IANUARIE FINANCIARLiber la energie, liber la restaurante, dar vaccinarea s-a poticnit

Emilia Olescu, George Marinescu
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 05 februarie

Liber la energie, liber la restaurante, dar vaccinarea s-a poticnit

Prima lună a anului în curs a debutat cu liberalizarea pieţei de energie pentru casnici, continuând, printre altele, cu reducerea ratei de politică monetară, cu decizia potrivit căreia plafonarea dobânzii este neconstituţională, cu discuţii aprinse pe marginea bugetului de stat, precum şi cu multiple controverse legate de abrogarea legii care interzice vânzarea de acţiuni ale companiilor de stat prin bursă.

Scena politică a fost zguduită şi ea de mai multe evenimente. Luna a început furtunos, cu două urmăriri penale - pentru un ministru şi un fost premier - şi s-a încheiat dramatic, cu incendiul de la Pavilionul 5 al Spitalului Matei Balş din Capitală, în urma căruia, până acum, şi-au pierdut viaţa 11 persoane. Între aceste evenimente, am consemnat demararea etapei a II-a a campaniei de vaccinare, în 15 ianuarie, şi o victorie a fostului guvern Orban, la CCR, împotriva legii prin care PSD şi aliaţii săi din fostul Parlament modificau OUG privind rectificarea bugetară din luna august care stabilea că punctul de pensie se va majora din 1 septembrie cu 14%, în loc de 40% cât prevede legea pensiilor adoptată în fostul Legislativ.

Piaţa electricităţii s-a liberalizat complet, pentru casnici

Anul a început cu liberalizarea completă a pieţei de energie electrică pentru consumatorii casnici. Începând cu data de 1 ianuarie 2021, consumatorii care erau în regim reglementat au posibilitatea sa îşi schimbe contractul/furnizorul, pentru condiţii mai bune la plata facturii de electricitate. După ce, iniţial, consumatorii aveau termen până la 31 ianuarie să treacă pe piaţa liberă pentru a nu rămâne în sistemul reglementat şi a plăti mai mult cu până la 26% faţă de cât plătesc acum, ulterior, Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) a prelungit până la 31 martie 2021 perioada în care consumatorii casnici pot încheia contracte de furnizare pe piaţa reglementată.

Procesul de liberalizare a pieţei de electricitate este o revenire la situaţia de acum doi ani, când au fost făcuţi primii paşi în acest sens, cu unele deosebiri, potrivit lui Ion Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER). Schimbarea furnizorului de electricitate nu înseamnă în niciun fel întreruperea serviciului de alimentare electrică, a dat asigurări Ion Lungu. Printre altele, preşedintele AFEER a menţionat, recent, că există posibilitatea de a schimba furnizorul în orice moment: "Nu există un termen limită, acest lucru este valabil oricând, cu un preaviz de 21 de zile, iar schimbarea furnizorului este obliatoriu să se realiz în 24 de ore".

Potrivit domnului Lungu, ofertele sunt uneori mai complicate pentru că şi consumatorii sunt diferiţi, au nevoi, aşteptări, mod de consum diferite şi, în consecinţă, în piaţă există oferte, servicii asociate, modalităţi de plată diferite.

Proiect de Ordonanţă pentru abrogarea Legii privind neînstrăinarea acţiunilor deţinute de stat la companiile naţionale

Un subiect amplu dezbătut şi care a adus controverse în piaţă, în luna ianuarie, a fost proiectul de Ordonanţă promovat de Guvern care urmăreşte abrogarea Legii privind neînstrăinarea acţiunilor deţinute de stat la companiile naţionale. În 14 ianuarie, premierul Florin Cîţu a declarat: "Vom abroga acea lege, cu totul. (...) Aici nu este vorba de înstrăinare a acţiunilor, e vorba de a atrage capital în România. Asta facem, capitalizăm aceste companii. Nu avem resursele la buget să capitalizăm toate aceste companii, la nevoile pe care le au aceste companii pentru investiţii şi pentru a se dezvolta. Şi atunci, bineînţeles, că o parte din acţiuni sau din proprietatea acestor companii este transferată, în schimbul acestui capital, altor acţionari. Se întâmplă peste tot în lume. Şi, mai mult de atât, ceea ce am observat şi în România, dar şi în alte ţări, acolo unde am avut astfel de injecţii de capital şi au venit după aceea cu un management performant, cu o guvernanţă corporativă, (...) acele companii au fost salvate, au mers mai departe, au angajat oameni, au fost profitabile, au plătit taxe la buget. Asta este reţeta pe care vrem să mergem".

