Hong Kong, Luxemburg, San Marino, Singapore - ţările cu cea mai mare dependenţă de importuri

Tensiunile geopolitice pun comerţul mondial în centrul atenţiei, multe ţări căutând, în contextul actual, să-şi diversifice importurile.

Economiile cele mai dependente de importuri sunt adesea insule mici sau ţări fără ieşire la mare. O analiză visualcapitalist.com prezintă ţările cu cele mai mari importuri ca pondere din PIB, pe baza datelor furnizate de Banca Mondială. Conform sursei, în Hong Kong, de exemplu, 99% din combustibilii fosili sunt importaţi pentru acoperirea necesarului de energie. Totodată, Cuba importă până la 80% din alimentele sale, din cauza producţiei interne scăzute.

Clasamentul ţărilor cu cele mai mari importuri raportate la Produsul Intern Brut plasează pe primul loc Hong Kong-ul, cu importuri egale cu 178% din PIB. Fiind unul dintre cele mai aglomerate centre de transport maritim din lume, multe mărfuri intră în Hong Kong şi sunt apoi reexportate în altă parte. Deoarece importurile sunt contabilizate la valoarea integrală, acest lucru umflă raportul import/PIB. Alte centre comerciale şi financiare - inclusiv Luxemburg (160% din PIB), San Marino (155%) şi Singapore (144%) - înregistrează cote de import similare, din acelaşi motiv.

Dincolo de aceste centre, mai multe naţiuni insulare mici, precum Nauru, Seychelles şi Kiribati, înregistrează valori ale importurilor peste 100% din PIB. Mai mult, 26 dintre cele 30 de ţări cele mai dependente de importuri au populaţii sub 10 milioane de locuitori, potrivit sursei menţionate.

Emiratele Arabe Unite se bazează, de asemenea, în mare măsură pe importuri - în special pe cele de alimente - ceea ce le face mai expuse la perturbări ale lanţului de aprovizionare. În mod special, până la 90% din alimentele din Emirate sunt importate.

În Europa, Slovacia, o ţară fără ieşire la mare, se numără printre ţările cele mai dependente de importuri (86% din PIB). De asemenea, aceasta a fost una dintre puţinele ţări europene exceptate de la interdicţia privind petrolul impusă de Rusia pentru a atenua deficitul, Rusia furnizând 87% din ţiţeiul său.

• Conducerea OMC a cerut evitarea escaladării războiului comercial

Toate părţile trebuie să găsească soluţii pentru dezamorsarea disputei privind solicitările SUA de a pune stăpânire pe Groenlanda, astfel încât să nu se ajungă la un război comercial total, a avertizat, în luna ianuarie, directorul general al Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), Ngozi Okonjo-Iweala, conform Reuters.

”Trebuie să găsim o soluţie să ne asigurăm că nu va avea ca rezultat un război comercial, deoarece un război comercial nu-i loveşte doar pe cei implicaţi, ci are efecte negative pentru alţii. Cred că ceea ce vedem şi auzim la Davos este un tip de temperare: «hai să dialogăm, hai să discutăm»”, a declarat şeful OMC în marja Forumului Economic Mondial din Elveţia, notează Agerpres.

La acel moment, preşedintele Donald Trump ameninţa că va majora taxele vamale pentru opt ţări europene dacă nu se va ajunge la un acord prin care Statele Unite ar putea cumpăra Groenlanda de la Danemarca.

Recent, Organizaţia Mondială a Comerţului şi-a revizuit estimările privind evoluţia comerţului mondial în 2026, citând impactul amânat al tarifelor vamale introduse de preşedintele Donald Trump. Conform noilor previziuni ale economiştilor OMC, volumul comerţului global cu mărfuri este de aşteptat să crească cu doar 0,5% anul acesta, faţă de un avans de 1,8% estimat anterior.

• Norvegia: ”Reformarea OMC este o chestiune de viaţă şi de moarte pentru organizaţie”

Săptămâna trecută, Petter Olberg, ambasadorul Norvegiei la OMC şi facilitatorul discuţiilor privind reforma organizaţiei, a declarat într-un interviu pentru AFP că reformarea OMC este o chestiune de viaţă şi de moarte pentru organizaţie. ”Pregătim un plan de reformă pe care îl vom supune aprobării miniştrilor. Va fi un plan de reformă pentru viitor, care va defini direcţia pe care trebuie să meargă OMC. Trebuie să reformăm. Reformăm sau murim”, a spus Petter Olberg.

