Hoţii români, în topul spărgătorilor de magazine din Germania

Hoţii români se află în topul spărgătorilor de magazine din Germania, potrivit unui articol publicat recent de cotidianul Berliner Zeitung, care citează date oficiale ale Ministerului de Interne de la Berlin. În statistici alături de cetăţeni din Polonia, Georgia, Moldova, Bulgaria şi Ucraina, românii conduc topul infractorilor care acţionează organizat, în mod repetat, vizând lanţurile de retail de pe întreg teritoriul german.

Potrivit statisticilor oficiale prezentate de sursa citată, la finalul anului trecut din cei 18.140 de hoţi din magazine arestaţi de poliţiştii germani, 1188 erau români, număr ce ne situează pe locul trei, după spărgătorii germani şi polonezi. Pe locul al patrulea se situează hoţii care s-au declarat cetăţeni ai Republicii Moldova, urmaţi de cei din Ucraina şi Georgia. Faptul că infractorii români ocupă treapta a treia a podiumului autorilor de spargeri de magazine din Germania reprezintă o agravare a situaţiei din urmă cu doi ani, când bandele de hoţi din ţara noastră se situau abia pe locul al cincilea în topul jafurilor din comerţ, fiind devansaţi de polonezi, georgieni, moldoveni şi germani.

Fenomenul a luat amploare şi pune o presiune uriaşă pe comerţul cu amănuntul, în special în oraşele mari precum Berlin, unde hoţii profesionişti atacă magazinele ziua în amiaza mare, fără ezitare şi cu o eficienţă tulburătoare. Poliţiştii germani au declarat pentru sursa citată că bandele de hoţi nu sunt simple grupuri de oportunişti, ci reţele bine structurate, cu ierarhii clare, sarcini precise şi o coordonare de tip mafiot. Aceştia analizează atent magazinele, supraveghează personalul, operează în echipă şi dispar imediat după ce şi-au însuşit marfa. Este vorba despre criminalitate organizată în forma ei pură, în care rolurile sunt împărţite meticulos, iar liderii grupărilor se află adesea în afara graniţelor Germaniei, coordonând acţiunile din Balcani, Europa de Sud-Est sau Caucaz.

Poliţiştii germani afirmă că aceşti indivizi nu sunt imigranţi care caută o viaţă mai bună, ci infractori care intră deliberat în Germania pentru a fura. Mulţi dintre ei nu au documente de identitate asupra lor şi profită astfel de sistemul birocratic, de lacunele legislaţiei privind expulzarea şi de lipsa de reacţie din partea unor ţări de origine care întârzie sau evită colaborarea cu autorităţile federale. Astfel, procedurile de returnare eşuează, iar hoţii rămân în Germania şi comit zeci sau chiar sute de infracţiuni, fără ca statul să-i poată împiedica în mod eficient.

Comercianţii germani sunt disperaţi, iar frustrarea lor este împărtăşită şi de foşti anchetatori. Klaus Nachtigall, fost expert în criminalitate organizată la nivelul poliţiei criminale (LKA), a declarat pentru sursa citată că în Berlin autorităţile au pierdut controlul. Parchetul este sufocat de mii de cazuri ce privesc jafurile din magazine, poliţia este subdimensionată, iar bandele de infractori sunt din ce în ce mai violente. Hoţii nu ezită să riposteze atunci când sunt prinşi, iar simplul furt devine adesea jaf în toată regula.

"Este un tablou sumbru, o tragedie în Berlin care se desfăşoară sub ochii noştri”, susţine Klaus Nachtigall.

Peter Schroder, expert juridic al Asociaţiei Germane a Comerţului (HDE), cere măsuri urgente şi decisive. „Pentru companiile din comerţ, situaţia actuală este insuportabilă. Avem nevoie în sfârşit de o abordare mai consecventă şi mai dură, în special împotriva furturilor comise organizat, în mod profesionist, de bande”, a afirmat acesta pentru Berliner-Zeitung.

Schroder consideră că justiţia şi poliţia au nevoie urgentă de mai mult personal şi echipamente mai bune pentru a face faţă acestei probleme la nivel naţional. „Cu o dotare mai bună, în viitor nu trebuie să se mai stabilească priorităţi greşite”, a mai spus Peter Scroder, care a adăugat: „Furtul din magazine nu este o infracţiune minoră. Nu putem lăsa comercianţii singuri în faţa acestor încălcări constante ale legii.”

În tot acest haos, victimele tăcute sunt clienţii obişnuiţi. Fiecare produs furat înseamnă o pierdere pentru comercianţi, iar aceste pierderi se traduc inevitabil în preţuri mai mari la raft. În mod indirect, toţi consumatorii plătesc nota de plată a unui sistem depăşit, care nu reuşeşte să oprească valul de infracţionalitate venit din afară.

Deşi orice generalizare este periculoasă şi incorectă, realitatea este că bandele de hoţi provenite din anumite regiuni est-europene, printre care se numără şi ţara noastră, reprezintă o problemă gravă în acest moment pentru retailul german, dar şi pentru autorităţile federale, iar tăcerea în faţa acestui fenomen nu îl face să dispară, ci, dimpotrivă, îl încurajează.