BNR a redus rata dobânzii cheie la 1,25%

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis, la jumătatea primei luni din an, reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25% de la 1,50% pe an. Banca Cnetrală a hotărât şi reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit, la 0,75% de la 1% pe an, precum şi scădera ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard), la 1,75% de la 2% pe an. BNR a decis şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Referitor la perspectivele acestui an, reprezentanţii Băncii Naţionale au anunşat: "Incertitudini şi riscuri la adresa perspectivei inflaţiei decurg din conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri, cel puţin până la aprobarea bugetului public pentru 2021, care să jaloneze coordonatele necesarei consolidări fiscale ce va fi probabil iniţiată în acest an, potrivit unor măsuri anunţate recent de Guvern; consolidarea se cere a fi sprijinită de absorbţia fondurilor europene alocate României prin pachetul de redresare economică şi prin bugetul multianual agreate la nivelul UE. Importante sunt şi incertitudinile asociate liberalizării începând cu 1 ianuarie 2021 a pieţei energiei electrice pentru consumatorii casnici, cu potenţiale implicaţii mai pronunţate asupra dinamicii IPC. Incertitudini şi riscuri semnificative decurg, de asemenea, din mediul extern, în contextul prelungirii actualului val pandemic şi al restricţiilor de mobilitate asociate, de natură să afecteze redresarea economiilor europene, probabil până când campaniile de vaccinare îşi vor arăta efectele".

Legea privind plafonarea dobânzilor - neconstituţională

Legea privind plafonarea dobânzilor la credite a fost declarată, în 28 ianuarie, neconstituţională. Comunicatul Curţii Constituţionale a Româniai (CCR) arată: "În şedinţa din 28 ianuarie 2021, Curtea Constituţională, în cadrul controlului legilor anterior promulgării, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de 70 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal şi a constatat că este neconstituţională, în ansamblul său, Legea privind protecţia consumatorilor împotriva dobânzilor excesive. Decizia este definitivă şi general obligatorie. Argumentele reţinute în motivarea soluţiei pronunţate de Curtea Constituţională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I".

Avocatul Gheorghe Piperea a reacţionat la decizia CCR, apreciind că nu mai există nicio plasă de siguranţă socială pentru cei care vor ajunge în situaţie de supra-îndatorare pe motiv de dobânzi excesive sau curs de schimb crescut. Specialistul avertizează că urmează falimente, executări şi evacuări din case cu sutele de mii: "Soluţia a fost amânată politic, pentru a se putea instala confortabil puterea, forţele politice care au torpilat toate legile de protecţie a consumatorilor, pentru a proteja băncile şi celelalte corporaţii, sponsorii lor politici. Consecinţele sunt simple şi dure - consumatorii sunt lipsiţi de orice protecţie legală şi judiciară contra abuzului de putere economică a creditorilor financiari. Nu este o înfrângere a iniţiatorilor, ci a aşteptărilor acestor oameni, lăsaţi de acum în bâtaia viscolului. Să vedem ce protecţie le va oferi guvernul de dreapta, pro-bănci, votanţilor lor şi celorlalţi consumatori ruinaţi de criză şi de pandemie".

Textul legislativ care prevede plafonarea dobânzilor face parte din pachetul de patru acte legislative destinate protecţiei consumatorilor de servicii financiare: Legea pentru protecţie a consumatorilor împotriva dobânzilor excesive; Legea de protecţie a consumatorilor împotriva executărilor silite abuzive şi intempestive; Legea de protecţie a consumatorilor împotriva cesiunilor speculative de creanţe (retractul litigios); Legea de protecţie a consumatorilor împotriva riscului valutar (conversia).