Reforma OMC, care de mai mulţi ani se confruntă cu obstacole structurale şi geopolitice, va fi în centrul discuţiilor de la viitoarea conferinţă ministerială a organizaţiei, care va avea loc în perioada 26 - 29 martie la Yaounde, Camerun.

Părerea lui Petter Olberg este împărtăşită şi de alte părţi, inclusiv de UE, care, într-un document publicat la sfârşitul lunii ianuarie, a avertizat că ”OMC se află într-un punct de cotitură, care este, de fapt, existenţial”.

Scopul conferinţei de la Yaounde nu este finalizarea reformei, ci stabilirea unui program de lucru cu obiective şi termene limită, notează Agerpres.

”Şansele ca acest plan să aibă succes sunt destul de bune, chiar dacă ar putea fi necesare unele modificări”, a apreciat Petter Olberg.

Necesitatea reformării OMC este discutată de mulţi ani. Însă paralizarea organismului de apel al mecanismului de soluţionare a litigiilor începând din 2019, când SUA au blocat numirea judecătorilor, a făcut reforma mai urgentă. Necesitatea reformării OMC a fost recunoscută în 2022 la o conferinţă ministerială care a avut loc la Geneva. Însă, discuţiile s-au intensificat cu adevărat în ultimele luni, pe fondul tensiunilor comerciale odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă.

”Toată lumea îşi dă seama că există un sentiment de urgenţă care nu exista înainte. De data aceasta, trebuie să acţionăm. Multe, dacă nu toate ţările sunt afectate de această situaţie, fie că sunt mici sau mari”, a subliniat Olberg.

Aşa cum a spus directorul general al OMC, Ngozi Okonjo-Iweala, la forumul de la Davos, acordurile comerciale anunţate de administraţia Trump nu sunt notificate organizaţiei. Totuşi, statele membre ale OMC sunt obligate să facă acest lucru pentru a le permite altor membri să vadă dacă acordurile respectă regulile OMC.

Această incertitudine ridică îngrijorări cu privire la faptul că acordurile ar putea încălca un principiu fundamental al OMC, cel al ”naţiunii celei mai favorizate”, care îşi propune să extindă orice avantaj comercial acordat unui partener comercial la toţi ceilalţi parteneri ai săi, pentru a evita discriminarea.

Cu toate acestea, la data de 15 decembrie 2025, Statele Unite au comunicat OMC că acest principiu ”nu mai este adaptat la momentul actual”, în special având în vedere ”reticenţa unor ţări de a promova şi apăra o concurenţă loială, orientată spre piaţă” şi ”insistenţa unor ţări de a menţine sisteme economice fundamental incompatibile cu principiile OMC”.

”Acesta este un adevărat punct de cotitură. Statele Unite s-au săturat, şi multe alte ţări s-au săturat şi ele. Nu putem continua aşa”, a spus Olberg.

Majoritatea acordurilor OMC funcţionează, în special cele privind procedurile de evaluare vamală, proprietatea intelectuală şi măsurile sanitare şi fitosanitare. Şi 72% din comerţul global funcţionează încă în conformitate cu regulile OMC. Însă eficacitatea organizaţiei este din ce în ce mai mult pusă la îndoială.

”Nu putem adopta reguli noi şi nu le putem modifica pe cele vechi din cauza regulii consensului”, a remarcat Olberg.

Această regulă le permite, de exemplu, Statelor Unite să blocheze numirea judecătorilor în Instanţa de Apel sau Indiei să blocheze adoptarea acordurilor comerciale multilaterale în conformitate cu regulile OMC.

”Există o frustrare enormă, care creşte în contextul necesităţii de a face ceva pentru a moderniza şi reforma OMC. Acum, mai mult ca niciodată, oamenii înţeleg că trebuie să reformăm. Altfel, vom deveni irelevanţi. Prin urmare, status quo-ul nu este o opţiune”, a conchis Olberg.