie 2025, la 64,8 miliarde euro, iar rezervele internaţionale totale, incluzând aurul, au atins 77,017 miliarde euro, semnificativ peste nivelul de la sfârşitul anului 2024. Rezerva de aur s-a menţinut la 103,6 tone, însă valoarea acesteia a crescut substanţial, pe fondul evoluţiei favorabile a preţurilor internaţionale.

În acelaşi timp, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit mai mare în perioada ianuarie-octombrie 2025, ajungând la 24,636 miliarde euro, evoluţie influenţată de deteriorarea balanţei bunurilor şi a veniturilor primare, parţial compensată de un excedent mai ridicat în zona serviciilor. Investiţiile directe ale nerezidenţilor au crescut semnificativ, depăşind 7,2 miliarde euro, semn că România rămâne atractivă pentru capitalul străin.

Datoria externă totală a continuat să crească, ajungând la 225,6 miliarde euro la finalul lunii octombrie 2025, însă structura acesteia şi indicatorii de sustenabilitate arată o gestionare mai echilibrată. Ponderea datoriei pe termen lung rămâne dominantă, rata serviciului datoriei externe s-a redus semnificativ faţă de anul anterior, iar gradul de acoperire a datoriei pe termen scurt cu rezervele valutare depăşeşte 100%, un indicator de confort pentru stabilitatea financiară.

În acelaşi timp, tot la nivel macroeconomic, Institutul Naţional de Statistică a anunţat că, la finalul lunii decembrie 2025, inflaţia a ajuns la 9,7%, peste previziunile BNR. Potrivit datelor INS, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 7,75%, în decembrie 2025 faţă de decembrie 2024, cele mai mari scumpiri fiind înregistrate la cacao şi cafeaua, cu 24,67%. INS arată că mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 10,48%, în perioada analizată, cea mai mare majorare de preţuri fiind înregistrată la electricitate, cu 60,91%, în timp ce categoria ”energie electrică, gaze şi încălzire centrală” s-a scumpit cu 37,54%, în decembrie 2025 faţă de decembrie 2024.

Şi domeniul serviciilor a cunoscut o majorare a preţurilor, de 11%, iar aici menţionăm transportul pe calea ferată, al cărui preţ a crescut cu 24,40%, la finalul anului trecut compatrativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

• Justiţie controlată sau acaparată?

Un documentar de investigaţie difuzat de Recorder la începutul lunii decembrie a declanşat unul dintre cele mai puternice scandaluri publice din ultimii ani privind funcţionarea Justiţiei din România, aducând în prim-plan acuzaţii grave potrivit cărora marile dosare de corupţie sunt „îngropate în mod sistematic” prin mecanisme rafinate, construite în timp şi consolidate inclusiv prin modificări legislative. Investigaţia, intitulată „Justiţie Capturată”, conturează imaginea unui sistem judiciar profund vulnerabilizat, în care cauze cu prejudicii de zeci sau chiar sute de milioane de euro ajung să se stingă prin achitări definitive, după ani întregi de tergiversări procedurale.

Potrivit investigaţiei, traseul analizat în cazul mai multor dosare de corupţie arată un tipar repetitiv: condamnări în primă instanţă, urmate de ani de amânări, schimbări de completuri, interpretări procedurale controversate şi, în final, achitări definitive care golesc de conţinut anchetele iniţiale.

Potrivit magistraţilor care au apărut în investigaţie, situaţia din Justiţie a atins un nivel de gravitate fără precedent, iar deciziile şi acţiunile întreprinse în ultimii ani ar submina sistematic independenţa Justiţiei. În acest context, mai mulţi magistraţi o indică explicit pe Lia Savonea, preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ca fiind una dintre figurile centrale ale acestui mecanism, din care ar mai face parte şi conducerea Curţii de Apel Bucureşti. Într-o reacţie publică la apariţia documentarului, Liana Arsenie, preşedinta Curţii de Apel Bucureşti, a respins toate acuzaţiile, negând orice implicare în blocarea sau influenţarea dosarelor de corupţie, dar a fost contrazisă de judecătoarea Raluca Moroşanu, care a afirmat că tot ce se consemnează în investigaţia Recorder este real.