Bugetul va avea la bază un deficit de 7%

Pe parcursul lunii ianuarie au avut loc mai multe discuţii privind bugetul pe anul în curs, însă nu a fost aprobat vreun proiect legislativ în acest sens, până la finalul lunii. În ultimele zile ale lui ianuarie, premierul Florin Cîţu a anunţat că întocmirea proiectului bugetului de stat pentru anul în curs durează deoarece acesta va fi însoţit de un pachet de reforme legislative menit să înlăture anumite măsuri care au grevat finanţele publice. Prim ministrul a menţionat: "În proiectul de buget, mergem spre un deficit de 7%. Sper să ajungem la acesta, maximum 7,1%. Pare că întocmirea proiectului de buget de stat durează mult, dar obiectivul este de a merge cu el în Parlament săptămâna viitoare. Dacă nu va fi gata până atunci, probabil va mai dura cel mult încă o săptămână. Trebuie să ajungem în Parlament cu proiectul de buget şi în acelaşi timp cu tot pachetul de reforme pe care se axează acest buget, pachet care va avea efecte reale din 2022. În acest moment reversăm sau întoarcem ori introducem reforme amânate 30 de ani. Întoarcem măsuri care au avut un efect devastator pentru finanţele publice în ultimii ani, măsuri ce trebuie modificate pentru a crea o sustenabilitate în viitor. (...) Analiza pe buget e puţin diferită pentru că începem prima parte a bugetării multianuale, cred că o vom introduce din 2023. Mă uit şi la bugetul 2021 - 2022. O parte din reforme vor avea impact real în 2022, e o muncă mai laborioasă. Introducem în premieră bugetarea multianuală, care cred că va fi efectivă începând cu anul 2024".

Referitor la majorarea valorii punctului de pensie, acesta a spus că deja cheltuielile bugetare cu plata pensiilor au crescut în acest an cu aproape 9 miliarde lei, înainte de întocmirea bugetului de stat. La această majorare se adaugă şi aceea privind cheltuielile cu plata alocaţiilor, care s-au mărit în 2021 cu 2,3 miliarde lei.

Trend ascendent în sectorul investiţiilor imobiliare

Piaţa investiţiilor imobiliare din ţara nostră a înregistrat o creştere de circa 30%, anul trecut faţă de 2019,fiind estimată la 900 milioane de euro anul trecut, conform sprecialiştilor de la JLL. Aceştia au sublinia, în ianuarie, că România este singura ţară din regiune care a înregistrat un trend ascendent în sectorul imobiliar. Numărul tranzacţiilor de profil a scăzut, în 2020, astfel valoarea medie a tranzacţiei crescând cu aproape 57%, la 36 milioane euro de la 23 milioane euro în 2019.

Bucureştiul şi-a consolidat poziţia de destinaţie preferată pentru investiţii în România şi a reprezentat aproximativ 85% din volumul total al tranzacţiilor în 2020, urmat de Timişoara, Cluj-Napoca şi Piteşti.

Segmentul de birouri a consemnat cel mai mare volum de investiţii înregistrat vreodată în România, cu tranzacţii cumulând aproximativ 770 milioane de euro.

Pe piaţa industrială, cele mai mari tranzacţii din 2020 au fost două achiziţii realizate de CTP - Equest Logistic Park şi A1 Business Park - ambele situate pe autostrada A1, la Km. 13, cea mai importantă zonă logistică din Bucureşti.

Pe piaţa de retail, singura tranzacţie semnificativă încheiată în 2020 a fost vânzarea centrului comercial Jupiter City, de 41.500 mp, din Piteşti, către Supernova.

Capitalul românesc continuă să joace un rol important pe piaţa românească de investiţii. Astfel, cumpărătorii români au reprezentat 28% din volumul tranzacţiilor în 2019 şi peste 15% în 2020, de la niveluri apropiate de 5% până în 2017. Cei mai activi jucători locali au fost Dedeman, One United, Lotus Center şi Element Industrial.

Alexe şi Tăriceanu - urmăriţi penal

Direcţia Naţională Anticorupţie a solicitat preşedintelui Klaus Iohannis, în 4 ianuarie, încuviinţarea punerii sub urmărire penală a fostului ministru al Mediului, Costel Alexe, actualul preşedinte al Consiliului Judeţean Iaşi, pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi instigare la delapidare. Cererea a fost aprobată în 5 ianuarie de preşedintele Klaus Iohannis. Procurorii din cadrul DNA au dispus, în 7 ianuarie, efectuarea urmăririi penale faţă de liberalul Costel Alexe, pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi instigare la delapidare.