Scandalul a generat reacţii rapide la cel mai înalt nivel politic şi instituţional. Preşedintele României, Nicuşor Dan, s-a întâlnit la Palatul Cotroceni cu reprezentanţi ai magistraţilor nemulţumiţi, promiţând organizarea unui referendum intern în magistratură, ca instrument de consultare asupra problemelor semnalate. În acelaşi timp, Consiliul Superior al Magistraturii a ajuns în centrul atenţiei publice, după ce în spaţiul public au apărut poziţii divergente între Secţia pentru judecători şi Secţia pentru procurori, semn al unei fracturi interne profunde.

Guvernul a reacţionat la rândul său prin anunţarea înfiinţării unui comitet special destinat identificării şi rezolvării problemelor structurale cu care se confruntă sistemul judiciar.

• Ciprian Ciucu devine şef al Capitalei, Marcel Ciolacu "s-a ales” şef al judeţului Buzău

Alegerile locale parţiale desfăşurate pe 7 decembrie 2025 au redesenat harta politică atât în Bucureşti, cât şi în judeţul Buzău, într-un context politic excepţional, generat de alegerea lui Nicuşor Dan în funcţia de preşedinte al României, în urma scrutinului prezidenţial din luna mai. Plecarea acestuia de la Primăria Capitalei către Palatul Cotroceni a declanşat un test electoral major pentru partidele politice, cu miză ridicată asupra direcţiei administrative a celui mai mare oraş din ţară şi asupra echilibrelor locale din teritoriu.

În Bucureşti, competiţia pentru funcţia de primar general s-a desfăşurat pe fondul unei participări moderate la vot, de 32,64% din totalul celor 1.807.214 alegători înscrişi pe listele electorale. Din cele 585.313 voturi valabil exprimate, victoria a revenit candidatului Partidului Naţional Liberal, Ciprian Ciucu, care a obţinut 36,16% din sufragii. La momentul alegerilor, Ciucu era primarul Sectorului 6, poziţie din care şi-a construit profilul de administrator orientat spre infrastructură, urbanism şi gestionarea serviciilor publice. Rezultatul confirmă transferul de încredere al unei părţi consistente a electoratului bucureştean către PNL, într-un moment de tranziţie politică majoră la nivel naţional.

Pe locul al doilea în cursa pentru Capitală s-a clasat Anca Alexandrescu, cu 21,94% din voturi, urmată îndeaproape de Daniel Băluţă, care a obţinut 20,51%. Cătălin Drulă s-a situat pe poziţia a patra, cu 13,9%, un scor care indică dificultăţile USR de a-şi reconsolida bazinul electoral în Bucureşti, în ciuda tradiţiei favorabile din anii anteriori. Distribuţia voturilor reflectă o fragmentare semnificativă a opţiunilor politice şi o competiţie strânsă pentru poziţiile secundare, în timp ce câştigătorul a reuşit să se detaşeze clar.

În paralel cu scrutinul din Capitală, judeţul Buzău a fost scena unei victorii categorice pentru fostul premier Marcel Ciolacu, care a câştigat preşedinţia Consiliului Judeţean cu 51,97% din voturi, respectiv 44.767 de sufragii, după centralizarea tuturor proceselor-verbale. Rezultatul confirmă poziţia dominantă a acestuia în plan local şi capacitatea de mobilizare a electoratului social-democrat într-un judeţ considerat tradiţional favorabil PSD. Prezenţa la vot în Buzău a fost de 24,18%, sub media din Bucureşti, dar suficientă pentru a valida un mandat obţinut fără emoţii.

Ansamblul alegerilor locale anticipate din decembrie 2025 conturează un tablou politic clar: consolidarea PNL în Bucureşti, într-un moment simbolic de schimbare a conducerii naţionale, şi reconfirmarea forţei PSD în judeţele unde liderii locali beneficiază de capital politic acumulat. Rezultatele transmit semnale puternice privind reconfigurarea centrelor de putere administrativă şi oferă indicii relevante pentru strategiile electorale viitoare, într-un climat politic marcat de tranziţie, repoziţionări şi aşteptări crescute din partea electoratului.