Conform procurorilor DNA, în perioada martie-aprilie 2020, Costel Alexe, în calitate de ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor, a pretins, în mod direct, de la directorul combinatului siderurgic Liberty Galaţi, mai multe produse din tablă în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor sale de serviciu referitoare la alocarea, cu titlu gratuit, către fabrica respectivă, a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră şi la monitorizarea măsurilor luate de această fabrică pentru închiderea unui depozit de deşeuri neconforme (haldă de zgură).

După numai patru zile, în 11 ianuarie, DNA solicită încuviinţarea punerii sub urmărire penală a lui Călin Popescu Tăriceanu, pentru fapte de corupţie care ar fi fost săvârşite în perioada în care acesta a fost prim-ministru al României. Conform procurorilor, Tăriceanu a primit, în mod indirect, în perioada 2007-2008, de la reprezentanţii unei companii austriece, foloase materiale în valoare de 800.000 USD, constând în plata unor servicii de consultanţă. În schimb, acesta şi-a exercitat atribuţiile, astfel încât să fie adoptate o serie de hotărâri de guvern în favoarea companiei. Cererea a fost aprobată de preşedintele Klaus Iohannis în 13 ianuarie, iar DNA l-a pus sub urmărire penală pe Tăriceanu în 15 ianuarie, în 25 ianuarie declanşând şi acţiunea penală aferentă respectivei cauze.

Stare de alertă prelungită, salariul minim de 2300 lei

Guvernul a aprobat, în şedinţa din 12 ianuarie, prelungirea cu 30 de zile a stării de alertă pe teritoriul României, începând cu data de 13 ianuarie 2021.

În şedinţa de a doua zi, Executivul a aprobat hotărârea prin care stabileşte valoarea salariului minim pentru anul în curs, la 2300 lei. În aceeaşi zi, Curtea Constituţională a admis cu unanimitate de voturi obiecţia ridicată de fostul guvern Orban cu privire la legea prin care fostul Parlament, dominat de PSD şi aliaţii săi a modificat, OUG 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020.

Conform deciziei CCR, punctul de pensie rămâne majorat cu 14% până când Parlamentul va stabili o altă valoare, iar majorarea salariilor cadrelor didactice va fi amânată până când Parlamentul va infirma sau confirma, în termeni clari şi neechivoci, etapizarea creşterii drepturilor salariale pentru acestea.

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, în 14 ianuarie, că, începând din 8 februarie, majoritatea şcolilor se vor redeschide, pe scenarii.

Dragnea, urmărit penal pentru participarea la învestirea lui Donald Trump

Tot în 14 ianuarie, DNA a comunicat, drept urmare a solicitărilor formulate de mass-media, că a dispus efectuarea urmăririi penale faţă Liviu Dragnea, fost preşedinte al Camerei Deputaţilor la data comierii faptelor, pentru săvârşirea a două infracţiuni de trafic de influenţă şi a infracţiunii de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite (art.13 din Legea 78/2000).

Este vorba despre dosarul întocmit în urma deplasării lui Liviu Dragnea, în ianuarie 2017, în SUA, la ceremonia de învestire a fostului preşedinte american Donald Trump. Conform procurorilor, Liviu Dragnea a obţinut foloase necuvenite de la Gheorghe Dimitrescu, prin asigurarea accesului la evenimentele din cadrul Ceremoniei de învestire a preşedintelui SUA, din perioada 17 - 21 ianuarie 2017, desfăşurate la Washington, în baza unui pachet de beneficii în valoare de 250.000 dolari, şi prin asigurarea unor servicii de lobby şi consultanţă politică în valoare de 30.000 USD, în favoarea PSD. Banii respectivi ar fi fost plătiţi, în luna mai 2017, de o societate offshore cu sediul în insulele Virgine Britanice şi conturi bancare în Cipru.

Etapa a II-a de vaccinare, între plus şi minus

15 ianuarie a însemnat debutul etapei a II-a a campaniei naţionale de vaccinare anti Sars-Cov 2. Conform datelor oficiale, 6,3 milioane de persoane sunt eligibile pentru această etapă, din care 3,8 milioane sunt persoane peste 65 de ani, 1,2 milioane bolnavi cronici sub 65 de ani, iar 1,3 milioane sunt angajaţi în domenii de activitate esenţiale. Etapa a II-a a debutat cu vaccinarea preşedintelui Klaus Iohannis, dar şi cu o serie de probleme privind dificultatea programării persoanelor eligibile prin intermediul platformei online de vaccinare anti Sars-Cov 2. Din cauza volumului cererilor care a depăşit posibilitatea alocării vaccinurilor, în 21 ianuarie, programările au fost blocate pentru 31 de judeţe până la data de 11 februarie. Acest lucru s-a întâmplat prin prisma reducerii, timp de o săptămână, a livrărilor de doze de vaccin din partea companiei americane Pfizer, în ciuda celor 36.000 de doze ce au venit din partea companiei Moderna. Ulterior, la sfârşitul lui ianuarie, din cauza lipsei dozelor de vaccin necesare, o parte din cei programaţi în ultimele zile ale lunii, au fost reprogramaţi la vaccinare în luna februarie.

Potrivit raportării oficiale din 31 ianuarie, ora 17, până la finalul lunii ianuarie (începând cu data de 27 decembrie 2020) au fost vaccinate 585.218 persoane, din care 479.021 persoane au fost vaccinate cu prima doză, iar 106.197 au primit şi doza de rapel. Au fost înregistrate 1814 reacţii comune şi minore, din care: 456 reacţii de tip local cu durere la locul injectării; 1358 reacţii generale (febră, cefalee, mialgii, artralgii, astenie, alergii de tip urticarie), iar 9 reacţii adverse erau în curs de investigare.

Tot în 15 ianuarie, Guvernul a aprobat o ordonanţă de urgenţă privind remunerarea personalului medical care participă la activitatea din centrele de vaccinare, în afara programului de lucru. Conform actului normativ, cadrele medicale care vor munci în afara programului de lucru vor fi remunerate cu 90 de lei pe oră - dacă este vorba de medici, cu 45 de lei pe oră - dacă e vorba de asistenţi medicali şi cu 20 de lei pe oră - dacă este vorba de registratori.

Ridicarea MCV, obiectivul guvernului Cîţu

Punerea în aplicare a recomandărilor din Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) reprezintă o prioritate pentru actuala coaliţie de guvernare. În acest sens, în şedinţa din 20 ianuarie, guvernul Cîţu a aprobat un memorandum prin care se stabileşte un calendar pentru modificările legilor justiţiei şi pentru desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie.

În aceeaşi zi, Guvernul a aprobat memorandumul pentru operaţionalizarea centrului Cyber care va exista la Bucureşti şi de care va depinde securitatea europeană în domeniul digital. Centrul Cyber va aduce investiţii de 2 miliarde euro, bani europeni, iar investiţiile totale se vor ridica la 4,5 miliarde euro. Cheltuielile clădirii pentru următorii 10 ani vor fi acoperite de ţara noastră, din bugetul de stat.

În cadrul şedinţei, Executivul a mai aprobat un memorandum privind calendarul de actualizare a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Prin memorandum s-a stabilit dezbaterea şi îmbunătăţirea acestuia în februarie şi martie, pentru ca în luna aprilie să fie definitivat şi trimis Comisiei Europene pentru aprobare.

Restaurantele din Capitală, redeschise la interior din 25 ianuarie

În 20 ianuarie, ambsadorul Adrian Zuckermann şi-a încheiat mandatul de reprezentant al SUA în România. Mandatul i s-a terminat după doar un an, deoarece Zuckerman nu provine din corpul diplomatic, ci a fost numit politic de fostul preşedinte Donald Trump. Înainte de plecarea din România, Zuckerman a fost decorat de preşedintele Klaus Iohannis cu Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de "Mare Cruce".

O veste importantă pentru sectorul HoReCa a venit în 22 ianuarie, când Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă al Municipiului Bucureşti a decis, în urma scăderii ratei de infectare cu Sars-Cov 2 sub 3 la mia de locuitori, redeschiderea restaurantelor la interior. Conform deciziei CSUMB, teatrele, cinematografele, restaurantele, barurile, cafenelele şi sălile de jocuri de noroc din Bucureşti au fost redeschise, la interior, la 30% din capacitate începând din 25 ianuarie. Programul de funcţionare zilnică este între ora 6:00 şi ora 23:00. Localurile din Capitală şi-au redeschis uşile pentru clienţi, după trei luni în care au fost închise din cauza ratei ridicate de infectare cu coronavirus.

Prefecţii, noii demnitari politici

Un nou scandal politic s-a ivit în 27 ianuarie, când Guvernul a modificat prin ordonanţă de urgenţă Codul Administrativ şi a decis că prefecţii şi subprefecţii trec din rangul înalţilor funcţionari publici în rangul demnitarilor, cu drepturile salariale aferente. Prin acelaşi act normativ, Executivul a decis şi înfiinţarea a 42 de posturi de secretar general de prefectură.

"Eu nu aş spune că este o politizare a funcţie de prefect. Este o reaşezare a acestei funcţii, (...). Este un obiectiv asumat de coaliţie, este un obiectiv transparent asumat în programul de guvernare al coaliţiei, nu este nimic făcut peste noapte, nu este o surpriză, e un proiect de ordonanţă care a fost în dezbatere publică o lună de zile", a spus premierul Florin Cîţu.

"Reglementăm în drept cea ce avem de fapt, pentru că de fapt în realitate avem de foarte mulţi ani, indiferent de guvernare, avem în funcţiile de prefect şi în funcţiile de subprefecţi oameni politici. Şi terminăm cu această ipocrizie. E de notorietate că oameni politici, prin diverse concursuri organizate, prin proceduri organizate ajung în categoria funcţionarilor publici pentru a exercita în mod temporar apoi această funcţie de prefect sau de subprefect. Funcţia de prefect este aceea de reprezentant al Guvernului, la nivel local. Guvernul întotdeauna este un guvern politic, votat de o majoritate politică în Parlament, susţinut de o majoritate politică, drept urmare (...) funcţia de prefect trebuie să fie în mod clar funcţie de demnitate publică", a declarat Cseke Attila, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei.

În urma adoptării acestei ordonanţe de urgenţă, reprezentanţii PSD şi AUR au acuzat că Guvernul politizează funcţia prefectului şi au declarat că vor încerca modificarea în Parlament a actului normativ. Dacă acesta va trece de Parlament în actuala formă, cele două formaţiuni politice de opoziţie vor contesta legea la Curtea Constituţională. Până atunci, singura instituţie care poate ataca ordonanţa de urgenţă la CCR este Avocatul Poporului.

Tragedia de la Matei Balş sau despre un sistem de sănătate aflat în colaps

Sfârşitul lunii ianuarie a fost dominat de tragedia de la Matei Balş, în urma căreia şi-au peirdut viaţa, până acum, 11 pacienţi. În 29 ianuarie, la ora 5 a izbucnit un incendiu violent într-unul dintre saloanele aflate la parterul Pavilionului nr. 5 din cadrul Spitalului Matei Balş din Capitală.

Primul apel la 112 pentru incendiul de la Matei Balş a fost înregistrat la ora 5:05, iar primul echipaj a ajuns la spital la ora 5:14. Conform reprezentanţilor ISU, incendiul se manifesta cu flacără deschisă, la parter, pe o suprafaţă de 100-120 mp. Au fost afectate 4 saloane, cu degajări mari de fum, cu posibilităţi de extindere. În urma declanşării codului roşu, la spital au fost mobilizaţi aproape 100 de medici şi asistenţi. Din păcate, intervenţia a fost haotică în momentul derulării ei, fapt demonstrat şi de numărul victimelor din prima zi. Din primele informaţii, se pare că incendiul a fost cauzat din cauza unui scurtcircuit la o aerotermă adusă de unul dintre pacienţi şi de cantitatea mare de oxigen aflată în încăpere.

În urma evenimentului, opoziţia politică - PSD şi AUR - a solicitat demisia ministrului Sănătăţii, Vlad Voiculescu, şi a anunţat că în va introduce o moţiune simplă împotriva acestuia în prima sesiune parlamentară, după data de 1 februarie.

IGSU: "Din 1392 de clădiri ale unităţilor sanitare publice şi private, doar 310 deţin autorizaţia de securitate la incendiu"

A doua zi, 30 ianuarie, Vlad Voiculescu, ministrul Sănătăţii, a anunţat un set de patru măsuri dispuse imediat după tragedia de la Matei Balş, care urmează să fie detaliate. Prima se referă la măsuri privind sporirea siguranţei pacienţilor din spitale, iar a doua măsură constă în crearea unui call-center, la nivelul fiecărei unităţi medicale, prin intermediul căruia aparţinătorii pot afla informaţii despre rudele internate în spitale.

"Al treilea lucru: un fond naţional pentru siguranţa pacienţilor în spitale. Avem bani europeni prin PNRR, avem bani din bugetul naţional. Ne vom asigura că vor fi folosiţi prioritar pentru infrastructură. Ne referim la securitatea la incendii, la cutremure şi la unul dintre marii criminali: infecţiile nosocomiale. O ultimă măsură, cea legată de aglomerarea spitalelor. Avem nevoie de fiecare spaţiu disponibil, să ne asigurăm că mai puţini oameni trebuie să fie internaţi. 85% din decese sunt la persoane peste 65 de ani, 91% din decese la persoane care aveau deja boli cronice. Am propus premierului şi avem acceptul dânsului ca, în toată luna februarie, pentru toate locurile care vor fi scoase pentru programare în platforma de vaccinare eligibili să fie doar vârstnicii, cei cu boli cronice, persoanele cu handicap, respectiv cei care-i îngrijesc sau locuiesc cu aceştia", a completat Vlad Voiculescu.

După prezentarea acestor măsuri de către ministrul Sănătăţii, a doua zi, în 31 ianuarie, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) a publicat un raport în urma verificărilor efectuate la finalul anului trecut după incendiul care a avut loc la mijlocul lunii noiembrie în secţia ATI Covid a Spitalului de Urgenţă Piatra Neamţ, în urma căruia şi-au pierdut viaţa 16 persoane. Conform documentului întocmit de IGSU arată că 302 clădiri în care funcţionează unităţi medicale nu au autorizaţie de securitate la incendiu. Dintre aceste imobile, peste 180 nu au nici avizul de securitate la incendiu, care presupune un plan privind respectarea măsurilor de prevenire. Raportul arată că, "la data de 16.11.2020, la nivel naţional funcţionau 1392 de clădiri ale unităţilor sanitare publice şi private, cu paturi. Din totalul acestora, 310 deţin autorizaţia de securitate la incendiu, iar 52 sunt autorizate parţial".

Bitcoin atinge un nou maxim istoric, de aproape 42.000 de dolari

Moneda virtuală Bitcoin a atins un nou maxim istoric, în data de 8 ianuarie, de aproape 42.000 de dolari, după circa două luni de creştere puternică, în care nivelul de interes suscitat de monedele digitale în general a atins repere foarte înalte, conform unei analize a XTB România.

Nivelul în creştere al incertitudinii, atât în plan politic în Statele Unite cât şi în privinţa situaţiei din sănătate, implicarea unor nume mari, respectate, în piaţa monedelor virtuale sau opinii favorabile ale unor persoane relevante pentru investitori cum sunt Stanley Druckenmiller şi Paul Tudor Jones, precum şi politica de generare de lichiditate a Rezervei Federale, sunt printre elementele menţionate de casa de brokeraj ca justificatoare pentru entuziasmul din piaţă.

Ulterior, cotaţia Bitcoin a început o mişcare corectivă, într-un context marcat de normalizarea situaţiei politice din Statele Unite şi avertizarea FCA (autoritatea de reglementare financiară din Marea Britanie) că investitorii în monede virtuale riscă să îşi piardă toţi banii, potrivit XTB.

La finalul lunii ianuarie, preţul Bitcoin era de 34.622 de dolari (conform site-ului coindesk.com), echivalentul unei creşteri lunare de 19%. (A.I.)

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
Apanova
BTPay
Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale

Curs valutar BNR

13 Apr. 2021
Euro (EUR)Euro4.9225
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1367
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4720
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6963
Gram de aur (XAU)Gram de aur229.6754

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

FINANCIAL FORUM 2021
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro